opțiuni
  • info

31 de definiții pentru mâță

din care

Explicative DEX

MÂȚĂ, mâțe, s. f. 1. (Pop.) Pisică; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu mâța în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înșele, să mintă. A umbla cu mâța în sac = a umbla cu înșelăciuni. (A fi) mâță blândă = (a fi) prefăcut, ipocrit, fățarnic. Ca o mâță plouată = a) abătut, descurajat, fără chef; b) rușinat, umilit. A trăi (sau a se înțelege, a se avea etc. cu cineva) ca mâța cu șoarecele (sau cu șoarecii, cu câinele) = a fi în relații foarte proaste cu cineva. (Reg.) A se stupi ca mâțele = a) a fi în relații foarte proaste cu cineva; b) a se certa, a se insulta. A trage mâța de coadă = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sărac, nevoiaș. A se uita ca mâța în calendar = a nu pricepe nimic, a fi cu totul străin de o problemă, de un subiect. (Reg.) A rupe mâța în două = a fi voinic, energic, curajos. 2. (Depr.) Epitet dat unui animal sau unui om slab, prăpădit, jigărit. 3. Nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive etc. cu care se apucă, se prinde, se trage sau se fixează ceva. – Formație onomatopeică. Cf. alb. mica.

mâță sf [#A...

MÂȚĂ, mâțe, s. f. 1. (Pop.) Pisică; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu mâța în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înșele, să mintă. A umbla cu mâța în sac = a umbla cu înșelăciuni. (A fi) mâță blândă = (a fi) prefăcut, ipocrit, fățarnic. Ca o mâță plouată = a) abătut, descurajat, fără chef; b) rușinat, umilit. A trăi (sau a se înțelege, a se avea etc. cu cineva) ca mâța cu șoarecele (sau cu șoarecii, cu câinele) = a fi în relații foarte proaste cu cineva. (Reg.) A se stupi ca mâțele = a) a fi în relații foarte proaste cu cineva; b) a se certa, a se insulta. A trage mâța de coadă = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sărac, nevoiaș. A se uita ca mâța în calendar = a nu pricepe nimic, a fi cu totul străin de o problemă, de un subiect. (Reg.) A rupe mâța în două = a fi voinic, energic, curajos. 2. (Depr.) Epitet dat unui animal sau unui om slab, prăpădit, jigărit. 3. Nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive etc. cu care se apucă, se prinde, se trage sau se fixează ceva. – Probabil formație onomatopeică. Cf. alb. mica.

mâță sf [At:...

MÂȚĂ ~e f. 1) $p...

mâță f. 1. Mold....

MÎȚĂ, mîțe, #s....

mîță f., pl. e ...

Ortografice DOOM

mâță (pop.) #s....

mâță (pop.) #s....

mâță s. f., g.-d. ...

!poamele-mâței...

!scara-mâței (jo...

Etimologice

mîță (-țe), #s. f....

Enciclopedice

MÂȚELOR, Lacul ~, ...

Argou

@a cumpăra mâța în s...

a prinde ($pe cine...

@a se uita ca curca ...

@a trage mâța de coa...

@de stă mâța-n coadă...

@tot un drac! / o mâ...

Sinonime

MÂȚĂ s. v. $ancoră...

MÂȚĂ SĂLBATICĂ s....

minta-mîței s. ...

mîța-popii s. #...

mîță s. v. AN...

mîță sălbatică #s...

Regionalisme / arhaisme

mấță, mâțe, s.f....

mâță, mâțe, s.f....

mâță, -e, s.f. – 1. Pisică. 2. Unealtă pentru culesul fructelor. 3. Cârlig în formă de gheară cu care se scoate găleata din fântână. 4. Specie de salcie mică. „Mâni (1 aprilie 1923) e Staulu cu flori și or sfințî mâța” (Papahagi 1925). – Probabil formă onomatopeică; Cf. alb. mica; Cf. germ. Mieze, nume dat pisicii, germ. muzmuz „pis-pis” (Țurcanu).

MÎȚĂ s.f. 1. (...

Tezaur

MÎȚĂ s. f. @I. 1....

Intrare: mâță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâță
  • mâța
plural
  • mâțe
  • mâțele
genitiv-dativ singular
  • mâțe
  • mâței
plural
  • mâțe
  • mâțelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mâță, mâțesubstantiv feminin

  • 1. popular Pisică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pisică diminutive: mâțucă
    • format_quote Cînd m-am întors, am găsit-o cu o mîță albă în brațe. IBRĂILEANU, A. 83. DLRLC
    • format_quote Măi motane... De-ar fi-n lume-un stat de mîțe, zeu că-n el te-aș pune vornic. EMINESCU, N. 43. DLRLC
    • format_quote Ne acățarăm ca mîțele pe o scară ce se îndoia scîrțiind sub picioarele noastre. ALECSANDRI, O. P. 217. DLRLC
    • format_quote Mâța blândă zgârie rău, se zice despre cel care, sub o aparență de blândețe, ascunde un caracter rău. DLRLC
    • chat_bubble A prinde (pe cineva) cu mâța în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înșele, să mintă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Să nu care cumva să vă prind și pe voi cu mîța-n sac, că vai de mama voastră! C. PETRESCU, Î. I 46. DLRLC
    • chat_bubble A umbla cu mâța în sac = a umbla cu înșelăciuni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A prins pe boieri îmblînd cu mîța-n sac și i-a pus la pedeapsă. ALECSANDRI, la TDRG. DLRLC
    • chat_bubble (A fi) mâță blândă = (a fi) prefăcut, ipocrit, fățarnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Ca o mâță plouată = fără chef. DEX '09 DEX '98
      sinonime: abătut descurajat
    • chat_bubble Ca o mâță plouată = rușinat, umilit. DEX '09 DEX '98
      sinonime: rușinat umilit
    • chat_bubble A trăi (sau a se înțelege, a se avea etc. cu cineva) ca mâța cu șoarecele (sau cu șoarecii, cu câinele) = a fi în relații foarte proaste cu cineva. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble regional A se stupi ca mâțele = a fi în relații foarte proaste cu cineva. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble regional A se stupi ca mâțele = a se certa, a se insulta. DEX '09 DEX '98
      sinonime: certa insulta
    • chat_bubble A trage mâța de coadă = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sărac, nevoiaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A se uita ca mâța în calendar = a nu pricepe nimic, a fi cu totul străin de o problemă, de un subiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble regional A rupe mâța în două = a fi voinic, energic, curajos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Acu văd și eu că ești bărbat, om verde, colea, care rupe mîța-n două. ALECSANDRI, T. 907. DLRLC
    • chat_bubble Cînd o prinde mâța pește. DLRLC
  • 2. depreciativ Epitet dat unui animal sau unui om slab, prăpădit, jigărit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Da ce vrai să fac eu cu mîța asta, bre?... – Mîță, nemîță, ai să vezi, numai mersul ei face mai mult decît am dat. HOGAȘ, M. N. 9. DLRLC
  • 3. Femela jderului, a râsului și a altor animale sălbatice. DLRLC
  • 4. Nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive etc. cu care se apucă, se prinde, se trage sau se fixează ceva: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 4.1. un fel de ancoră cu patru cârlige, cu care se scoate un obiect căzut într-o fântână. DLRLC
    • 4.2. ancora de la capătul lanțului capcanei de fier, care nu lasă ca animalul prins să plece cu capcana. DLRLC
    • 4.3. mai ales la plural colțari care se pun la bocanci ca să nu alunece pe gheață sau pe brânele plutelor. DLRLC
    • 4.4. dispozitiv de siguranță pentru prinderea coliviei ascensorului din mine, în cazul ruperii cablului cu care aceasta este legată. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.