44 de definiții pentru prinde

din care

Explicative DEX

PRINDE, prind, vb. III. I. 1. Tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ◊ Expr. Parcă (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neașteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu dinții, cu ghearele. ♦ A fixa, imobilizând. 2. Tranz. Fig. A lua cunoștință de ceva (cu ochii, cu urechea, cu mintea); a percepe. ◊ Expr. (Intranz.) A prinde de veste = a observa, a remarca, a afla ceva, a băga de seamă (din timp). 3. Refl. A-și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru a se sprijini, pentru a se agăța. 4. Refl. recipr. A se lua de mână cu cineva (pentru a forma o horă, pentru a dansa). 5. Tranz. A cuprinde pe cineva cu mâinile, cu brațele. II. Tranz. 1. A ajunge din urmă (și a imobiliza) pe cineva sau ceva care se mișcă, aleargă; a captura (un fugar, un răufăcător, un inamic). ♦ A pune mâna (sau laba) pe un animal. 2. A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) săvârșite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vină, cu o neregulă. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu minciuna = a descoperi că cineva a mințit. ♦ A încurca pe cineva cu vorba, a-l face să se încurce în răspunsuri (încercând să ocolească adevărul). 3. A ajunge în ultima clipă spre a mai găsi o persoană, un vehicul etc. care sunt gata de plecare. ◊ Expr. A prinde momentul (sau ocazia, prilejul) = a găsi, a nu lăsa să scape momentul (sau prilejul) favorabil. A nu-l prinde pe cineva vremea în loc = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nicio clipă neocupat. ♦ (Despre fenomene ale naturii, evenimente etc.) A surprinde. 4. Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A cuprinde (pe neașteptate); a copleși. ♦ A absorbi. III. 1. Tranz. A fixa ceva prin legare, coasere sau agățare. ♦ Refl. A rămâne fixat sau agățat (de sau în ceva). ♦ Fig. A înregistra, a fixa și a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea înconjurătoare. 2. Tranz. A înhăma; a înjuga. 3. Refl. A se lega, a se asocia cu cineva (în calitate de...). 4. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) angaja, a (se) tocmi într-o slujbă. 5. Refl. A se angaja, a se învoi la ceva; a accepta, a primi. ◊ Expr. A se prinde chezaș (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). ♦ Refl. recipr. A se lua cu cineva la întrecere, a se măsura, a rivaliza. ♦ Refl. recipr. A face un pariu cu cineva, a pune rămășag. IV. 1. Refl. A se lipi de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A nu se prinde lucrul de cineva, se spune când cineva nu are chef să lucreze. ♦ Fig. (Despre privire, ochi) A se opri, a se fixa, a se pironi asupra cuiva sau a ceva. ♦ Refl. și tranz. A (se) împreuna, a (se) îmbina formând un tot, a (se) suda. 2. Tranz. (Despre îmbrăcămintea cuiva; p. ext. despre gesturi, atitudini etc.) A-i ședea cuiva bine, a i se potrivi. 3. Refl. (Despre mâncare; în expr.) A se prinde de cineva = a-i prii cuiva, a se asimila. V. 1. Tranz. A începe să... ◊ Expr. (Refl. recipr.) A se prinde (cu cineva) la vorbă = a) a începe să discute (cu cineva); b) a se înțelege (unul cu altul), a cădea de acord să... 2. Refl. (Pop.) A se apuca de o treabă, a se porni la lucru. VI. 1. Tranz. A obține, a căpăta, a dobândi. ◊ Expr. (Fam.) A prinde carne (sau seu) = a se îngrășa. A prinde minte sau (intranz.) a prinde la minte = a câștiga experiență, a se face om de treabă. A prinde viață = a) a căpăta putere, tărie; a se înviora; b) a începe să se realizeze, să fie pus în practică. A prinde inimă sau (intranz.) a prinde la inimă = a căpăta curaj, a se îmbărbăta. ♦ Fig. A-și însuși o cunoștință, o deprindere etc., a învăța (de la altul). 2. Intranz. și refl. A se dezvolta după transplantare, a crește. ◊ Expr. (Tranz.) A prinde rădăcini (sau rădăcină) = a se fixa într-un loc, a căpăta stabilitate, forță, putere. VII. Refl. Fig. (Fam.) A fi crezut, a fi luat drept adevărat, bun, valabil. VIII. Refl. (Despre lapte; p. ext. despre alte substanțe) A se coagula, a se închega. [Prez. ind. și: (pop.) prinz.Perf. s. prinsei, part. prins] – Lat. pre(he)ndere.

prinde [At: (...

PRINDE, prind, vb. III. I. 1. Tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ◊ Expr. Parcă (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neașteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu dinții, cu ghearele. ♦ A fixa, imobilizând. 2. Tranz. Fig. A lua cunoștință de ceva (cu ochii, cu urechea, cu mintea); a percepe. ◊ Expr. (Intranz.) A prinde de veste = a observa, a remarca, a afla ceva, a băga de seamă (din timp). 3. Refl. A-și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru a se sprijini, pentru a se agăța. 4. Refl. recipr. A se lua de mână cu cineva (pentru a forma o horă, pentru a dansa). 5. Tranz. A cuprinde pe cineva cu mâinile, cu brațele. II. Tranz. 1. A ajunge din urmă (și a imobiliza) pe cineva sau pe ceva care se mișcă, aleargă; a captura (un fugar, un răufăcător, un inamic). ♦ A pune mâna (sau laba) pe un animal. 2. A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) săvârșite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vină, cu o neregulă. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu minciuna = a descoperi că cineva a mințit. ♦ A încurca pe cineva cu vorba, a-l face să se încurce în răspunsuri (încercând să ocolească adevărul). 3. A ajunge în ultima clipă spre a mai găsi o persoană, un vehicul etc. care sunt gata de plecare. ◊ Expr. A prinde momentul (sau ocazia, prilejul) = a găsi, a nu lăsa să scape momentul (sau prilejul) favorabil. A nu-l prinde pe cineva vremea în loc = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nici o clipă neocupat. ♦ (Despre fenomene ale naturii, evenimente etc.) A surprinde. 4. Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A cuprinde (pe neașteptate); a copleși. ♦ A absorbi. III. 1. Tranz. A fixa ceva prin legare, coasere sau agățare. ♦ Refl. A rămâne fixat sau agățat (de sau în ceva). ♦ Fig. A înregistra, a fixa și a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea înconjurătoare. 2. Tranz. A înhăma; a înjuga. 3. Refl. A se lega, a se asocia cu cineva (în calitate de...). 4. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) angaja, a (se) tocmi într-o slujbă. 5. Refl. A se angaja, a se învoi la ceva; a accepta, a primi. ◊ Expr. A se prinde chezaș (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). ♦ Refl. recipr. A se lua cu cineva la întrecere, a se măsura, a rivaliza. ♦ Refl. recipr. A face un pariu cu cineva, a pune rămășag. IV. 1. Refl. A se lipi de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A nu se prinde lucrul de cineva, se spune când cineva nu are chef să lucreze. ♦ Fig. (Despre privire, ochi) A se opri, a se fixa, a se pironi asupra cuiva sau a ceva. ♦ Refl. și tranz. A (se) împreuna, a (se) îmbina formând un tot, a (se) suda. 2. Tranz. (Despre îmbrăcămintea cuiva; p. ext. despre gesturi, atitudini etc.) A-i ședea cuiva bine, a i se potrivi. 3. Refl. (Despre mâncare; în expr.) A se prinde de cineva = a-i prii cuiva, a se asimila. V. 1. Tranz. A începe să... ◊ Expr. (Refl. recipr.) A se prinde (cu cineva) la vorbă = a) a începe să discute (cu cineva); b) a se înțelege (unul cu altul), a cădea de acord să... 2. Refl. (Pop.) A se apuca de o treabă, a se porni la lucru. VI. 1. Tranz. A obține, a căpăta, a dobândi. ◊ Expr. (Fam.) A prinde carne (sau seu) = a se îngrășa. A prinde minte sau (intranz.) a prinde la minte = a câștiga experiență, a se face om de treabă. A prinde viață = a) a căpăta putere, tărie; a se înviora; b) a începe să se realizeze, să fie pus în practică. A prinde inimă sau (intranz.) a prinde la inimă = a căpăta curaj, a se îmbărbăta. ♦ Fig. A-și însuși o cunoștință, o deprindere etc., a învăța (de la altul). 2. Intranz. și refl. A se dezvolta după transplantare, a crește. ◊ Expr. (Tranz.) A prinde rădăcini (sau rădăcină) = a se fixa într-un loc, a căpăta stabilitate, forță, putere. VII. Refl. Fig. (Fam.) A fi crezut, a fi luat drept adevărat, bun, valabil. VIII. Refl. (Despre lapte; p. ext. despre alte substanțe) A se coagula, a se închega. [Prez. ind. și: (pop.) prinz.Perf. s. prinsei, part. prins] – Lat. pre(he)ndere.

PRINDE, prind, ...

A PRINDE prind 1....

@A SE PRINDE mă pri...

prende v #v...

prindea v #...

@AQUILA NON CAPIT MU...

@AQUILA NON CAPIT MU...

@CU MIERE SE PRIND M...

@ÎNȚELEPCIUNEA POPOR...

prinde-muște m. ca...

prind, prins, a @p...

Ortografice DOOM

@+prinde2 (a se ...

@+prinde3 (a se ...

prinde1 (a ~) ...

prinde (a ~) #v...

prinde vb., ind. ...

prinde (ind. #pr...

Etimologice

@prinde (prind, pr...

Argou

prinde, prind @I...

a prinde ($pe cine...

a prinde ($pe cine...

a prinde cheag $#e...

a prinde ciolan $#...

@a prinde cu nădragi...

@a prinde darul supt...

a prinde inimă $#e...

a prinde în jbilț ...

a prinde în mreje ...

@a prinde pe Dumneze...

@a prinde posturi st...

@a prinde prepelița ...

a prinde șpilul $#...

@a prinde un ginitor...

@a se prinde de mișc...

@zbura pe aici, dar ...

Sinonime

PRINDE vb. v. $ac...

PRINDE vb. I. @...

PRINDE vb. I....

prinde vb. v....

Antonime

A (se) prinde ≠ a ...

Expresii și citate

@Aquila non capit mu...

@Quand on court aprè...

Intrare: prinde
verb (VT627)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prinde
  • prindere
  • prins
  • prinsu‑
  • prinzând
  • prinzându‑
singular plural
  • prinde
  • prindeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prind
  • prinz
(să)
  • prind
  • prinz
  • prindeam
  • prinsei
  • prinsesem
a II-a (tu)
  • prinzi
(să)
  • prinzi
  • prindeai
  • prinseși
  • prinseseși
a III-a (el, ea)
  • prinde
(să)
  • prindă
  • prinză
  • prindea
  • prinse
  • prinsese
plural I (noi)
  • prindem
(să)
  • prindem
  • prindeam
  • prinserăm
  • prinseserăm
  • prinsesem
a II-a (voi)
  • prindeți
(să)
  • prindeți
  • prindeați
  • prinserăți
  • prinseserăți
  • prinseseți
a III-a (ei, ele)
  • prind
(să)
  • prindă
  • prinză
  • prindeau
  • prinseră
  • prinseseră
verb (VT627)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prende
  • prendere
  • prens
  • prensu‑
  • prenzând
  • prenzându‑
singular plural
  • prende
  • prendeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prend
  • prenz
(să)
  • prend
  • prenz
  • prendeam
  • prensei
  • prensesem
a II-a (tu)
  • prenzi
(să)
  • prenzi
  • prendeai
  • prenseși
  • prenseseși
a III-a (el, ea)
  • prende
(să)
  • prendă
  • prenză
  • prendea
  • prense
  • prensese
plural I (noi)
  • prendem
(să)
  • prendem
  • prendeam
  • prenserăm
  • prenseserăm
  • prensesem
a II-a (voi)
  • prendeți
(să)
  • prendeți
  • prendeați
  • prenserăți
  • prenseserăți
  • prenseseți
a III-a (ei, ele)
  • prend
(să)
  • prendă
  • prenză
  • prendeau
  • prenseră
  • prenseseră
invariabil (I1)
  • prindea
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prinde, prindverb

  • 1. tranzitiv A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: apuca
    • format_quote Prinde cu cleștele bucata roșie de fier. SADOVEANU, O. I 391. DLRLC
    • format_quote Iar tinerele-i plete de peste umeri cad Pe piept, și ea le prinde mănunchi în alba-i mînă. COȘBUC, P. I 52. DLRLC
    • format_quote figurat Ici în vale, colea-n vale Sună-un glas duios cu jale, Glas frumos de fată-mare, Bujor prinde-o sărutare. ALECSANDRI, P. P. 156. DLRLC
    • format_quote M-a prins de braț și m-a cuprins Să mă sărute-n drum. COȘBUC, P. I 94. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Cheamă pe zînă și-i zice: «prinde c-o mînă de această parte de crăpătură și cu cealaltă mînă de ceea parte». SBIERA, P. 36. DLRLC
    • 1.1. (Cu complementul «loc», prin extensiune «slujbă», «dregătorie») A ocupa, a reuși să apuci. DLRLC
      sinonime: ocupa
      • format_quote Toți alergau gîfîind întrecîndu-se pentru a prinde cîte un loc mai bun de unde să vadă acostarea vaporului. BART, E. 75. DLRLC
      • format_quote Au venit alții mai înainte și au prins toate locurile bune ale diligenței. La TDRG. DLRLC
      • format_quote Pe urs l-au fost ales nazîr peste priseci, Deși s-ar fi putut un alt oricare fie Să prindă o așa cam grea dregătorie. DONICI, F. 60. DLRLC
    • 1.2. (Despre animale) A apuca cu dinții, cu ghearele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: înhăța
      • format_quote Îndată săriră cînii, unul o prinse de grumazi, altul de picioare și altul de mîni. RETEGANUL, P. XV 58. DLRLC
      • format_quote Racu îl prinde de degete și îl strînge cît ce poate. ȘEZ. I 280. DLRLC
      • format_quote intranzitiv Prinse cu dinții de piele s-o mai întindă. Cum prinse, cum nu prinse, destul că-i scăpă pielea dintre dinți. RETEGANUL, P. I 58. DLRLC
    • 1.3. A fixa, imobilizând. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: fixa
      • format_quote Îngheață zdravăn și apa din băltoagă și prinde coada ursului ca într-un clește. CREANGĂ, O. A. 296. DLRLC
    • chat_bubble A prinde foc cu gura = a face tot posibilul pentru a izbuti. DLRLC
      • format_quote Eu, de-am avut un singur ban, L-am împărțit cu tine; Și tu cu gura foc prindeai Să-mi dai ajutorare. COȘBUC, P. I 77. DLRLC
    • chat_bubble Parcă (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neașteptată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Să fi văzut bucuria bătrînului, gîndeai că a prins pe dumnezeu de picior, așa era de voios. RETEGANUL, P. V 11. DLRLC
      • format_quote I s-a părea c-a prins pe dumnezeu de-un picior cînd te-a vedea acasă. CREANGĂ, O. A. 125. DLRLC
    • chat_bubble rar A-l prinde pe cineva sau (intranz.) a-i prinde cuiva mâna (la ceva) = a se pricepe la ceva, a fi îndemânatic. DLRLC
      • format_quote După ce... mai crescu băiatul și începuse să-i prinză mîna la mai multe lucruri, nevoia îl învăță să facă brînză, jintiță, unt. POPESCU, B. IV 41. DLRLC
      • format_quote Acesta este un om din felul acelora de care se zice: îl prinde mîna la toate. BOLINTINEANU, O. 337. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A se prinde (cu cineva) de piept. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A lua cunoștință de ceva (cu ochii, cu urechea, cu mintea). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: percepe
    • format_quote Încerca, în vîrfurile picioarelor, să privească peste umărul oamenilor și să prindă o vorbă, să înțeleagă. DUMITRIU, N. 9. DLRLC
    • format_quote Din creasta dealului, mai departe, cît poți prinde cu privirile, cîmpuri, nesfîrșite cîmpuri. STANCU, D. 20. DLRLC
    • format_quote De sus, din postul său de observație... prindea orice mișcare. BART, E. 54. DLRLC
    • format_quote (și) absolut între timp, enervat... am căutat să prind cu urechea. CAMIL PETRESCU, U. N. 108. DLRLC
    • format_quote În curînd urechile îi prinseră zgomote de pași ușori. MIHALE, O. 505. DLRLC
    • format_quote Ochii lui, cerniți de truda vîrstei, umezi de aduceri-aminte și căinți, prinseră mișcarea grăbită și furișată în același timp. SADOVEANU, O. VIII 237. DLRLC
    • format_quote Cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul. RUSSO, O. 24. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A prinde de veste = a observa, a remarca, a afla ceva, a băga de seamă (din timp). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote N-am prins de veste cînd s-a topit vara și cînd au coborît cele dintîi vînturi reci, purtînd peste miriști întîii nori de toamnă. C. PETRESCU, S. 119. DLRLC
      • format_quote Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste; N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta spaimă, Baiazid. EMINESCU, O. I 147. DLRLC
      • format_quote Unii însă... prinseră mai dinainte de veste și fugiră în Ardeal, căutînd acolo scăparea vieții lor. ODOBESCU, S. I 425. DLRLC
    • chat_bubble regional A-i prinde (cuiva) de veste (sau de știre) = a observa pe cineva, a-și da seama de prezența cuiva, de gândurile sau sentimentele cuiva. DLRLC
      • format_quote Abia le prinzi de veste Cînd vin. BOLLIAC, O. 89. DLRLC
      • format_quote Mîndra mea s-a măritat... Inima mi-e friptă, arsă! Maica de veste mi-a prins, Și din gură-așa mi-a zis: – Dragul meu, nu fi așa, Că mai sînt fete ca ea! BIBICESCU, P. P. 17. DLRLC
  • 3. reflexiv A-și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru a se sprijini, pentru a se agăța. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Atunci am întins mîinile și m-am prins de cineva. SAHIA, N. 78. DLRLC
    • format_quote Văzînd biata copiliță malul, s-au prins de niște crengi ce spînzura în apă, și au ieșit la uscat. SBIERA, P. 297. DLRLC
    • format_quote Peste capul blond al fetei zboară florile ș-o plouă... Ea se prinde de grumazu-i cu mînuțele-amîndouă. EMINESCU, O. I 154. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Cu mîinile prinse în balustradă, cu genunchii îndoiți, îmi țiu echilibrul. BART, S. M. 16. DLRLC
    • chat_bubble rar A se prinde cu mâinile de vatră = a începe să se chivernisească, a se înstări. DLRLC
      sinonime: înstări
      • format_quote N-avea cine să-i îngrijească de casă și de vitișoare cum trebuie. Numai dă! ce să facă bietul om? Cum era să se întindă mai mult, că de-abia acum se prinsese și el cu mînele de vatră. CREANGĂ, P. 140. DLRLC
  • 4. reflexiv reciproc A se lua de mână cu cineva (pentru a forma o horă, pentru a dansa). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Trei pași la stînga linișor Și alți trei pași la dreapta lor; Se prind de mîni și se desprind, Se-adună cerc și iar se-ntind Și bat pămîntul tropotind În tact ușor. COȘBUC, P. I 57. DLRLC
    • format_quote Fetele se prind roată, iar în mijlocul horei, vornicelul și cu gazda frămîntă pămîntul. SEVASTOS, N. 77. DLRLC
    • 4.1. prin extensiune A intra pentru prima dată în horă, a începe să umble la horă. DLRLC
      • format_quote Cînd o fată sau un băiat s-au prins în horă, capătă îngăduință de a se duce singuri la bîlci. STANCU, D. 394. DLRLC
    • chat_bubble Dacă te prinzi în horă trebuie să joci = dacă te apuci de o treabă, trebuie s-o duci până la capăt. DLRLC
  • 5. tranzitiv A cuprinde pe cineva cu mâinile, cu brațele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cuprinde
    • format_quote Îl prinsei în brațe și strigai: – Ioane, frate Ioane! nu mă cunoști? SADOVEANU, O. I 420. DLRLC
    • format_quote S-apropie de fată, o prinde pe furiș, S-apleacă, o sărută și piere prin tufiș. COȘBUC, P. I 52. DLRLC
    • format_quote El s-așază lîngă dînsa și o prinde de mijloc, Ea șoptește vorbe arse de al buzelor ei foc. EMINESCU, O. I 80. DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc Și ieșind pe ușă iute, ei s-au prins de subsuoară. Braț de braț pășesc alături... le stă bine laolaltă. EMINESCU, O. I 154. DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc Flăcăii, deodată, Se-ncleaștă de aproape, cu brațele cruciș... se prind de mijloc, în sus, pe rînd. BELDICEANU, P. 63. DLRLC
  • 6. tranzitiv A ajunge din urmă (și a imobiliza) pe cineva sau ceva care se mișcă, aleargă; a captura (un fugar, un răufăcător, un inamic). DEX '09 DLRLC
    sinonime: captura
    • format_quote Nu traseră deci, și de prins nu putură să-l prindă. CAMIL PETRESCU, O. II 133. DLRLC
    • format_quote Și grabnic eunucii șe-nșiră, urmărind Ca șerpii prin tufișuri pe Musa-Nin și-l prind. COȘBUC, P. I 53. DLRLC
    • format_quote Era să mă prindă și să mă ucidă leșii. ALECSANDRI, T. II 21. DLRLC
    • format_quote poetic Se joacă lacul Herăstrău Ca un copil cu-a lui oglindă Și-ncearcă soarele să-l prindă în vii culori de curcubeu. D. BOTEZ, F. S. 45. DLRLC
    • format_quote Pasămite împăratul umbla să prindă pe hoț prin viclenie. ISPIRESCU, L. 376. DLRLC
    • format_quote Pe bădița Vasile îl prinsese la oaste cu arcanul, îl cetluiau acum zdravăn și-l puneau în cătuși să-l trimeată la Piatra. CREANGĂ, A. 8. DLRLC
    • format_quote Mult a trebuit pînă l-am prins în laț pe acest călugăr evlavios. EMINESCU, N. 56. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Prin streji și prin carauli S-au prins trei oameni străini. TEODORESCU, P. P. 102. DLRLC
    • format_quote reflexiv Se va prinde Singură, aici, la noapte, chiar în cursa ce-mi întinde. DAVILA, V. V. 150. DLRLC
    • 6.1. A pune mâna (sau laba) pe un animal. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: înhăța
      • format_quote Prinde mîța șoareci. SADOVEANU, O. I 331. DLRLC
      • format_quote În ziua cea dintîi au prins toată ziua la pește și n-au putut da de mreană. SBIERA, P. 119. DLRLC
      • format_quote Dacă se întîmpla să nu nimerească paserile cu săgeata, ele tot nu scăpau de dînsul; ți le prindea cu mîna din zbor. CREANGĂ, P. 245. DLRLC
      • chat_bubble Cine gonește doi iepuri nu prinde niciunul = cine vrea să facă două lucruri deodată nu isprăvește pe niciunul; cine urmărește să câștige două lucruri deodată le pierde pe amândouă. DLRLC
      • chat_bubble Pisica cu clopoței nu prinde șoareci = cine se laudă cu ce are de gând să facă nu reușește nimic. DLRLC
    • chat_bubble A prinde (pe cineva) ca din oală. DLRLC
    • chat_bubble rar A se juca de-a prinde-mă = a se juca de-a prinselea. DLRLC
      • format_quote Fantastica simfonie, mînată cînd încoace cînd încolo de lunecarea nestatornică a unor valuri de vînt, se juca parcă de-a prinde-mă cu zăpăcitul meu auz. HOGAȘ, M. N. 87. DLRLC
  • 7. tranzitiv A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) săvârșite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vină, cu o neregulă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Spînul răpede își ațintește privirile asupra lui Harap-Alb și nu știu cum îl prinde zîmbind. CREANGĂ, P. 233. DLRLC
    • format_quote Și de s-ar putea pe dînsa cineva ca să o prindă, Cînd cu ochii mari, sălbateci, se privește în oglindă. EMINESCU, O. I 80. DLRLC
    • format_quote Doamne, de i-aș prinde cu vro coțcărie. ALECSANDRI, T. I 159. DLRLC
    • 7.1. A încurca pe cineva cu vorba, a-l face să se încurce în răspunsuri (încercând să ocolească adevărul). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Văzînd boierul că au rămas acuma pe jos [în discuția cu fata] și-au bătut mult timp capul, cu ce-ar putea-o prinde? SBIERA, P. 222. DLRLC
    • chat_bubble A prinde (pe cineva) cu minciuna = a descoperi că cineva a mințit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Spuneți ce-ați zis, tot din fir în păr... și, de vă prind cu minciuna, e vai și amar de voi. RETEGANUL, P. II 25. DLRLC
    • chat_bubble A prinde (pe cineva) cu mâța-n sac (sau cu ocaua mică). DLRLC
  • 8. tranzitiv A ajunge în ultima clipă spre a mai găsi o persoană, un vehicul etc. care sunt gata de plecare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A plecat la București... Încercați... poate-l mai prindeți în curte. GALAN, B. I 25. DLRLC
    • format_quote De vreo lună nu-l mai prinde nimeni acasă, SADOVEANU, N. F. 139. DLRLC
    • format_quote Pînă la prînz avem încă timp să prindem trenul, peste noapte să ajungem la Iași. C. PETRESCU, S. 189. DLRLC
    • format_quote figurat Pe jilțu-mi lîngă masă, avînd condeiu-n mînă... scriu o strofă dulce pe care o prind din zbor. ALECSANDRI, P. A. 109. DLRLC
    • 8.1. A da (pe neașteptate) de cineva, a întâlni pe cineva. DLRLC
      sinonime: întâlni
      • format_quote Cît era ziua de mare gura lui nu se mai oprea. Unde prindea oamenii, acolo îi ținea la sfaturi. SLAVICI, N. I 59. DLRLC
    • 8.2. A se sprijini. DLRLC
      sinonime: sprijini
      • format_quote Murgul sforăia și se lupta voinicește, apele veneau mînioase... Dar Murguț ieșea din vîrtej; prinsese cu copita fund tare și acum pășea pufnind spre mal. SADOVEANU, O. I 32. DLRLC
    • 8.3. Despre fenomene ale naturii, evenimente etc.: surprinde. DEX '09 DEX '98
      sinonime: surprinde
      • format_quote Ne prinde ploaia, Niță! vorbi iarăși unul dintre cei doi. PAS, L. I 51. DLRLC
      • format_quote Iac-așa mîncăm noi, domnule, cum apucăm și unde ne prinde vremea. C. PETRESCU, C. V. 139. DLRLC
    • chat_bubble A prinde momentul (sau ocazia, prilejul) = a găsi, a nu lăsa să scape momentul (sau prilejul) favorabil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A nu-l prinde pe cineva vremea în loc = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nicio clipă neocupat. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Cum să taci, cînd tot într-una, nu te prinde vremea-n loc, N-ai nici cînd închide ochii. CONTEMPORANUL, I 405. DLRLC
    • chat_bubble rar A-și prinde vreme = a-și face, a-și găsi vreme. DLRLC
      • format_quote După plecarea lui Lică, ea îl trase pe Ghiță la o parte și-i grăi: – Am o vorbă cu tine: nu acum, dar cînd îți prinzi vreme. SLAVICI, O. I 142. DLRLC
  • 9. tranzitiv figurat (Despre stări fizice sau sufletești) A cuprinde (pe neașteptate). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Începuse să-l prindă un pic de bănuială că scrisoarea n-o fi adevărată. STĂNOIU, C. I. 130. DLRLC
    • format_quote Și deodat-așa din drum M-a prins jalea nu știu cum! Voie rea să nu vă facă: Mi-a venit, dar o să-mi treacă! COȘBUC, P. I 131. DLRLC
    • format_quote Vîntul jalnic bate-n geamuri Cu o mînă tremurîndă, Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. EMINESCU, O. I 76. DLRLC
    • format_quote poetic Buruienile prinse de spaimă Se adună, se chircesc și mor. BENIUC, V. 81. DLRLC
    • format_quote (Despre boli) Cucoana d-sale pretinde să-i fac eu vizită mai întîi... de-oi ști că o prinde gălbenarea de ciudă... nu m-oi duce! ALECSANDRI, T. 856. DLRLC
    • 9.1. Absorbi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: absorbi
      • format_quote Cînd te prinde munca, tot timpul ți-e gîndul la ea. V. ROM. decembrie 1950, 161. DLRLC
      • format_quote Înainte, își mai căuta unul un frate; văduva, locul unde a fost îngropat bărbatul. Pe urmă s-au liniștit cu toții. Pe om îl prinde viața îndată. C. PETRESCU, Î. II 207. DLRLC
    • chat_bubble rar Ce te-a prins?! = ce ți s-a întâmplat? ce ți-a venit? ce te-a găsit? DLRLC
      • format_quote Nebune sînt? Ori ce le-a prins De stau așa pe-afară? COȘBUC, P. I 256. DLRLC
      • chat_bubble locuțiune verbală A prinde tovărășie = a se întovărăși. DLRLC
        • format_quote Tatăl meu a avut o bostănărie, și la acea bostănărie prinsese tovărășie și tatăl măriei-tale. ȘEZ. IV 4. DLRLC
      • chat_bubble locuțiune verbală rar A prinde prieteșug = a se împrieteni cu cineva. DLRLC
        sinonime: împrieteni
        • format_quote Era atunci în Transilvania, lîngă prințul Bathori, un nunciu al papei... Acesta prinsese cu cancelarul Iojica un mare prieteșug și astfel aflase toate planurile sale. BĂLCESCU, O. II 184. DLRLC
  • 10. tranzitiv A fixa ceva prin legare, coasere sau agățare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fixa
    • format_quote Am împins o ușă care era prinsă în clampă numai, am intrat. SADOVEANU, O. I 362. DLRLC
    • format_quote Și dimineața vin neveste Cu șorțul prins în cingătoare. GOGA, P. 16. DLRLC
    • format_quote El mătasa o torcea Lungă funie-o făcea Și de gratii o prindea. ALECSANDRI, P. P. 142. DLRLC
    • 10.1. A fixa un obiect într-un dispozitiv al unei mașini-unelte pentru a fi prelucrat. DLRLC
    • 10.2. Învălui. DLRLC
      sinonime: învălui
      • format_quote Al doilea val o prinse [lotca] de-a latul, o ridică la cîțiva metri înălțime, o apucă în creastă. DUMITRIU, P. F. 28. DLRLC
    • 10.3. reflexiv A rămâne fixat sau agățat (de sau în ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Scoase din buzunarul stîng al mantalei cutia de tinichea, cu tutun. I se prinse capacul de colțul buzunarului însă o smuci cu toată furia. SAHIA, N. 77. DLRLC
      • format_quote Voi să fugă ca celelalte; dar rochia i se prinse de un mărăcine și o ținu în loc. BOLINTINEANU, O. 331. DLRLC
    • 10.4. intranzitiv învechit popular A se înfige (în ceva). DLRLC
      sinonime: înfige
      • format_quote Cătănile merg plîngînd, Pe părinți rău blăstămînd, De ce ei i-au făcut Așa nalți și subțirei Să prindă plumbul în ei. HODOȘ, P. P. 226. DLRLC
    • 10.5. A îmbina între ele (însăilând sau cosând) părți ale unui obiect de îmbrăcăminte. DLRLC
      • format_quote Prinde gulerul la cămașă. DLRLC
    • 10.6. figurat A înregistra, a fixa și a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea înconjurătoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În crud exil, pribeag prin țări străine, Visai atunci o vastă trilogie Pe care-am prins-o-n șiruri de terține. TOPÎRCEANU, B. 89. DLRLC
      • format_quote Arta nu va putea reproduce schimbarea expresiunii feței la un om, nu va putea prinde pe pînză decît o singură expresiune a feței. GHEREA, ST. CR. II 51. DLRLC
    • chat_bubble A prinde (sau a lega) gura pânzei. DLRLC
    • chat_bubble A nu-l (mai) prinde pe cineva locul (mai rar starea) = a nu avea astâmpăr, a nu-și afla locul, a nu putea sta locului (ca urmare a unei tulburări sufletești). DLRLC
      • format_quote Pe feciorul cel mai mic nu-l mai prindea starea, nu putea de jalea mamei și de dorul frate-său și a soru-sei. RETEGANUL, P. V 26. DLRLC
      • format_quote Din grajd pe loc a scos Un alt cal mai năzdrăvan Cum îi place lui Troian, Negru ca corbul. Iute ca focul, De nu-l prinde locul. ALECSANDRI, P. P. 388. DLRLC
  • 11. tranzitiv Înhăma, înjuga. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Boii-i vei prinde-n jug... și-i mîna boii-ncet. RETEGANUL, P. IV 26. DLRLC
    • format_quote Atunci fiul craiului mînios îi mai trage [calului] un frîu... apoi îl prinde în căpăstru. CREANGĂ, P. 195. DLRLC
    • format_quote Boișorii și-i prindea Și s-apuca d-a ara. BIBICESCU, P. P. 311. DLRLC
  • 12. reflexiv A se lega, a se asocia cu cineva (în calitate de...). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Acum să merg să văd ce face biata mamă, apoi să caut pe Floarea-nfloritul, să mă prind cu el frate de cruce. RETEGANUL, P. V 34. DLRLC
    • format_quote Ce frumos era în crînguri Cînd cu ea m-am prins tovarăș. EMINESCU, O. I 122. DLRLC
    • format_quote neobișnuit Nu te prinde lor tovarăș. EMINESCU, O. I 196. DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc În mai multe zile făcu fetița așa, adecă dăduse mîncarea. și băutura la roaba din pivnița zmeului, pînă-n urmă se prinseră prietene bune. RETEGANUL, P. I 35. DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc Văd că și-n tine este putere, măcar că ești așa de mic! Hai dară să ne prindem fîrtați și vină cu mine la ceialalți zmei. SBIERA, P. 178. DLRLC
    • format_quote Apoi, mări cît trăia, Frați de cruce se prindea Și-mpreună voinicea Pe balauri de stirpea. ALECSANDRI, P. P. 12. DLRLC
  • 13. reflexiv tranzitiv popular A (se) angaja, a (se) tocmi într-o slujbă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Susano, știi una?... – Îmi vine să mă prind argat la voi. ALECSANDRI, T. I 263. DLRLC
    • format_quote A doua zi ei s-au prins jitari la oamenii din acel sat. ȘEZ. I 261. DLRLC
    • 13.1. învechit A atrage la sine (ca prieten, ca rudă). DLRLC
      • format_quote Unul zice-i agă, cellalt spătar; De i-aș prinde gineri, i-aș lua în dar! ALECSANDRI, T. I 121. DLRLC
      • format_quote Voinice hușean, Tînăr moldovean, Pas’ măre, de-l scoate, Din gură de șarpe, Din răcori de moarte, Că te-o prinde frate. TEODORESCU, P. P. 448. DLRLC
      • format_quote Să cînți, cuce, cînd m-oi duce, Să te prind frate de cruce. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 301. DLRLC
  • 14. reflexiv A se angaja, a se învoi la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să vie aici... să arate dacă nu s-ar prinde el să dea învățătura cea deplină măriei-sale Ferid. SADOVEANU, P. P. 17. DLRLC
    • format_quote Tata era om cuprins... încît el se prinse să-mi facă uniforma cu cheltuiala lui. GANE, N. II 191. DLRLC
    • format_quote Am treabă la împăratul; feciorul meu se prinde că i-a face podul. CREANGĂ, P. 80. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Făt-Frumos prinse voios a se lupta cu zmeul. ISPIRESCU, L. 195. DLRLC
    • format_quote Nu te prinzi a-mi vinde vreun ou și mie? Ți-aș plăti. La TDRG. DLRLC
    • format_quote Boieriul, neînțelegînd sfaturile și crezîndu-le fleacuri, nu se prinse, ba încă să și cam mînie. ȘEZ. VI 150. DLRLC
    • 14.1. A se lega (cu cuvântul), a-și da cuvântul. DLRLC
      sinonime: promite
    • 14.2. reflexiv reciproc A se lua cu cineva la întrecere, a se măsura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Vezi, măi drace! Nu ți-am spus eu să nu te prinzi tu cu mine la șuierat! SBIERA, P. 261. DLRLC
    • 14.3. reflexiv reciproc A face un pariu cu cineva, a pune rămășag. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mă prind că asemenea timiditate o înțelegeți. DELAVRANCEA, H. T. 54. DLRLC
      • format_quote Veți fi citit prin cărți ori prin gazete zicîndu-se mărul discordiei. Eu mă prind că nici nu visați ce bîzdîganie mai este și aia. ISPIRESCU, U. 2. DLRLC
      • format_quote M-aș prinde cu tine p-o vadră de vin că, să-l vezi acum, nu l-ai mai cunoaște. FILIMON, la TDRG. DLRLC
    • chat_bubble A se prinde chezaș (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: garanta
    • chat_bubble A-și prinde mintea (cu cineva) = a lua în serios spusele cuiva, a acorda prea multă atenție vorbelor cuiva; a-și pune mintea cu cineva. DLRLC
      • format_quote El e om bărbat N-o să-și prindă doară mintea c-o femeie. COȘBUC, P. I 247. DLRLC
  • 15. reflexiv A se lipi de ceva sau de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: adera lipi
    • format_quote Se prind scînteile în iască. STANCU, D. 255. DLRLC
    • format_quote Ți se prindea pleoapă de pleoapă... de ger ce se pornise. DELAVRANCEA, H. T. 251. DLRLC
    • format_quote Păreții erau negri de șiroaie de ploaie ce curgeau prin pod și un mucegai verde se prinsese de var. EMINESCU, N. 38. DLRLC
    • format_quote figurat Ea îl privea cu un surîs, El tremura-n oglindă, Căci o urma adînc în vis, De suflet să se prindă. EMINESCU, O. I 168. DLRLC
    • 15.1. figurat (Despre privire, ochi) A se opri, a se fixa, a se pironi asupra cuiva sau a ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se uită la unul, se uită la altul, se uită la toți caii din grajduri, și de nici unul nu i se prindeau ochii. ISPIRESCU, L. 15. DLRLC
    • 15.2. reflexiv tranzitiv A (se) împreuna, a (se) îmbina formând un tot, a (se) suda. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Atuncea au luat voinicul pe moșneag... i-au pus ochii la locul lor și i-a uns întîi cu apă moartă și s-au prins. SBIERA, P. 40. DLRLC
      • format_quote Răpede pune capul lui Harap-Alb la loc... toarnă apă moartă să steie sîngele și să se prindă pielea. CREANGĂ, P. 278. DLRLC
    • 15.3. A se declanșa. DLRLC
      sinonime: declanșa
      • format_quote Pulberea n-a prins. DLRLC
    • chat_bubble A nu se prinde lucrul de cineva, se spune când cineva nu are chef să lucreze. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Toată ziua am fost indispus. Nu se prindea lucrul de mine. C. PETRESCU, Î. II 185. DLRLC
  • 16. tranzitiv (Despre îmbrăcămintea cuiva, prin extensiune despre gesturi, atitudini etc.) A-i ședea cuiva bine, a i se potrivi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: potrivi
    • format_quote Te prinde redingota bine. Sînt mîndre ghetele de lac: Zîmbești încrezător în tine. TOPÎRCEANU, B. 67. DLRLC
    • format_quote Tot ce-ar zice i se cade, tot ce face-i șade bine Și o prinde orice lucru, căci așa se și cuvine. EMINESCU, O. I 159. DLRLC
    • format_quote Le prinde cămașa cu altițe de minune, și-s frumușele coz! ALECSANDRI, T. 656. DLRLC
    • format_quote poetic Stele rare din tărie cad ca picuri de argint Și seninul cer albastru mîndru lacrimele-l prind. EMINESCU, O. I 82. DLRLC
  • 17. tranzitiv A începe să... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: începe
    • format_quote În sobă focul prinse a dudui vesel și Casandra se învîrtea de colo pînă colo, rînduind oalele. DUNĂREANU, CH. 111. DLRLC
    • format_quote Un vînt ușor și somnoros adie Și-n codru prinde frunza să se miște, IOSIF, P. 30. DLRLC
    • format_quote Copiliță, liță, fa, Mai dat-ai gura cuiva? Ea prinse a se giura. ALECSANDRI, P. P. 313. DLRLC
    • chat_bubble A-și prinde treabă cu cineva = a intra în legătură cu cineva cu care n-ai vrea să ai de-a face. DLRLC
      • format_quote Venea ca un nebun spre rîu... L-aș fi strigat, Dar m-am temut că-i apucat Și-mi prind cu necuratul treabă. COȘBUC, P. I 242. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv reciproc A se prinde (cu cineva) la vorbă = a începe să discute (cu cineva) DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote O să creșteți, o să-nvățați și-o să vă fie mai ușor vouă, îți spunea mama cînd te prindeai cu ea la vorbă. PAS, Z. I 142. DLRLC
      • format_quote Într-o pădure mare s-au întîlnit odată doi oameni, unul mergea cătră răsărit și celălalt cătră asfințit; se prinseră la vorbă. RETEGANUL, P. IV 21. DLRLC
      • format_quote După ce și-au dat ei bună calea și și-au mulțămit unul altuia, s-au prins amîndoi la vorbă. SBIERA, P. 22. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv reciproc A se prinde (cu cineva) la vorbă = a se înțelege (unul cu altul), a cădea de acord să... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: înțelege
      • format_quote Aseară, la Ștefan-vodă, S-au prins boierii la vorbă Să facă d-o vînătoare, Vînătoare de plimbare. TEODORESCU, P. P. 505. DLRLC
  • 18. reflexiv popular A se apuca de o treabă, a se porni la lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se muncea Simina să-și aduc-aminte Cînd s-a prins la ceartă, pentru ce și cum? COȘBUC, P. I 246. DLRLC
    • format_quote Văzîndu-se încărcată cu lucruri cari întrecea puterile ei, nu știa de ce să se prindă biata nenorocită. SBIERA, P. 313. DLRLC
    • format_quote Care din voi se prinde, în zi de sărbătoare, La trîntă voinicească cu mine, măi flăcăi? BELDICEANU, P. 62. DLRLC
    • 18.1. (Cu determinarea vagă) A-și pune mintea cu cineva, a se măsura cu... DLRLC
      • format_quote Stă-n drum de vorbă cu vecine Și bate-n pumni: «Să mor îmi vine, Auzi tu! Să se prindă ea Cu mine!». COȘBUC, P. I 126. DLRLC
      • format_quote Ce aveam să fac? Le-am răbdat, că doară n-o să mă prind cu el. RETEGANUL, P. II 57. DLRLC
  • 19. tranzitiv A ajunge în posesia unui lucru, a se alege cu ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cam ce să prindeți voi pe pește? DELAVRANCEA, O. II 264. DLRLC
    • format_quote Îi pămînt mult și bun... numai pe perje prind sume mari de bani. ALECSANDRI, T. 256. DLRLC
    • format_quote Unul avînd o moșie... Se apucă și o vinde, Prinde pe dînsa ce prinde, Și își cumpără îndată O sanie minunată. PANN, P. V. II 70. DLRLC
    • 19.1. figurat A-și însuși o cunoștință, o deprindere etc., a învăța (de la altul). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: învăța
      • format_quote Cunosc eu un cîntec... l-am prins de la tăicuțu. DAVIDOGLU, M. 59. DLRLC
      • format_quote Care cum putea să prindă învățătura. STANCU, D. 228. DLRLC
      • format_quote Știam... că și eu trebuie să mă fac odată ca Huțu și pentru aceea îi prindeam apucăturile. SLAVICI, O. I 72. DLRLC
      • format_quote reflexiv Mitru stă și stă gîndind, De el multe nu se prind. COȘBUC, P. I 80. DLRLC
    • 19.2. A căpăta o înfățișare, o calitate nouă, un aspect nou. DLRLC
      • format_quote Ar fi vrut... să se așeze jos nițeluș, pînă mai prinde puteri. STANCU, D. 16. DLRLC
      • format_quote De vreți în poloboace să nu prindă vinul floare, Faceți cum făceau străbunii, la arminden beți pelin. BELDICEANU, P. 54. DLRLC
      • format_quote Toate mulțămirile îmi vin deodată... Parcă am prins aripi ca să zbor la București. ALECSANDRI, T. I 277. DLRLC
      • format_quote figurat Cîinele a prins și el dușmănie de moarte împotriva omului. POPA, V. 345. DLRLC
      • format_quote Bietul părinte Ghermănuță!... Atîta dragoste prinsese el pentru mine într-un timp așa de scurt! HOGAȘ, M. N. 155. DLRLC
      • format_quote Văzînd aceasta, țiganca prinse frică și mai tare. SBIERA, P. 111. DLRLC
      • chat_bubble Piatra care se rostogolește nu prinde mușchi. DLRLC
      • chat_bubble familiar A prinde carne (sau seu) = a se îngrășa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: îngrășa
        • format_quote Le-a rămas un copil, Iancu, uscat, slăbănog... nu prinde carne pe el. STANCU, D. 17. DLRLC
        • format_quote Ce mă necăjește mai rău de vreo două săptămîni încoace e o jigodie de purcel... că nu prinde seu pe el de loc. STĂNOIU, C. I. 116. DLRLC
        • format_quote Coana Frăsinica, deși se sculase după boală, nu prindea nici dram de carne pe ea. SANDU-ALDEA, U. P. 175. DLRLC
      • chat_bubble Când prinde mămăliga coajă, se spune despre cineva care începe să-și dea aere față de alții când a ajuns la o situație înaltă, să se fudulească, să fie obraznic. DLRLC
        • format_quote Dacă este... să fim mai mari peste alții, ar trebui să avem milă de dînșii că și ei sărmanii sînt oameni. Hei! dragele mele vere... Să te ferească dumnezeu, cînd prinde mămăliga coajă. CREANGĂ, P. 209. DLRLC
      • chat_bubble A prinde minte sau (intranzitiv) a prinde la minte = a câștiga experiență, a se face om de treabă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Dănilă mai prinsese acum la minte. CREANGĂ, P. 50. DLRLC
        • format_quote I-am dat numai vreo 30 de lovituri de frînghie ca să prindă la minte. CONTEMPORANUL, VII 103. DLRLC
        • format_quote Frunză verde foi de linte, Măi bărbate-am prins la minte. ȘEZ. I 13. DLRLC
      • chat_bubble A prinde inimă sau (intranzitiv) a prinde la inimă = a căpăta curaj, a se îmbărbăta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: îmbărbăta
        • format_quote A intrat în cîrciumă... să-și prinză inima cu un ciocan de rachiu. CARAGIALE, O. III 43. DLRLC
        • format_quote Harap-Alb mai prinzînd oleacă la inimă, încalecă și se lasă în voia calului, unde a vrea el să-l ducă. CREANGĂ, P. 212. DLRLC
        • format_quote Auzind de asalt, soldații au început a chiui ș-a bea dintr-o ploscă, ca să prindă la inimă. ALECSANDRI, T. II 22. DLRLC
      • chat_bubble A prinde (la) viață = a căpăta putere, tărie; a se înviora. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: înviora
        • format_quote Mi-o apucă-n brață De prinde la viață, Mi-o strînge la pept Ș-o leagănă-ncet. ALECSANDRI, P. P. 15. DLRLC
    • chat_bubble A prinde viață = a începe să se realizeze, să fie pus în practică. DEX '09 DEX '98
  • 20. intranzitiv reflexiv A se dezvolta după transplantare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote După ce au prins ei și în trup și în putere, s-au îmbrăcat... și, trecînd apa, au mers la o casă. SBIERA, P. 113. DLRLC
    • format_quote Colțul ierbii brumate a prins. DRAGOMIR, P. 5. DLRLC
    • format_quote O humă sură și jilavă pe care nu se prinde... nici troscot, nici ciulini. ODOBESCU, la TDRG. DLRLC
    • format_quote Trei garoafe-n poartă-am pus. Cîte trele mi s-au prins, Mi s-au prins și-a-mbobocit. ȘEZ. V 13. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A prinde rădăcini (sau rădăcină) = a se fixa într-un loc, a căpăta stabilitate, forță, putere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: fixa
      • format_quote Nu este mai mare mulțumire pentru omul ce dorește binele altora decît aceea cînd vede că este ascultat de cătră alții și că vorbele lui prind rădăcini. SLAVICI, O. I 57. DLRLC
      • format_quote Eu n-am nici casă, nu am nici masă, Nici cît o plantă nu am noroc. Sparanga însăși crește sub leasă, Eu rădăcină nu prind de loc. ALECSANDRI, T. I 370. DLRLC
      • format_quote Treizeci de ani căra Ion apă cu gura... și uda tăciunele, care în urmă prinse rădăcini, crescu, înflori și făcu poame. ȘEZ. V 36. DLRLC
  • 21. reflexiv figurat familiar A fi crezut, a fi luat drept adevărat, bun, valabil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vrei să mă încerci cu amăgelile voastre vechi... Nu mai prind! C. PETRESCU, A. R. 21. DLRLC
    • format_quote Omul meu s-a găsit că știe franțuzește mai bine decît mine și, din momentul acela, am fost o lună nedespărțiți. Stratagema mea a prins. CARAGIALE, S. N. 172. DLRLC
    • format_quote Spînul văzînd că i s-au prins minciunile de bune, cheamă la sine pe Harap-Alb. CREANGĂ, P. 208. DLRLC
    • format_quote unipersonal Nu umbla cu mofturi că nu se prinde. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
  • 22. reflexiv (Despre lapte, prin extensiune despre alte substanțe) A se coagula, a se închega. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cînd punea mama laptele la prins, eu... de pe a doua zi și începeam a linchi groșciorul de pe deasupra oalelor. CREANGĂ, A. 44. DLRLC
    • chat_bubble A prinde cheag = a începe să se înstărească, să se chivernisească. DLRLC
      • format_quote Dacă nu curge – pică. Pînă ce prinzi cheag. Astăzi cu gazetăria se cîștigă bune parale. C. PETRESCU, C. V. 125. DLRLC
      • format_quote Curțile noastre le îngrădirăm, casele se șițuiră... și cheagul se prinse, veselia se împrăștie. DELAVRANCEA, S. 227. DLRLC
  • chat_bubble reflexiv (Despre mâncare) A se prinde de cineva = a-i prii cuiva, a se asimila. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ipate acum nici de treabă nu-și mai căuta, nici mîncarea nu se prindea de dînsul, nici somnul nu-l fura, era cum e mai rău. CREANGĂ, P. 166. DLRLC
    • format_quote Mai de multe ori ea încă la masă dacă ședea Se scula mai mult flămîndă, de dînsa nu să prindea. PANN, P. V. III 38. DLRLC
    • chat_bubble (Despre somn) A-l cuprinde (pofta de...). DLRLC
      • format_quote Nu se prindea somnul de mine. C. PETRESCU, S. 117. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A-și prinde pofta (sau foamea, setea etc.) = a-și satisface (parțial) pofta (foamea etc.). DLRLC
      • format_quote Și cînd ajunge la cuptiori, frumoase plăcinte erau într-însul! Dar cînd s-apropie să ieie dintr-însele și să-și prindă pofta, focul o arde și nu poate lua. CREANGĂ, P. 293. DLRLC
      • format_quote Ia dă-mi și mie niște ouă ca să-mi prind pofta măcar. CREANGĂ, P. 63. DLRLC
    • chat_bubble A(-și) prinde o nevoie (sau nevoile) cu ceva = a face față unei împrejurări (având cele trebuitoare), a-și satisface o trebuință. DLRLC
      • format_quote Pensia... nu-i mare lucru, dar tot își prinde o nevoie cu dînsa. C. PETRESCU, Î. II 161. DLRLC
    • chat_bubble rar A prinde cuiva o nevoie = a ajuta cuiva să iasă dintr-o încurcătură, să facă față unei situații. DLRLC
      • format_quote Dragii mei! Vedeți că noi am trăit bine pîn-acuma și v-am prins și eu cînd și cînd cîte o nevoie. SBIERA, P. 116. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A-i prinde cuiva bine. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.