21 de definiții pentru apuca
din care- explicative DEX (9)
- ortografice DOOM (4)
- etimologice (1)
- argou (3)
- sinonime (4)
Explicative DEX
APUCA, apuc, vb. I. I. 1. Tranz. A prinde, a lua, a înșfăca, a înhăța (cu mâna). ♦ A pune mâna (în grabă) pe ce are la îndemână; a lua, a-și însuși ceva la repezeală. ◊ Loc. adv. Pe apucate = în mod superficial, când și când, în grabă. ◊ Expr. (Intranz.) (Care) pe unde apucă = (care) pe unde nimerește. 2. Refl. A se prinde, a se agăța, a se ține (cu mâinile) de ceva sau de cineva. 3. Tranz. Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A-l cuprinde; a-l copleși. ◊ Expr. (Fam.) Când te-apucă, mult te ține? = n-ai de gând să mai isprăvești odată? Ce te-a apucat? se zice (în semn de mirare sau de nemulțumire) când cineva comite (pe neașteptate) un act nepotrivit. II. 1. Tranz. A ajunge la timp pentru a găsi ceva sau pe cineva care este gata să plece. Voia s-apuce trenul. 2. Tranz. A trăi atâta, încât să poată cunoaște pe cineva sau să fie martor la ceva. ♦ Intranz. A primi ceva prin tradiție; a moșteni un obicei, o deprindere etc. Așa a apucat. 3. Tranz. și refl. A începe să facă ceva; a fi pe punctul de a face ceva; a întreprinde ceva. Se apucă de lucru. III. Tranz. și intranz. A se îndrepta, a se deplasa într-o anumită direcție. – Lat. aucupare.
apuca [At: P... corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APUCA (apuc) I....
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
APUCA, apuc, vb. I. I. 1. Tranz. A prinde, a lua, a înșfăca, a înhăța (cu mâna). ♦ A pune mâna (în grabă) pe ce are la îndemână; a lua, a-și însuși ceva la repezeală. ◊ Expr. (Intranz.) (Care) pe unde apucă = (Care) pe unde nimerește. Pe apucate = în mod superficial, când și când, în grabă. 2. Refl. A se prinde, a se agăța, a se ține (cu mâinile) de ceva sau de cineva. 3. Tranz. Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A-l cuprinde; a-l copleși. ◊ Expr. (Fam.) Când te-apucă, mult te ține? = n-ai de gând să mai isprăvești odată? Ce te-a apucat? se zice (în semn de mirare sau de nemulțumire) când cineva comite (pe neașteptate) un act nepotrivit. II. 1. Tranz. A ajunge la timp pentru a găsi pe cineva sau ceva care este gata să plece. Voia s-apuce trenul. 2. Tranz. A trăi atâta, încât să poată cunoaște pe cineva sau să fie martor la ceva. ♦ Intranz. A primi ceva prin tradiție; a moșteni un obicei, o deprindere etc. Așa a apucat. 3. Tranz. și refl. A începe să facă ceva; a fi pe punctul de a face ceva; a întreprinde ceva. Se apucă de lucru. III. Tranz. și intranz. A se îndrepta, a se deplasa într-o anumită direcție. – Lat. aucupare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
APUCA, apuc, #...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APUCA, apuc, #...
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A APUCA apuc 1. ...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
@A SE APUCA mă apu...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
apucà v. 1. a pu...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
apúc, a -á v. tr...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
apuca1 (a ~) (...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
@apuca2 (a se ~)...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
apuca (a ~) #vb...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
apuca vb., ind. p...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
@apuca (apuc, apuc...
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
a-l apuca bâțul $#...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a-l apuca damblaua ...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a-l apuca ploaia $...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
APUCA vb. 1. v....
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
APUCA vb. v. $ang...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
APUCA vb. 1. ...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
apuca vb. v. ...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| verb (VT10) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
apuca, apucverb
- 1. A prinde, a lua, a înșfăca, a înhăța (cu mâna). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- M-a apucat de ciuf și mi-a ridicat spre el fruntea, ca să mă privească în ochi. SADOVEANU, N. F. 13. DLRLC
- Fata babei leapădă repede lada jos și dă să apuce o plăcintă, să-și potolească foamea. SBIERA, P. 210. DLRLC
- Făt-Frumos se duse în grajdurile împărătești, unde erau cei mai frumoși armăsari... ca să-și aleagă unul; dar, cum punea mîna și apuca pe cîte unul de coadă, îl trîntea. ISPIRESCU, L. 3. DLRLC
- S-a răpezit și a apucat în brațe pe tînărul ce intrase. NEGRUZZI, S. I 17. DLRLC
- Calul... îi spuse cum să apuce lucrurile ca să meargă la izbîndă. ISPIRESCU, L. 194. DLRLC
- Nu știu cine mă oprește să nu-ți sfărîm măselele din gură cu buzduganul acesta, zise apucînd măciuca... din mîna lui Bogdan. NEGRUZZI, S. I 139. DLRLC
- 1.1. (Despre animale) A prinde cu gura, cu dinții, cu ghearele. DLRLCsinonime: înhăța
- Auzi miercăitul unui iepure ca și cînd îl apucase ogarul. ISPIRESCU, L. 369. DLRLC
- [Gura câinelui] clămpăni apucînd numai un smoc din spinarea dimonului. SADOVEANU, N. F. 34. DLRLC
-
- 1.2. A pune mâna (în grabă) pe ce are la îndemână; a lua, a-și însuși ceva la repezeală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Capra și cu iedul... năpădiră asupra lui [a lupului] și-i mai trîntiră în cap cu bolovani și cu ce-au apucat, pînă-l omorîră de tot. CREANGĂ, P. 33. DLRLC
- Ce e dulce și mai dulce, Dar nu poate să se îmbuce Și din el toată lumea poate ca s-apuce? (Somnul). GOROVEI, C. 349. DLRLC
- A apuca loc = a reuși să ocupe un loc (când este. aglomerație). DLRLC
- Acum e bine de cine a apucat loc la infirmerie. SAHIA, N. 113. DLRLC
-
- Pe apucate = în mod superficial, când și când, în grabă. DEX '09 DEX '98
- (Care) pe unde apucă = (care) pe unde nimerește. DEX '09 DLRLC
- Dormeau vara în șoproane, pe unde apucau. PAS, L. I 76. DLRLC
- Pe cînd ai noștri deschid pîrtii prin nămeți, leșii să cocoloșesc la Halici, la Lew, care pe unde apucă. DELAVRANCEA, A. 18. DLRLC
- Cătanele erau culcate pe jos, care pe unde apucase. RETEGANUL, P. I 30. DLRLC
-
- A apuca prilejul = a profita de ocazia ivită. DLRLCsinonime: profita
- Apuc prilejul de a-ți arăta recunoștința mea la începerea unui nou an. KOGĂLNICEANU, S. 77. DLRLC
-
-
- A apuca (pe cineva) pe-a mânile = a se bate după cineva. DLRLC
- Pe vremea aceea era bine să fii harabagiu în Tîrgul Neamțului; că te apucau pe-a mînile... aveai mușterei, de nu erai bucuros; ba să-i duci la Piatră, ba la Fălticeni, ba pe la iarmaroace. CREANGĂ, P. 109. DLRLC
-
-
- 2. (Determinat prin «cu ochii», «cu privirea» etc.) A cuprinde cu ochii, cu privirea. DLRLC
- Trece peste drum ca să poată apuca toată fațada dintr-o singură căutătură. CARAGIALE, O. I 24. DLRLC
- În depărtări se-ntindeau, cît apuca ochiul, cîmpuri aurii cu spicele coapte și aci aproape se auzeau într-o adîncătură fîșîituri de coase și cîntece de cosași. CARAGIALE, O. I 380. DLRLC
-
- Bunicile și mumele... le spuneau cîte în lună și în soare... din cîte omul apucă și vede, aude și nu uită. DELAVRANCEA, S. 217. DLRLC
- Din a lor treacăt să apuc Acele dulci cuvinte, De care azi abia mi-aduc Aminte. EMINESCU, O. I 188. DLRLC
-
-
- 3. A se prinde, a se agăța, a se ține (cu mâinile) de ceva sau de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ah! ce foc simt că mă arde, strigă bolnavul, apucîndu-se cu mînile de pîntece. NEGRUZZI, S. I 164. DLRLC
- Ei de brîie s-apucau Și la luptă se luau. ALECSANDRI, P. P. 23. DLRLC
- Apucă-te numa bine cu amîndouă mîinile de după gîtul meu! CARAGIALE, O. III 57. DLRLC
- Dracul... s-apucă zdravăn cu mînile de torțile ceriului. CREANGĂ, P. 54. DLRLC
- 3.1. A se lua la luptă. DLRLC
- Ercule dovedi pe acel dulău și-l omorî... Apoi se apucă și cu balaurul. ISPIRESCU, U. 56. DLRLC
-
-
- Zîna... s-au apucat cu furie de dînsul, ca să-i scoată ochii. SBIERA, P. 37. DLRLC
-
-
- 4. (Despre stări fizice sau sufletești) A-l cuprinde; a-l copleși. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- De mult l-a apucat frigurile? DUMITRIU, N. 326. DLRLC
- Simt cum mă apucă frica. SAHIA, N. 52. DLRLC
- Seara îl apucau tot felul de gînduri negre. VLAHUȚĂ, O. A. 255. DLRLC
- Tot bocind ea, o apucă leșin de supărare. CREANGĂ, P. 81. DLRLC
- Duce-m-aș și m-aș tot duce, Dor să nu mă mai apuce. ALECSANDRI, P. II 103. DLRLC
- Când te-apucă, mult te ține? = n-ai de gând să mai isprăvești odată? DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ce te-a apucat? se zice (în semn de mirare sau de nemulțumire) când cineva comite (pe neașteptate) un act nepotrivit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 5. A trage (pe cineva) la răspundere (pentru o datorie neachitată, pentru o pagubă adusă cuiva etc.), a lua din scurt. DLRLC
- L-au apucat și pe Gavrilaș Macavei, cum că m-ar fi pus la cale. SADOVEANU, N. F. 72. DLRLC
- Acum înțelese că vreun fur i le-a șters [inelele]... și n-avea pe cine apuca de ele. ISPIRESCU, L. 109. DLRLC
- Apucase pe ciobanul Paguba să-i împlinească. PANN, P. V. III 46. DLRLC
-
- 6. A ajunge la timp pentru a găsi ceva sau pe cineva care este gata să plece. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: prinde
- Voia s-apuce trenul. DEX '09 DEX '98
- Eram grăbit s-apuc și trenul. SADOVEANU, N. F. 110. DLRLC
-
- 7. A trăi atâta, încât să poată cunoaște pe cineva sau să fie martor la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu mai apuc eu așa primăvară ca la Nada-Florilor. SADOVEANU, N. F. 81. DLRLC
- Dă din cap zîmbind, clipește Și îngînă veteranul: Le-oi mai apuca eu oare [cârdurile de cocoare] Și la anul? IOSIF, PATR. 26. DLRLC
- 7.1. (La trecut) A fi trăit în același timp cu cineva sau ceva, a fi fost contemporan cu cineva sau martor la ceva; a fi ajuns să cunoască pe cineva. DLRLC
- Pe mă-sa n-a apucat-o. VLAHUȚĂ, O. A. 154. DLRLC
-
- 7.2. A primi ceva prin tradiție; a moșteni un obicei, o deprindere etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Așa a apucat. DEX '09 DEX '98
- Părul lins, cu unde albăstrui, îl poartă-n tîmple, așa a apucat de la mă-sa...; obicei adus de pe obîrșia lalomiței. DELAVRANCEA, S. 9. DLRLC
-
-
- 8. A începe să facă ceva; a fi pe punctul de a face ceva; a întreprinde ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: începe întreprinde
- Se apucă de lucru. DEX '09 DEX '98
- Apucase a cînta găina la casa lui, și cocoșul nu mai avea nici o trecere. CREANGĂ, P. 285. DLRLC
- Am o domnișoară Cu rochița roșioară, Cînd începe-a dezbrăca, Toți apucă a lăcrima (Ceapa). GOROVEI, C. 67. DLRLC
- Voinicul au scos fluierul de subt brîu și s-au apucat să zică așa tare de jale, cît ți se topea inima, nu alta. SBIERA, P. 39. DLRLC
- Se apucă însuși cu mîna lui să le curețe [armele] de rugină. ISPIRESCU, L. 3. DLRLC
- Stăi, mă, nu te-apuca de năzbîtii. CREANGĂ, P. 48. DLRLC
- 8.1. (Urmat de determinări nominale introduse prin prepoziția «de») A îmbrățișa o meserie, o carieră etc. DLRLC
- Ești băiat mare: Ți-a dat mustața. Cînd o să te apuci de ceva? PAS, Z. I 100. DLRLC
- Să lași pensionul și să te apuci de avocatură. VLAHUȚĂ, O. A. III 129. DLRLC
-
- 8.2. (În construcții negative) A ajunge, a avea vreme (să facă ceva). DLRLCsinonime: ajunge
- L-au prăpădit în bătăi pe pădurar... nici n-a mai apucat să se înfățoșeze la curtea de judecată. SADOVEANU, N. F. 72. DLRLC
- Încă nu apucaseră feciorii a aprinde lumînările și dumneiei, țop!... o și fost aici. ALECSANDRI, T. I 155. DLRLC
- (Cu valoare de auxiliar, arătând că două acțiuni sunt aproape concomitente) N-apucase... a agiunge bine acasă, și moș Nichifor și trăsese căruța dinaintea ușei. CREANGĂ, P. 114. DLRLC
-
- 8.3. A face, a întreprinde ceva. DLRLCsinonime: face întreprinde
- Frunză verde măr crețesc, Stau în drum să mă gîndesc Ce s-apuc, ce să muncesc, Pînea să-mi agonisesc. ALECSANDRI, P. P. 285. DLRLC
-
-
-
- Acum, de cînd a apucat măricel, [băiatul] ni-e de mare trebuință. RETEGANUL, P. I 15. DLRLC
-
- 10. A se îndrepta, a se deplasa într-o anumită direcție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Am apucat cărarea printre fînațuri, pe la fîntîna lui Cosma. SADOVEANU, N. F. 27. DLRLC
- Apucă... calea luminoasă ce ducea în lună. EMINESCU, N. 26. DLRLC
- O caleașcă trecu în fuga cailor pe ulița mare, apucă ulița Sf. Ilie și... [o] luă la deal. NEGRUZZI, S. I 16. DLRLC
-
- Niță Stanciu nu știa încotro să apuce mai întîi. PAS, L. I 97. DLRLC
- Unii apucară pe albia Bistriței. SADOVEANU, F. J. 364. DLRLC
- S-a ținut după mine pînă la răscruci, știi, unde vrei s-apuci spre cazarmă. CARAGIALE, O. I 47. DLRLC
- Nu mai știe ce să facă și încotro să apuce. CREANGĂ, P. 140. DLRLC
- Cum ieși din sat, apuci de-a dreptul prin pădurea lupului. ALECSANDRI, T. 606. DLRLC
- Sănătatea mea a apucat pe o cale satisfăcătoare și sper că va păși tot înainte. ALECSANDRI, S. 251. DLRLC
- A apuca înainte = a merge mai iute decât altcineva, a i-o lua înainte, a-l întrece. DLRLCsinonime: întrece
- Iar calul său falnic, ușoară nălucă... ce la săgeată nainte apucă, în dar o să-l ducă sultanului lor! MACEDONSKI, O. I 15. DLRLC
- A anticipa cu o acțiune față de cineva. DLRLCsinonime: anticipa
- Eu de mult aveam de gînd să sfătuiesc pre măria-ta la aceasta, dar văd că înțelepciunea măriei-tale a apucat mai nainte. NEGRUZZI, S. I 153. DLRLC
-
-
-
- A o apuca la picior. DLRLC
- A-și apuca zborul = a-și lua zborul. DLRLC
- Vara-și apucă zborul spre țărmuri depărtate; Al toamnei dulce soare se pleacă la apus. ALEXANDRESCU, P. 38. DLRLC
-
- A apuca cu gura înainte = a se grăbi să spună ceva fără a lăsa pe altul să sfârșească vorba sau să deschidă măcar gura. DLRLC
- Pot să am nădejde în voi? – Să n-ai nici o grijă, mămucă, apucară cu gura înainte cei mai mari. Noi sîntem o dată băieți și ce-am vorbit o dată vorbit rămîne. CREANGĂ, P. 20. DLRLC
-
-
-
- Hai să ne apucăm argați la popa. ȘEZ. III 129. DLRLC
- A se apuca la (sau în) rămășag = a se prinde, a face prinsoare. DLRLC
- Mulți se apucau în rămășag c-or gîci. SBIERA, P. 191. DLRLC
- El s-apucă la rămășag... că are să scoată apă din piatră. ȘEZ. II 194. DLRLC
-
- A se apuca pe jurământ = a se jura, a se angaja, a se prinde, a se lega (cu jurământ). DLRLC
- Pe giurămînt s-apuca, Stăpînii să hărățească Și slugile să-i privească! ALECSANDRI, P. P. 198. DLRLC
-
-
etimologie:
- aucupare DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.