opțiuni
  • info

14 definiții pentru garanta

din care

Explicative DEX

GARANTA, garantez, vb. I. Tranz. și intranz. A da cuiva siguranța că va avea ceva; a asigura (cuiva ceva); a răspunde de valoarea, de calitatea unui obiect. ♦ A se angaja să mențină în stare de bună funcționare, pe o durată determinată, un aparat, un mecanism etc. vândut. ♦ A răspunde pentru faptele sau pentru comportarea altuia, a da asigurări că... ♦ Intranz. A-și lua răspunderea cu averea sa că datoria făcută de altul va fi achitată conform obligațiilor stabilite. – Din fr. garantir.

GARANTA, garantez, vb. I. Tranz. și intranz. A da cuiva siguranța că va avea ceva; a asigura (cuiva ceva); a răspunde de valoarea, de calitatea unui obiect. ♦ A se angaja să mențină în stare de bună funcționare, pe o durată determinată, un aparat, un mecanism etc. vândut. ♦ A răspunde pentru faptele sau pentru comportarea altuia, a da asigurări că... ♦ Intranz. A-și lua răspunderea cu averea sa că datoria făcută de altul va fi achitată conform obligațiilor stabilite. – Din fr. garantir.

garanta [At: ...

GARANTA, $garante...

GARANTA vb. I. 1. tr. A asigura, a încredința pe cineva de ceva. ♦ tr., intr. A da garanție, a răspunde de ceva. 2. intr. A răspunde de plata unei datorii făcute de altul; a chezășui. [Cf. fr. garantir, it. garantire].

GARANTA vb. I...

A GARANTA ~ez 1....

garantà v. 1. a ...

*garantéz v. tr. (...

Ortografice DOOM

garanta (a ~) #vb...

garanta (a ~) #...

garanta vb., ind....

Enciclopedice

GARANTÁ (< fr.) ...

Sinonime

GARANTA vb. 1. ...

GARANTA vb. @1....

Intrare: garanta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • garanta
  • garantare
  • garantat
  • garantatu‑
  • garantând
  • garantându‑
 singular plural
  • garantează
  • garantați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • garantez
 (să)
  • garantez
  • garantam
  • garantai
  • garantasem
a II-a (tu)
  • garantezi
 (să)
  • garantezi
  • garantai
  • garantași
  • garantaseși
a III-a (el, ea)
  • garantează
 (să)
  • garanteze
  • garanta
  • garantă
  • garantase
plural I (noi)
  • garantăm
 (să)
  • garantăm
  • garantam
  • garantarăm
  • garantaserăm
  • garantasem
a II-a (voi)
  • garantați
 (să)
  • garantați
  • garantați
  • garantarăți
  • garantaserăți
  • garantaseți
a III-a (ei, ele)
  • garantează
 (să)
  • garanteze
  • garantau
  • garantară
  • garantaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

garanta, garantezverb

  • 1. A da cuiva siguranța că va avea ceva; a asigura (cuiva ceva); a răspunde de valoarea, de calitatea unui obiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Regimul de democrație populară garantează oamenilor muncii din țara noastră dreptul la învățătură. LUPTA DE CLASĂ, 1951, nr. 11-12, 9. DLRLC
    • format_quote A garanta autenticitatea unui act. DLRLC
    • 1.1. A se angaja să mențină în stare de bună funcționare, pe o durată determinată, un aparat, un mecanism etc. vândut. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. A răspunde pentru faptele sau pentru comportarea altuia, a da asigurări că... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote N-ar garanta că va rămînea pasiv pînă la capăt. REBREANU, R. I 232. DLRLC
      • format_quote Nu, nu, domnule prefect, eu garantez pentru oamenii mei! repetă generalul. REBREANU, R. II 228. DLRLC
      • format_quote Eu, mă rog, nu pot garanta de nimica. Eu nu pot lua nici o răspundere dacă nu-l am în grija mea. CARAGIALE, O. VII 22. DLRLC
    • 1.3. intranzitiv A-și lua răspunderea cu averea sa că datoria făcută de altul va fi achitată conform obligațiilor stabilite. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: chezășui
      • format_quote A garantat pentru datoria fratelui său. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.