44 de definiții pentru prinde
din care- explicative DEX (14)
- ortografice DOOM (6)
- etimologice (1)
- argou (16)
- sinonime (4)
- antonime (1)
- expresii (2)
Explicative DEX
PRINDE, prind, vb. III. I. 1. Tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ◊ Expr. Parcă (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neașteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu dinții, cu ghearele. ♦ A fixa, imobilizând. 2. Tranz. Fig. A lua cunoștință de ceva (cu ochii, cu urechea, cu mintea); a percepe. ◊ Expr. (Intranz.) A prinde de veste = a observa, a remarca, a afla ceva, a băga de seamă (din timp). 3. Refl. A-și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru a se sprijini, pentru a se agăța. 4. Refl. recipr. A se lua de mână cu cineva (pentru a forma o horă, pentru a dansa). 5. Tranz. A cuprinde pe cineva cu mâinile, cu brațele. II. Tranz. 1. A ajunge din urmă (și a imobiliza) pe cineva sau ceva care se mișcă, aleargă; a captura (un fugar, un răufăcător, un inamic). ♦ A pune mâna (sau laba) pe un animal. 2. A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) săvârșite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vină, cu o neregulă. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu minciuna = a descoperi că cineva a mințit. ♦ A încurca pe cineva cu vorba, a-l face să se încurce în răspunsuri (încercând să ocolească adevărul). 3. A ajunge în ultima clipă spre a mai găsi o persoană, un vehicul etc. care sunt gata de plecare. ◊ Expr. A prinde momentul (sau ocazia, prilejul) = a găsi, a nu lăsa să scape momentul (sau prilejul) favorabil. A nu-l prinde pe cineva vremea în loc = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nicio clipă neocupat. ♦ (Despre fenomene ale naturii, evenimente etc.) A surprinde. 4. Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A cuprinde (pe neașteptate); a copleși. ♦ A absorbi. III. 1. Tranz. A fixa ceva prin legare, coasere sau agățare. ♦ Refl. A rămâne fixat sau agățat (de sau în ceva). ♦ Fig. A înregistra, a fixa și a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea înconjurătoare. 2. Tranz. A înhăma; a înjuga. 3. Refl. A se lega, a se asocia cu cineva (în calitate de...). 4. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) angaja, a (se) tocmi într-o slujbă. 5. Refl. A se angaja, a se învoi la ceva; a accepta, a primi. ◊ Expr. A se prinde chezaș (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). ♦ Refl. recipr. A se lua cu cineva la întrecere, a se măsura, a rivaliza. ♦ Refl. recipr. A face un pariu cu cineva, a pune rămășag. IV. 1. Refl. A se lipi de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A nu se prinde lucrul de cineva, se spune când cineva nu are chef să lucreze. ♦ Fig. (Despre privire, ochi) A se opri, a se fixa, a se pironi asupra cuiva sau a ceva. ♦ Refl. și tranz. A (se) împreuna, a (se) îmbina formând un tot, a (se) suda. 2. Tranz. (Despre îmbrăcămintea cuiva; p. ext. despre gesturi, atitudini etc.) A-i ședea cuiva bine, a i se potrivi. 3. Refl. (Despre mâncare; în expr.) A se prinde de cineva = a-i prii cuiva, a se asimila. V. 1. Tranz. A începe să... ◊ Expr. (Refl. recipr.) A se prinde (cu cineva) la vorbă = a) a începe să discute (cu cineva); b) a se înțelege (unul cu altul), a cădea de acord să... 2. Refl. (Pop.) A se apuca de o treabă, a se porni la lucru. VI. 1. Tranz. A obține, a căpăta, a dobândi. ◊ Expr. (Fam.) A prinde carne (sau seu) = a se îngrășa. A prinde minte sau (intranz.) a prinde la minte = a câștiga experiență, a se face om de treabă. A prinde viață = a) a căpăta putere, tărie; a se înviora; b) a începe să se realizeze, să fie pus în practică. A prinde inimă sau (intranz.) a prinde la inimă = a căpăta curaj, a se îmbărbăta. ♦ Fig. A-și însuși o cunoștință, o deprindere etc., a învăța (de la altul). 2. Intranz. și refl. A se dezvolta după transplantare, a crește. ◊ Expr. (Tranz.) A prinde rădăcini (sau rădăcină) = a se fixa într-un loc, a căpăta stabilitate, forță, putere. VII. Refl. Fig. (Fam.) A fi crezut, a fi luat drept adevărat, bun, valabil. VIII. Refl. (Despre lapte; p. ext. despre alte substanțe) A se coagula, a se închega. [Prez. ind. și: (pop.) prinz. – Perf. s. prinsei, part. prins] – Lat. pre(he)ndere.
prinde [At: (...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRINDE, prind, vb. III. I. 1. Tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ◊ Expr. Parcă (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neașteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu dinții, cu ghearele. ♦ A fixa, imobilizând. 2. Tranz. Fig. A lua cunoștință de ceva (cu ochii, cu urechea, cu mintea); a percepe. ◊ Expr. (Intranz.) A prinde de veste = a observa, a remarca, a afla ceva, a băga de seamă (din timp). 3. Refl. A-și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru a se sprijini, pentru a se agăța. 4. Refl. recipr. A se lua de mână cu cineva (pentru a forma o horă, pentru a dansa). 5. Tranz. A cuprinde pe cineva cu mâinile, cu brațele. II. Tranz. 1. A ajunge din urmă (și a imobiliza) pe cineva sau pe ceva care se mișcă, aleargă; a captura (un fugar, un răufăcător, un inamic). ♦ A pune mâna (sau laba) pe un animal. 2. A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) săvârșite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vină, cu o neregulă. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu minciuna = a descoperi că cineva a mințit. ♦ A încurca pe cineva cu vorba, a-l face să se încurce în răspunsuri (încercând să ocolească adevărul). 3. A ajunge în ultima clipă spre a mai găsi o persoană, un vehicul etc. care sunt gata de plecare. ◊ Expr. A prinde momentul (sau ocazia, prilejul) = a găsi, a nu lăsa să scape momentul (sau prilejul) favorabil. A nu-l prinde pe cineva vremea în loc = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nici o clipă neocupat. ♦ (Despre fenomene ale naturii, evenimente etc.) A surprinde. 4. Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A cuprinde (pe neașteptate); a copleși. ♦ A absorbi. III. 1. Tranz. A fixa ceva prin legare, coasere sau agățare. ♦ Refl. A rămâne fixat sau agățat (de sau în ceva). ♦ Fig. A înregistra, a fixa și a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea înconjurătoare. 2. Tranz. A înhăma; a înjuga. 3. Refl. A se lega, a se asocia cu cineva (în calitate de...). 4. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) angaja, a (se) tocmi într-o slujbă. 5. Refl. A se angaja, a se învoi la ceva; a accepta, a primi. ◊ Expr. A se prinde chezaș (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). ♦ Refl. recipr. A se lua cu cineva la întrecere, a se măsura, a rivaliza. ♦ Refl. recipr. A face un pariu cu cineva, a pune rămășag. IV. 1. Refl. A se lipi de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A nu se prinde lucrul de cineva, se spune când cineva nu are chef să lucreze. ♦ Fig. (Despre privire, ochi) A se opri, a se fixa, a se pironi asupra cuiva sau a ceva. ♦ Refl. și tranz. A (se) împreuna, a (se) îmbina formând un tot, a (se) suda. 2. Tranz. (Despre îmbrăcămintea cuiva; p. ext. despre gesturi, atitudini etc.) A-i ședea cuiva bine, a i se potrivi. 3. Refl. (Despre mâncare; în expr.) A se prinde de cineva = a-i prii cuiva, a se asimila. V. 1. Tranz. A începe să... ◊ Expr. (Refl. recipr.) A se prinde (cu cineva) la vorbă = a) a începe să discute (cu cineva); b) a se înțelege (unul cu altul), a cădea de acord să... 2. Refl. (Pop.) A se apuca de o treabă, a se porni la lucru. VI. 1. Tranz. A obține, a căpăta, a dobândi. ◊ Expr. (Fam.) A prinde carne (sau seu) = a se îngrășa. A prinde minte sau (intranz.) a prinde la minte = a câștiga experiență, a se face om de treabă. A prinde viață = a) a căpăta putere, tărie; a se înviora; b) a începe să se realizeze, să fie pus în practică. A prinde inimă sau (intranz.) a prinde la inimă = a căpăta curaj, a se îmbărbăta. ♦ Fig. A-și însuși o cunoștință, o deprindere etc., a învăța (de la altul). 2. Intranz. și refl. A se dezvolta după transplantare, a crește. ◊ Expr. (Tranz.) A prinde rădăcini (sau rădăcină) = a se fixa într-un loc, a căpăta stabilitate, forță, putere. VII. Refl. Fig. (Fam.) A fi crezut, a fi luat drept adevărat, bun, valabil. VIII. Refl. (Despre lapte; p. ext. despre alte substanțe) A se coagula, a se închega. [Prez. ind. și: (pop.) prinz. – Perf. s. prinsei, part. prins] – Lat. pre(he)ndere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
PRINDE, prind, ...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A PRINDE prind 1....
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
@A SE PRINDE mă pri...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
prinde v. (activ...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prende v #v...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prindea v #...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
@AQUILA NON CAPIT MU...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
@AQUILA NON CAPIT MU...
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@CU MIERE SE PRIND M...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
@ÎNȚELEPCIUNEA POPOR...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
prinde-muște m. ca...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prind, prins, a @p...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
@+prinde2 (a se ...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
@+prinde3 (a se ...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
prinde1 (a ~) ...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
prinde (a ~) #v...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
prinde vb., ind. ...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
prinde (ind. #pr...
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
@prinde (prind, pr...
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
prinde, prind @I...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
a prinde ($pe cine...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a prinde ($pe cine...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a prinde cheag $#e...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a prinde ciolan $#...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a prinde cu nădragi...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a prinde darul supt...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a prinde inimă $#e...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a prinde în jbilț ...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a prinde în mreje ...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a prinde pe Dumneze...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a prinde posturi st...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a prinde prepelița ...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a prinde șpilul $#...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a prinde un ginitor...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a se prinde de mișc...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@zbura pe aici, dar ...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
PRINDE vb. v. $ac...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRINDE vb. I. @...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRINDE vb. I....
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prinde vb. v....
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
A (se) prinde ≠ a ...
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Expresii și citate
@Aquila non capit mu...
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
@Quand on court aprè...
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
| verb (VT627) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT627) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
prinde, prindverb
- 1. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: apuca
- Prinde cu cleștele bucata roșie de fier. SADOVEANU, O. I 391. DLRLC
- Iar tinerele-i plete de peste umeri cad Pe piept, și ea le prinde mănunchi în alba-i mînă. COȘBUC, P. I 52. DLRLC
- Ici în vale, colea-n vale Sună-un glas duios cu jale, Glas frumos de fată-mare, Bujor prinde-o sărutare. ALECSANDRI, P. P. 156. DLRLC
- M-a prins de braț și m-a cuprins Să mă sărute-n drum. COȘBUC, P. I 94. DLRLC
- Cheamă pe zînă și-i zice: «prinde c-o mînă de această parte de crăpătură și cu cealaltă mînă de ceea parte». SBIERA, P. 36. DLRLC
- 1.1. (Cu complementul «loc», prin extensiune «slujbă», «dregătorie») A ocupa, a reuși să apuci. DLRLCsinonime: ocupa
- Toți alergau gîfîind întrecîndu-se pentru a prinde cîte un loc mai bun de unde să vadă acostarea vaporului. BART, E. 75. DLRLC
- Au venit alții mai înainte și au prins toate locurile bune ale diligenței. La TDRG. DLRLC
- Pe urs l-au fost ales nazîr peste priseci, Deși s-ar fi putut un alt oricare fie Să prindă o așa cam grea dregătorie. DONICI, F. 60. DLRLC
-
- 1.2. (Despre animale) A apuca cu dinții, cu ghearele. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: înhăța
- Îndată săriră cînii, unul o prinse de grumazi, altul de picioare și altul de mîni. RETEGANUL, P. XV 58. DLRLC
- Racu îl prinde de degete și îl strînge cît ce poate. ȘEZ. I 280. DLRLC
- Prinse cu dinții de piele s-o mai întindă. Cum prinse, cum nu prinse, destul că-i scăpă pielea dintre dinți. RETEGANUL, P. I 58. DLRLC
-
- 1.3. A fixa, imobilizând. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: fixa
- Îngheață zdravăn și apa din băltoagă și prinde coada ursului ca într-un clește. CREANGĂ, O. A. 296. DLRLC
-
- A prinde foc cu gura = a face tot posibilul pentru a izbuti. DLRLC
- Eu, de-am avut un singur ban, L-am împărțit cu tine; Și tu cu gura foc prindeai Să-mi dai ajutorare. COȘBUC, P. I 77. DLRLC
-
- Parcă (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neașteptată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Să fi văzut bucuria bătrînului, gîndeai că a prins pe dumnezeu de picior, așa era de voios. RETEGANUL, P. V 11. DLRLC
- I s-a părea c-a prins pe dumnezeu de-un picior cînd te-a vedea acasă. CREANGĂ, O. A. 125. DLRLC
-
- A-l prinde pe cineva sau (intranz.) a-i prinde cuiva mâna (la ceva) = a se pricepe la ceva, a fi îndemânatic. DLRLC
- După ce... mai crescu băiatul și începuse să-i prinză mîna la mai multe lucruri, nevoia îl învăță să facă brînză, jintiță, unt. POPESCU, B. IV 41. DLRLC
- Acesta este un om din felul acelora de care se zice: îl prinde mîna la toate. BOLINTINEANU, O. 337. DLRLC
-
-
- 2. A lua cunoștință de ceva (cu ochii, cu urechea, cu mintea). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: percepe
- Încerca, în vîrfurile picioarelor, să privească peste umărul oamenilor și să prindă o vorbă, să înțeleagă. DUMITRIU, N. 9. DLRLC
- Din creasta dealului, mai departe, cît poți prinde cu privirile, cîmpuri, nesfîrșite cîmpuri. STANCU, D. 20. DLRLC
- De sus, din postul său de observație... prindea orice mișcare. BART, E. 54. DLRLC
- între timp, enervat... am căutat să prind cu urechea. CAMIL PETRESCU, U. N. 108. DLRLC
- În curînd urechile îi prinseră zgomote de pași ușori. MIHALE, O. 505. DLRLC
- Ochii lui, cerniți de truda vîrstei, umezi de aduceri-aminte și căinți, prinseră mișcarea grăbită și furișată în același timp. SADOVEANU, O. VIII 237. DLRLC
- Cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul. RUSSO, O. 24. DLRLC
- A prinde de veste = a observa, a remarca, a afla ceva, a băga de seamă (din timp). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- N-am prins de veste cînd s-a topit vara și cînd au coborît cele dintîi vînturi reci, purtînd peste miriști întîii nori de toamnă. C. PETRESCU, S. 119. DLRLC
- Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste; N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta spaimă, Baiazid. EMINESCU, O. I 147. DLRLC
- Unii însă... prinseră mai dinainte de veste și fugiră în Ardeal, căutînd acolo scăparea vieții lor. ODOBESCU, S. I 425. DLRLC
-
- A-i prinde (cuiva) de veste (sau de știre) = a observa pe cineva, a-și da seama de prezența cuiva, de gândurile sau sentimentele cuiva. DLRLC
- Abia le prinzi de veste Cînd vin. BOLLIAC, O. 89. DLRLC
- Mîndra mea s-a măritat... Inima mi-e friptă, arsă! Maica de veste mi-a prins, Și din gură-așa mi-a zis: – Dragul meu, nu fi așa, Că mai sînt fete ca ea! BIBICESCU, P. P. 17. DLRLC
-
-
- 3. A-și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru a se sprijini, pentru a se agăța. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Atunci am întins mîinile și m-am prins de cineva. SAHIA, N. 78. DLRLC
- Văzînd biata copiliță malul, s-au prins de niște crengi ce spînzura în apă, și au ieșit la uscat. SBIERA, P. 297. DLRLC
- Peste capul blond al fetei zboară florile ș-o plouă... Ea se prinde de grumazu-i cu mînuțele-amîndouă. EMINESCU, O. I 154. DLRLC
- Cu mîinile prinse în balustradă, cu genunchii îndoiți, îmi țiu echilibrul. BART, S. M. 16. DLRLC
- A se prinde cu mâinile de vatră = a începe să se chivernisească, a se înstări. DLRLCsinonime: înstări
- N-avea cine să-i îngrijească de casă și de vitișoare cum trebuie. Numai dă! ce să facă bietul om? Cum era să se întindă mai mult, că de-abia acum se prinsese și el cu mînele de vatră. CREANGĂ, P. 140. DLRLC
-
-
- 4. A se lua de mână cu cineva (pentru a forma o horă, pentru a dansa). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Trei pași la stînga linișor Și alți trei pași la dreapta lor; Se prind de mîni și se desprind, Se-adună cerc și iar se-ntind Și bat pămîntul tropotind În tact ușor. COȘBUC, P. I 57. DLRLC
- Fetele se prind roată, iar în mijlocul horei, vornicelul și cu gazda frămîntă pămîntul. SEVASTOS, N. 77. DLRLC
- 4.1. A intra pentru prima dată în horă, a începe să umble la horă. DLRLC
- Cînd o fată sau un băiat s-au prins în horă, capătă îngăduință de a se duce singuri la bîlci. STANCU, D. 394. DLRLC
-
- Dacă te prinzi în horă trebuie să joci = dacă te apuci de o treabă, trebuie s-o duci până la capăt. DLRLC
-
- 5. A cuprinde pe cineva cu mâinile, cu brațele. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cuprinde
- Îl prinsei în brațe și strigai: – Ioane, frate Ioane! nu mă cunoști? SADOVEANU, O. I 420. DLRLC
- S-apropie de fată, o prinde pe furiș, S-apleacă, o sărută și piere prin tufiș. COȘBUC, P. I 52. DLRLC
- El s-așază lîngă dînsa și o prinde de mijloc, Ea șoptește vorbe arse de al buzelor ei foc. EMINESCU, O. I 80. DLRLC
- Și ieșind pe ușă iute, ei s-au prins de subsuoară. Braț de braț pășesc alături... le stă bine laolaltă. EMINESCU, O. I 154. DLRLC
- Flăcăii, deodată, Se-ncleaștă de aproape, cu brațele cruciș... se prind de mijloc, în sus, pe rînd. BELDICEANU, P. 63. DLRLC
-
- 6. A ajunge din urmă (și a imobiliza) pe cineva sau ceva care se mișcă, aleargă; a captura (un fugar, un răufăcător, un inamic). DEX '09 DLRLCsinonime: captura
- Nu traseră deci, și de prins nu putură să-l prindă. CAMIL PETRESCU, O. II 133. DLRLC
- Și grabnic eunucii șe-nșiră, urmărind Ca șerpii prin tufișuri pe Musa-Nin și-l prind. COȘBUC, P. I 53. DLRLC
- Era să mă prindă și să mă ucidă leșii. ALECSANDRI, T. II 21. DLRLC
- Se joacă lacul Herăstrău Ca un copil cu-a lui oglindă Și-ncearcă soarele să-l prindă în vii culori de curcubeu. D. BOTEZ, F. S. 45. DLRLC
- Pasămite împăratul umbla să prindă pe hoț prin viclenie. ISPIRESCU, L. 376. DLRLC
- Pe bădița Vasile îl prinsese la oaste cu arcanul, îl cetluiau acum zdravăn și-l puneau în cătuși să-l trimeată la Piatra. CREANGĂ, A. 8. DLRLC
- Mult a trebuit pînă l-am prins în laț pe acest călugăr evlavios. EMINESCU, N. 56. DLRLC
- Prin streji și prin carauli S-au prins trei oameni străini. TEODORESCU, P. P. 102. DLRLC
- Se va prinde Singură, aici, la noapte, chiar în cursa ce-mi întinde. DAVILA, V. V. 150. DLRLC
- 6.1. A pune mâna (sau laba) pe un animal. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: înhăța
- Prinde mîța șoareci. SADOVEANU, O. I 331. DLRLC
- În ziua cea dintîi au prins toată ziua la pește și n-au putut da de mreană. SBIERA, P. 119. DLRLC
- Dacă se întîmpla să nu nimerească paserile cu săgeata, ele tot nu scăpau de dînsul; ți le prindea cu mîna din zbor. CREANGĂ, P. 245. DLRLC
- Cine gonește doi iepuri nu prinde niciunul = cine vrea să facă două lucruri deodată nu isprăvește pe niciunul; cine urmărește să câștige două lucruri deodată le pierde pe amândouă. DLRLC
- Pisica cu clopoței nu prinde șoareci = cine se laudă cu ce are de gând să facă nu reușește nimic. DLRLC
-
- A se juca de-a prinde-mă = a se juca de-a prinselea. DLRLC
- Fantastica simfonie, mînată cînd încoace cînd încolo de lunecarea nestatornică a unor valuri de vînt, se juca parcă de-a prinde-mă cu zăpăcitul meu auz. HOGAȘ, M. N. 87. DLRLC
-
-
- 7. A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) săvârșite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vină, cu o neregulă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Spînul răpede își ațintește privirile asupra lui Harap-Alb și nu știu cum îl prinde zîmbind. CREANGĂ, P. 233. DLRLC
- Și de s-ar putea pe dînsa cineva ca să o prindă, Cînd cu ochii mari, sălbateci, se privește în oglindă. EMINESCU, O. I 80. DLRLC
- Doamne, de i-aș prinde cu vro coțcărie. ALECSANDRI, T. I 159. DLRLC
- 7.1. A încurca pe cineva cu vorba, a-l face să se încurce în răspunsuri (încercând să ocolească adevărul). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Văzînd boierul că au rămas acuma pe jos [în discuția cu fata] și-au bătut mult timp capul, cu ce-ar putea-o prinde? SBIERA, P. 222. DLRLC
-
- A prinde (pe cineva) cu minciuna = a descoperi că cineva a mințit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Spuneți ce-ați zis, tot din fir în păr... și, de vă prind cu minciuna, e vai și amar de voi. RETEGANUL, P. II 25. DLRLC
-
-
- 8. A ajunge în ultima clipă spre a mai găsi o persoană, un vehicul etc. care sunt gata de plecare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A plecat la București... Încercați... poate-l mai prindeți în curte. GALAN, B. I 25. DLRLC
- De vreo lună nu-l mai prinde nimeni acasă, SADOVEANU, N. F. 139. DLRLC
- Pînă la prînz avem încă timp să prindem trenul, peste noapte să ajungem la Iași. C. PETRESCU, S. 189. DLRLC
- Pe jilțu-mi lîngă masă, avînd condeiu-n mînă... scriu o strofă dulce pe care o prind din zbor. ALECSANDRI, P. A. 109. DLRLC
- 8.1. A da (pe neașteptate) de cineva, a întâlni pe cineva. DLRLCsinonime: întâlni
- Cît era ziua de mare gura lui nu se mai oprea. Unde prindea oamenii, acolo îi ținea la sfaturi. SLAVICI, N. I 59. DLRLC
-
- 8.2. A se sprijini. DLRLCsinonime: sprijini
- Murgul sforăia și se lupta voinicește, apele veneau mînioase... Dar Murguț ieșea din vîrtej; prinsese cu copita fund tare și acum pășea pufnind spre mal. SADOVEANU, O. I 32. DLRLC
-
- 8.3. Despre fenomene ale naturii, evenimente etc.: surprinde. DEX '09 DEX '98sinonime: surprinde
- Ne prinde ploaia, Niță! vorbi iarăși unul dintre cei doi. PAS, L. I 51. DLRLC
- Iac-așa mîncăm noi, domnule, cum apucăm și unde ne prinde vremea. C. PETRESCU, C. V. 139. DLRLC
-
- A prinde momentul (sau ocazia, prilejul) = a găsi, a nu lăsa să scape momentul (sau prilejul) favorabil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A nu-l prinde pe cineva vremea în loc = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nicio clipă neocupat. DEX '09 DLRLC
- Cum să taci, cînd tot într-una, nu te prinde vremea-n loc, N-ai nici cînd închide ochii. CONTEMPORANUL, I 405. DLRLC
-
- A-și prinde vreme = a-și face, a-și găsi vreme. DLRLC
- După plecarea lui Lică, ea îl trase pe Ghiță la o parte și-i grăi: – Am o vorbă cu tine: nu acum, dar cînd îți prinzi vreme. SLAVICI, O. I 142. DLRLC
-
-
- 9. (Despre stări fizice sau sufletești) A cuprinde (pe neașteptate). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Începuse să-l prindă un pic de bănuială că scrisoarea n-o fi adevărată. STĂNOIU, C. I. 130. DLRLC
- Și deodat-așa din drum M-a prins jalea nu știu cum! Voie rea să nu vă facă: Mi-a venit, dar o să-mi treacă! COȘBUC, P. I 131. DLRLC
- Vîntul jalnic bate-n geamuri Cu o mînă tremurîndă, Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. EMINESCU, O. I 76. DLRLC
- Buruienile prinse de spaimă Se adună, se chircesc și mor. BENIUC, V. 81. DLRLC
- (Despre boli) Cucoana d-sale pretinde să-i fac eu vizită mai întîi... de-oi ști că o prinde gălbenarea de ciudă... nu m-oi duce! ALECSANDRI, T. 856. DLRLC
- 9.1. Absorbi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: absorbi
- Cînd te prinde munca, tot timpul ți-e gîndul la ea. V. ROM. decembrie 1950, 161. DLRLC
- Înainte, își mai căuta unul un frate; văduva, locul unde a fost îngropat bărbatul. Pe urmă s-au liniștit cu toții. Pe om îl prinde viața îndată. C. PETRESCU, Î. II 207. DLRLC
-
- Ce te-a prins?! = ce ți s-a întâmplat? ce ți-a venit? ce te-a găsit? DLRLC
- Nebune sînt? Ori ce le-a prins De stau așa pe-afară? COȘBUC, P. I 256. DLRLC
- A prinde tovărășie = a se întovărăși. DLRLCsinonime: întovărăși
- Tatăl meu a avut o bostănărie, și la acea bostănărie prinsese tovărășie și tatăl măriei-tale. ȘEZ. IV 4. DLRLC
-
- A prinde prieteșug = a se împrieteni cu cineva. DLRLCsinonime: împrieteni
- Era atunci în Transilvania, lîngă prințul Bathori, un nunciu al papei... Acesta prinsese cu cancelarul Iojica un mare prieteșug și astfel aflase toate planurile sale. BĂLCESCU, O. II 184. DLRLC
-
-
-
- 10. A fixa ceva prin legare, coasere sau agățare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: fixa
- Am împins o ușă care era prinsă în clampă numai, am intrat. SADOVEANU, O. I 362. DLRLC
- Și dimineața vin neveste Cu șorțul prins în cingătoare. GOGA, P. 16. DLRLC
- El mătasa o torcea Lungă funie-o făcea Și de gratii o prindea. ALECSANDRI, P. P. 142. DLRLC
- 10.1. A fixa un obiect într-un dispozitiv al unei mașini-unelte pentru a fi prelucrat. DLRLC
- 10.2. Învălui. DLRLCsinonime: învălui
- Al doilea val o prinse [lotca] de-a latul, o ridică la cîțiva metri înălțime, o apucă în creastă. DUMITRIU, P. F. 28. DLRLC
-
- 10.3. A rămâne fixat sau agățat (de sau în ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Scoase din buzunarul stîng al mantalei cutia de tinichea, cu tutun. I se prinse capacul de colțul buzunarului însă o smuci cu toată furia. SAHIA, N. 77. DLRLC
- Voi să fugă ca celelalte; dar rochia i se prinse de un mărăcine și o ținu în loc. BOLINTINEANU, O. 331. DLRLC
-
- 10.4. A se înfige (în ceva). DLRLCsinonime: înfige
- Cătănile merg plîngînd, Pe părinți rău blăstămînd, De ce ei i-au făcut Așa nalți și subțirei Să prindă plumbul în ei. HODOȘ, P. P. 226. DLRLC
-
- 10.5. A îmbina între ele (însăilând sau cosând) părți ale unui obiect de îmbrăcăminte. DLRLC
- Prinde gulerul la cămașă. DLRLC
-
- 10.6. A înregistra, a fixa și a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea înconjurătoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În crud exil, pribeag prin țări străine, Visai atunci o vastă trilogie Pe care-am prins-o-n șiruri de terține. TOPÎRCEANU, B. 89. DLRLC
- Arta nu va putea reproduce schimbarea expresiunii feței la un om, nu va putea prinde pe pînză decît o singură expresiune a feței. GHEREA, ST. CR. II 51. DLRLC
-
- A nu-l (mai) prinde pe cineva locul (mai rar starea) = a nu avea astâmpăr, a nu-și afla locul, a nu putea sta locului (ca urmare a unei tulburări sufletești). DLRLC
- Pe feciorul cel mai mic nu-l mai prindea starea, nu putea de jalea mamei și de dorul frate-său și a soru-sei. RETEGANUL, P. V 26. DLRLC
- Din grajd pe loc a scos Un alt cal mai năzdrăvan Cum îi place lui Troian, Negru ca corbul. Iute ca focul, De nu-l prinde locul. ALECSANDRI, P. P. 388. DLRLC
-
-
-
- Boii-i vei prinde-n jug... și-i mîna boii-ncet. RETEGANUL, P. IV 26. DLRLC
- Atunci fiul craiului mînios îi mai trage [calului] un frîu... apoi îl prinde în căpăstru. CREANGĂ, P. 195. DLRLC
- Boișorii și-i prindea Și s-apuca d-a ara. BIBICESCU, P. P. 311. DLRLC
-
- 12. A se lega, a se asocia cu cineva (în calitate de...). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acum să merg să văd ce face biata mamă, apoi să caut pe Floarea-nfloritul, să mă prind cu el frate de cruce. RETEGANUL, P. V 34. DLRLC
- Ce frumos era în crînguri Cînd cu ea m-am prins tovarăș. EMINESCU, O. I 122. DLRLC
- Nu te prinde lor tovarăș. EMINESCU, O. I 196. DLRLC
- În mai multe zile făcu fetița așa, adecă dăduse mîncarea. și băutura la roaba din pivnița zmeului, pînă-n urmă se prinseră prietene bune. RETEGANUL, P. I 35. DLRLC
- Văd că și-n tine este putere, măcar că ești așa de mic! Hai dară să ne prindem fîrtați și vină cu mine la ceialalți zmei. SBIERA, P. 178. DLRLC
- Apoi, mări cît trăia, Frați de cruce se prindea Și-mpreună voinicea Pe balauri de stirpea. ALECSANDRI, P. P. 12. DLRLC
-
-
- Susano, știi una?... – Îmi vine să mă prind argat la voi. ALECSANDRI, T. I 263. DLRLC
- A doua zi ei s-au prins jitari la oamenii din acel sat. ȘEZ. I 261. DLRLC
- 13.1. A atrage la sine (ca prieten, ca rudă). DLRLC
- Unul zice-i agă, cellalt spătar; De i-aș prinde gineri, i-aș lua în dar! ALECSANDRI, T. I 121. DLRLC
- Voinice hușean, Tînăr moldovean, Pas’ măre, de-l scoate, Din gură de șarpe, Din răcori de moarte, Că te-o prinde frate. TEODORESCU, P. P. 448. DLRLC
- Să cînți, cuce, cînd m-oi duce, Să te prind frate de cruce. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 301. DLRLC
-
-
-
- Să vie aici... să arate dacă nu s-ar prinde el să dea învățătura cea deplină măriei-sale Ferid. SADOVEANU, P. P. 17. DLRLC
- Tata era om cuprins... încît el se prinse să-mi facă uniforma cu cheltuiala lui. GANE, N. II 191. DLRLC
- Am treabă la împăratul; feciorul meu se prinde că i-a face podul. CREANGĂ, P. 80. DLRLC
- Făt-Frumos prinse voios a se lupta cu zmeul. ISPIRESCU, L. 195. DLRLC
- Nu te prinzi a-mi vinde vreun ou și mie? Ți-aș plăti. La TDRG. DLRLC
- Boieriul, neînțelegînd sfaturile și crezîndu-le fleacuri, nu se prinse, ba încă să și cam mînie. ȘEZ. VI 150. DLRLC
- 14.1. A se lega (cu cuvântul), a-și da cuvântul. DLRLCsinonime: promite
-
- Vezi, măi drace! Nu ți-am spus eu să nu te prinzi tu cu mine la șuierat! SBIERA, P. 261. DLRLC
-
- 14.3. A face un pariu cu cineva, a pune rămășag. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mă prind că asemenea timiditate o înțelegeți. DELAVRANCEA, H. T. 54. DLRLC
- Veți fi citit prin cărți ori prin gazete zicîndu-se mărul discordiei. Eu mă prind că nici nu visați ce bîzdîganie mai este și aia. ISPIRESCU, U. 2. DLRLC
- M-aș prinde cu tine p-o vadră de vin că, să-l vezi acum, nu l-ai mai cunoaște. FILIMON, la TDRG. DLRLC
-
- A se prinde chezaș (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: garanta
- A-și prinde mintea (cu cineva) = a lua în serios spusele cuiva, a acorda prea multă atenție vorbelor cuiva; a-și pune mintea cu cineva. DLRLC
- El e om bărbat N-o să-și prindă doară mintea c-o femeie. COȘBUC, P. I 247. DLRLC
-
-
-
- Se prind scînteile în iască. STANCU, D. 255. DLRLC
- Ți se prindea pleoapă de pleoapă... de ger ce se pornise. DELAVRANCEA, H. T. 251. DLRLC
- Păreții erau negri de șiroaie de ploaie ce curgeau prin pod și un mucegai verde se prinsese de var. EMINESCU, N. 38. DLRLC
- Ea îl privea cu un surîs, El tremura-n oglindă, Căci o urma adînc în vis, De suflet să se prindă. EMINESCU, O. I 168. DLRLC
- 15.1. (Despre privire, ochi) A se opri, a se fixa, a se pironi asupra cuiva sau a ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se uită la unul, se uită la altul, se uită la toți caii din grajduri, și de nici unul nu i se prindeau ochii. ISPIRESCU, L. 15. DLRLC
-
- 15.2. A (se) împreuna, a (se) îmbina formând un tot, a (se) suda. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Atuncea au luat voinicul pe moșneag... i-au pus ochii la locul lor și i-a uns întîi cu apă moartă și s-au prins. SBIERA, P. 40. DLRLC
- Răpede pune capul lui Harap-Alb la loc... toarnă apă moartă să steie sîngele și să se prindă pielea. CREANGĂ, P. 278. DLRLC
-
- 15.3. A se declanșa. DLRLCsinonime: declanșa
- Pulberea n-a prins. DLRLC
-
- A nu se prinde lucrul de cineva, se spune când cineva nu are chef să lucreze. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Toată ziua am fost indispus. Nu se prindea lucrul de mine. C. PETRESCU, Î. II 185. DLRLC
-
-
- 16. (Despre îmbrăcămintea cuiva, prin extensiune despre gesturi, atitudini etc.) A-i ședea cuiva bine, a i se potrivi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: potrivi
- Te prinde redingota bine. Sînt mîndre ghetele de lac: Zîmbești încrezător în tine. TOPÎRCEANU, B. 67. DLRLC
- Tot ce-ar zice i se cade, tot ce face-i șade bine Și o prinde orice lucru, căci așa se și cuvine. EMINESCU, O. I 159. DLRLC
- Le prinde cămașa cu altițe de minune, și-s frumușele coz! ALECSANDRI, T. 656. DLRLC
- Stele rare din tărie cad ca picuri de argint Și seninul cer albastru mîndru lacrimele-l prind. EMINESCU, O. I 82. DLRLC
-
- 17. A începe să... DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: începe
- În sobă focul prinse a dudui vesel și Casandra se învîrtea de colo pînă colo, rînduind oalele. DUNĂREANU, CH. 111. DLRLC
- Un vînt ușor și somnoros adie Și-n codru prinde frunza să se miște, IOSIF, P. 30. DLRLC
- Copiliță, liță, fa, Mai dat-ai gura cuiva? Ea prinse a se giura. ALECSANDRI, P. P. 313. DLRLC
- A-și prinde treabă cu cineva = a intra în legătură cu cineva cu care n-ai vrea să ai de-a face. DLRLC
- Venea ca un nebun spre rîu... L-aș fi strigat, Dar m-am temut că-i apucat Și-mi prind cu necuratul treabă. COȘBUC, P. I 242. DLRLC
-
- A se prinde (cu cineva) la vorbă = a începe să discute (cu cineva) DEX '09 DEX '98 DLRLC
- O să creșteți, o să-nvățați și-o să vă fie mai ușor vouă, îți spunea mama cînd te prindeai cu ea la vorbă. PAS, Z. I 142. DLRLC
- Într-o pădure mare s-au întîlnit odată doi oameni, unul mergea cătră răsărit și celălalt cătră asfințit; se prinseră la vorbă. RETEGANUL, P. IV 21. DLRLC
- După ce și-au dat ei bună calea și și-au mulțămit unul altuia, s-au prins amîndoi la vorbă. SBIERA, P. 22. DLRLC
-
- A se prinde (cu cineva) la vorbă = a se înțelege (unul cu altul), a cădea de acord să... DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: înțelege
- Aseară, la Ștefan-vodă, S-au prins boierii la vorbă Să facă d-o vînătoare, Vînătoare de plimbare. TEODORESCU, P. P. 505. DLRLC
-
-
- 18. A se apuca de o treabă, a se porni la lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se muncea Simina să-și aduc-aminte Cînd s-a prins la ceartă, pentru ce și cum? COȘBUC, P. I 246. DLRLC
- Văzîndu-se încărcată cu lucruri cari întrecea puterile ei, nu știa de ce să se prindă biata nenorocită. SBIERA, P. 313. DLRLC
- Care din voi se prinde, în zi de sărbătoare, La trîntă voinicească cu mine, măi flăcăi? BELDICEANU, P. 62. DLRLC
- 18.1. (Cu determinarea vagă) A-și pune mintea cu cineva, a se măsura cu... DLRLC
- Stă-n drum de vorbă cu vecine Și bate-n pumni: «Să mor îmi vine, Auzi tu! Să se prindă ea Cu mine!». COȘBUC, P. I 126. DLRLC
- Ce aveam să fac? Le-am răbdat, că doară n-o să mă prind cu el. RETEGANUL, P. II 57. DLRLC
-
-
- 19. A ajunge în posesia unui lucru, a se alege cu ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cam ce să prindeți voi pe pește? DELAVRANCEA, O. II 264. DLRLC
- Îi pămînt mult și bun... numai pe perje prind sume mari de bani. ALECSANDRI, T. 256. DLRLC
- Unul avînd o moșie... Se apucă și o vinde, Prinde pe dînsa ce prinde, Și își cumpără îndată O sanie minunată. PANN, P. V. II 70. DLRLC
- 19.1. A-și însuși o cunoștință, o deprindere etc., a învăța (de la altul). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: învăța
- Cunosc eu un cîntec... l-am prins de la tăicuțu. DAVIDOGLU, M. 59. DLRLC
- Care cum putea să prindă învățătura. STANCU, D. 228. DLRLC
- Știam... că și eu trebuie să mă fac odată ca Huțu și pentru aceea îi prindeam apucăturile. SLAVICI, O. I 72. DLRLC
- Mitru stă și stă gîndind, De el multe nu se prind. COȘBUC, P. I 80. DLRLC
-
- 19.2. A căpăta o înfățișare, o calitate nouă, un aspect nou. DLRLC
- Ar fi vrut... să se așeze jos nițeluș, pînă mai prinde puteri. STANCU, D. 16. DLRLC
- De vreți în poloboace să nu prindă vinul floare, Faceți cum făceau străbunii, la arminden beți pelin. BELDICEANU, P. 54. DLRLC
- Toate mulțămirile îmi vin deodată... Parcă am prins aripi ca să zbor la București. ALECSANDRI, T. I 277. DLRLC
- Cîinele a prins și el dușmănie de moarte împotriva omului. POPA, V. 345. DLRLC
- Bietul părinte Ghermănuță!... Atîta dragoste prinsese el pentru mine într-un timp așa de scurt! HOGAȘ, M. N. 155. DLRLC
- Văzînd aceasta, țiganca prinse frică și mai tare. SBIERA, P. 111. DLRLC
- Piatra care se rostogolește nu prinde mușchi. DLRLC
- A prinde carne (sau seu) = a se îngrășa. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: îngrășa
- Le-a rămas un copil, Iancu, uscat, slăbănog... nu prinde carne pe el. STANCU, D. 17. DLRLC
- Ce mă necăjește mai rău de vreo două săptămîni încoace e o jigodie de purcel... că nu prinde seu pe el de loc. STĂNOIU, C. I. 116. DLRLC
- Coana Frăsinica, deși se sculase după boală, nu prindea nici dram de carne pe ea. SANDU-ALDEA, U. P. 175. DLRLC
-
- Când prinde mămăliga coajă, se spune despre cineva care începe să-și dea aere față de alții când a ajuns la o situație înaltă, să se fudulească, să fie obraznic. DLRLC
- Dacă este... să fim mai mari peste alții, ar trebui să avem milă de dînșii că și ei sărmanii sînt oameni. Hei! dragele mele vere... Să te ferească dumnezeu, cînd prinde mămăliga coajă. CREANGĂ, P. 209. DLRLC
-
- A prinde minte sau (intranzitiv) a prinde la minte = a câștiga experiență, a se face om de treabă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dănilă mai prinsese acum la minte. CREANGĂ, P. 50. DLRLC
- I-am dat numai vreo 30 de lovituri de frînghie ca să prindă la minte. CONTEMPORANUL, VII 103. DLRLC
- Frunză verde foi de linte, Măi bărbate-am prins la minte. ȘEZ. I 13. DLRLC
-
- A prinde inimă sau (intranzitiv) a prinde la inimă = a căpăta curaj, a se îmbărbăta. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: îmbărbăta
- A intrat în cîrciumă... să-și prinză inima cu un ciocan de rachiu. CARAGIALE, O. III 43. DLRLC
- Harap-Alb mai prinzînd oleacă la inimă, încalecă și se lasă în voia calului, unde a vrea el să-l ducă. CREANGĂ, P. 212. DLRLC
- Auzind de asalt, soldații au început a chiui ș-a bea dintr-o ploscă, ca să prindă la inimă. ALECSANDRI, T. II 22. DLRLC
-
- A prinde (la) viață = a căpăta putere, tărie; a se înviora. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: înviora
- Mi-o apucă-n brață De prinde la viață, Mi-o strînge la pept Ș-o leagănă-ncet. ALECSANDRI, P. P. 15. DLRLC
-
-
- A prinde viață = a începe să se realizeze, să fie pus în practică. DEX '09 DEX '98
-
-
- După ce au prins ei și în trup și în putere, s-au îmbrăcat... și, trecînd apa, au mers la o casă. SBIERA, P. 113. DLRLC
- Colțul ierbii brumate a prins. DRAGOMIR, P. 5. DLRLC
- O humă sură și jilavă pe care nu se prinde... nici troscot, nici ciulini. ODOBESCU, la TDRG. DLRLC
- Trei garoafe-n poartă-am pus. Cîte trele mi s-au prins, Mi s-au prins și-a-mbobocit. ȘEZ. V 13. DLRLC
- A prinde rădăcini (sau rădăcină) = a se fixa într-un loc, a căpăta stabilitate, forță, putere. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: fixa
- Nu este mai mare mulțumire pentru omul ce dorește binele altora decît aceea cînd vede că este ascultat de cătră alții și că vorbele lui prind rădăcini. SLAVICI, O. I 57. DLRLC
- Eu n-am nici casă, nu am nici masă, Nici cît o plantă nu am noroc. Sparanga însăși crește sub leasă, Eu rădăcină nu prind de loc. ALECSANDRI, T. I 370. DLRLC
- Treizeci de ani căra Ion apă cu gura... și uda tăciunele, care în urmă prinse rădăcini, crescu, înflori și făcu poame. ȘEZ. V 36. DLRLC
-
-
- 21. A fi crezut, a fi luat drept adevărat, bun, valabil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vrei să mă încerci cu amăgelile voastre vechi... Nu mai prind! C. PETRESCU, A. R. 21. DLRLC
- Omul meu s-a găsit că știe franțuzește mai bine decît mine și, din momentul acela, am fost o lună nedespărțiți. Stratagema mea a prins. CARAGIALE, S. N. 172. DLRLC
- Spînul văzînd că i s-au prins minciunile de bune, cheamă la sine pe Harap-Alb. CREANGĂ, P. 208. DLRLC
- Nu umbla cu mofturi că nu se prinde. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
-
- 22. (Despre lapte, prin extensiune despre alte substanțe) A se coagula, a se închega. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cînd punea mama laptele la prins, eu... de pe a doua zi și începeam a linchi groșciorul de pe deasupra oalelor. CREANGĂ, A. 44. DLRLC
- A prinde cheag = a începe să se înstărească, să se chivernisească. DLRLC
- Dacă nu curge – pică. Pînă ce prinzi cheag. Astăzi cu gazetăria se cîștigă bune parale. C. PETRESCU, C. V. 125. DLRLC
- Curțile noastre le îngrădirăm, casele se șițuiră... și cheagul se prinse, veselia se împrăștie. DELAVRANCEA, S. 227. DLRLC
-
-
- (Despre mâncare) A se prinde de cineva = a-i prii cuiva, a se asimila. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ipate acum nici de treabă nu-și mai căuta, nici mîncarea nu se prindea de dînsul, nici somnul nu-l fura, era cum e mai rău. CREANGĂ, P. 166. DLRLC
- Mai de multe ori ea încă la masă dacă ședea Se scula mai mult flămîndă, de dînsa nu să prindea. PANN, P. V. III 38. DLRLC
- (Despre somn) A-l cuprinde (pofta de...). DLRLC
- Nu se prindea somnul de mine. C. PETRESCU, S. 117. DLRLC
-
- A-și prinde pofta (sau foamea, setea etc.) = a-și satisface (parțial) pofta (foamea etc.). DLRLC
- Și cînd ajunge la cuptiori, frumoase plăcinte erau într-însul! Dar cînd s-apropie să ieie dintr-însele și să-și prindă pofta, focul o arde și nu poate lua. CREANGĂ, P. 293. DLRLC
- Ia dă-mi și mie niște ouă ca să-mi prind pofta măcar. CREANGĂ, P. 63. DLRLC
-
- A(-și) prinde o nevoie (sau nevoile) cu ceva = a face față unei împrejurări (având cele trebuitoare), a-și satisface o trebuință. DLRLC
- Pensia... nu-i mare lucru, dar tot își prinde o nevoie cu dînsa. C. PETRESCU, Î. II 161. DLRLC
-
- A prinde cuiva o nevoie = a ajuta cuiva să iasă dintr-o încurcătură, să facă față unei situații. DLRLC
- Dragii mei! Vedeți că noi am trăit bine pîn-acuma și v-am prins și eu cînd și cînd cîte o nevoie. SBIERA, P. 116. DLRLC
-
-
etimologie:
- pre(he)ndere DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.