15 definiții pentru copleși

din care

Explicative DEX

COPLEȘI, copleșesc, vb. IV. Tranz. A cuprinde din toate părțile, a năpădi; a doborî, a birui pe cineva. ♦ A emoționa peste măsură, a impresiona puternic. ◊ (Despre ființe) A înconjura din toate părțile; a cuprinde. – Probabil din lat. complexire.

copleși [At:... corectat(ă)

COPLEȘI, copleșesc, vb. IV Tranz. (Despre abstracte) a cuprinde din toate părțile, a năpădi; a doborî, a birui pe cineva. ♦ A emoționa peste măsură, a impresiona puternic. ◊ (Despre ființe) A înconjura din toate parțile; a cuprinde. – Probabil din lat. complexire.

COPLEȘI, $copleșe...

A COPLEȘI ~esc $...

copleșì v. 1. a ...

copriși v vz...

copleșésc v. tr. (...

Ortografice DOOM

copleși (a ~) (#d...

copleși (a ~) $...

copleși vb. (sil....

copleșesc, -șească 3 conj., -șeam 1 imp.

Etimologice

@copleși (copleșes...

Sinonime

COPLEȘI vb. 1. ...

COPLEȘI vb. @1....

Intrare: copleși
  • silabație: co-ple-și info
verb (VT402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • copleși
  • copleșire
  • copleșit
  • copleșitu‑
  • copleșind
  • copleșindu‑
singular plural
  • copleșește
  • copleșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • copleșesc
(să)
  • copleșesc
  • copleșeam
  • copleșii
  • copleșisem
a II-a (tu)
  • copleșești
(să)
  • copleșești
  • copleșeai
  • copleșiși
  • copleșiseși
a III-a (el, ea)
  • copleșește
(să)
  • copleșească
  • copleșea
  • copleși
  • copleșise
plural I (noi)
  • copleșim
(să)
  • copleșim
  • copleșeam
  • copleșirăm
  • copleșiserăm
  • copleșisem
a II-a (voi)
  • copleșiți
(să)
  • copleșiți
  • copleșeați
  • copleșirăți
  • copleșiserăți
  • copleșiseți
a III-a (ei, ele)
  • copleșesc
(să)
  • copleșească
  • copleșeau
  • copleși
  • copleșiseră
copriși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

copleși, copleșescverb

  • 1. A cuprinde din toate părțile, a birui pe cineva. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Aceeași și iar aceeași atmosferă mă copleșea de întristare în casa noastră. SADOVEANU, N. F. 46. DLRLC
    • format_quote Citi tristețea de pe chipul tovarășului său și-l copleși și pe el. SAHIA, N. 32. DLRLC
    • format_quote Se scuza că așa plînge mereu și nu se poate stăpîni de cînd au copleșit-o nevoile de nici noaptea nu mai are odihnă. REBREANU, R. I 103. DLRLC
    • format_quote Somnul îl copleși și căzu ca un mort. ISPIRESCU, L. 82. DLRLC
    • 1.1. (Despre ființe) A înconjura din toate părțile. DEX '09 DLRLC NODEX
      sinonime: cuprinde
      • format_quote Turcii, sub vestitul Murat al II-lea, copleșiseră Orientul. BĂLCESCU, O. I 45. DLRLC
      • format_quote Nu știi, maică, ce-am pățit! Ori că Tudor mi-a sosit, Ori că hoți ne-a copleșit, Că în beci m-a-mpiedicat Trupul unui om culcat! TEODORESCU, P. P. 674. DLRLC
      • format_quote (Despre plante) Buruienile au copleșit răsadurile. DLRLC
  • 2. A emoționa peste măsură, a impresiona puternic. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Aveau prea multe de spus, evenimentul îi copleșea. CAMIL PETRESCU, N. 165. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.