opțiuni
  • info

20 de definiții pentru anina

din care

Explicative DEX

ANINA, anin, vb. I. 1. Tranz. (Pop.) A agăța (1). 2. Refl. Fig. (Rar) A se lega de cineva, a nu-i da pace; a căuta pricină (cuiva). – Lat. *anninare (< ad + *ninna „leagăn”).

anina [At: N...

ANINA (-in) I. ...

ANINA, anin, vb. I. 1. Tranz. (Pop.) A agăța (1). 2. Refl. Fig. (Rar) A se lega de cineva, a nu-i da pace; a căuta pricină (cuiva). – Lat. *anninare (< ad + *ninna „leagăn”).

ANINA, anin, #...

ANINA, anin, #...

A ANINA anin $tr...

@A SE ANINA mă ani...

aninà v. 1. a at...

alina3{{La i...

❍ALINA2... $#Olt...

2) anín, a -á v....

Ortografice DOOM

anina (a ~) (#pop...

anina (a ~) (#p...

anina vb., ind. p...

Etimologice

@anina (anin, anin...

Sinonime

ANINA vb. v. $agă...

anina vb. v. ...

Antonime

A anina ≠ a se des...

Regionalisme / arhaisme

anina, anin, v....

anina, anin, vb...

Intrare: anina
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • anina
  • aninare
  • aninat
  • aninatu‑
  • aninând
  • aninându‑
 singular plural
  • anină
  • aninați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • anin
 (să)
  • anin
  • aninam
  • aninai
  • aninasem
a II-a (tu)
  • anini
 (să)
  • anini
  • aninai
  • aninași
  • aninaseși
a III-a (el, ea)
  • anină
 (să)
  • anine
  • anina
  • anină
  • aninase
plural I (noi)
  • aninăm
 (să)
  • aninăm
  • aninam
  • aninarăm
  • aninaserăm
  • aninasem
a II-a (voi)
  • aninați
 (să)
  • aninați
  • aninați
  • aninarăți
  • aninaserăți
  • aninaseți
a III-a (ei, ele)
  • anină
 (să)
  • anine
  • aninau
  • aninară
  • aninaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

anina, aninverb

    • format_quote Aninai frîul la intrare într-o așchie mai răsărită de stîncă; în alta, și tot la intrare, acățai mantaua. HOGAȘ, M. N. 163. DLRLC
    • format_quote Ivan leagă turbinca la gură... ș-o anină într-un copac. CREANGĂ, P. 312. DLRLC
    • format_quote figurat S-adun flori în șezătoare, De painjen tort să rumpă, Și anină-n haina nopții Boabe mari de piatră scumpă. EMINESCU, O. I 72. DLRLC
    • format_quote reflexiv Femeia trece înainte; o creangă uscată i se anină de fustă și se zbate pe jos, – parcă ar fi un șarpe care o urmărește. SADOVEANU, O. III 243. DLRLC
    • format_quote reflexiv O lacrimă curată ca un mărgăritar îi izvorăște din ochii mamei și i se anină de geană. GÎRLEANU, L. 44. DLRLC
    • format_quote reflexiv În drum e o căscioară Închisă, părăsită... Dar pe ferestre încă Iedera s-anină. MACEDONSKI, O. I 18. DLRLC
    • format_quote reflexiv figurat E dimineață ca-n povești, Cu cerul clar ca o fîntînă, Cu soare proaspăt în ferești, Cu limpezi fluiere la stînă, Și-n depărtări cu o lumină De care sufletul se-anină. DEȘLIU, M. 17. DLRLC
    • format_quote reflexiv figurat Luna, alunecînd în jos pe luciul cerului, se aninase într-un vîrf de stejar pe dealul Priporului. DAN, U. 188. DLRLC
  • 2. reflexiv figurat rar A se lega de cineva, a nu-i da pace; a căuta pricină (cuiva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deranja lega
    • format_quote Să nu-i zici nimică de rău [fetei], nici să nu te anini de dînsa. SBIERA, P. 150. DLRLC
    • format_quote Turcii toți cît îl zărea Între dînșii se grăia... Și pe loc ei se-aduna Și de Gruie s-anina. ALECSANDRI, P. P. 144. DLRLC
    • 2.1. A se vârî (nepoftit) undeva, a se amesteca (în vorbă). DLRLC
      sinonime: vârî
      • format_quote Aș vrea să știu și eu, se anină cu întrebarea Neculăieș. SADOVEANU, P. M. 158. DLRLC
      • format_quote S-anină printre acești [copii] mici și cîte-un handralău de cei mari. ȘEZ. III 179. DLRLC
etimologie:
  • limba latină *anninare (din ad + *ninna „leagăn”). DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.