18 definiții pentru căpăta

din care

Explicative DEX

CĂPĂTA, capăt, vb. I. Tranz. 1. A obține un lucru solicitat, a primi (în dar sau de pomană). ◊ Loc. adj. De căpătat = primit de pomană, obținut prin cerșeală. 2. A câștiga; a agonisi; a dobândi prin... – Lat. pop. capitare.

CĂPĂTA, capăt, vb. I. Tranz. 1. A obține un lucru solicitat, a primi (în dar sau de pomană). ◊ Loc. adj. De căpătat = primit de pomană, obținut prin cerșeală. 2. A câștiga; a agonisi; a dobândi prin... – Lat. pop. capitare.

căpăta vt [...

CĂPĂTA (capăt) ...

CĂPĂTA, capăt,...

CĂPĂTA, capăt,...

A CĂPĂTA capăt $...

căpătà v. a dobând...

căpătá, V. @capăt ...

2) cápăt, a @căpăt...

Ortografice DOOM

căpăta (a ~) #vb....

căpăta (a ~) #v...

căpăta vb., ind. ...

Etimologice

@căpăta (capăt, că...

Sinonime

CĂPĂTA vb. 1. v...

CĂPĂTA vb. 1....

Expresii și citate

@Experience is by in...

@Home-keeping yout h...

Regionalisme / arhaisme

căpăta, capăt, ...

căpăta, capăt, ...

Intrare: căpăta
verb (VT61)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căpăta
  • căpătare
  • căpătat
  • căpătatu‑
  • căpătând
  • căpătându‑
singular plural
  • capătă
  • căpătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • capăt
(să)
  • capăt
  • căpătam
  • căpătai
  • căpătasem
a II-a (tu)
  • capeți
(să)
  • capeți
  • căpătai
  • căpătași
  • căpătaseși
a III-a (el, ea)
  • capătă
(să)
  • capete
  • căpăta
  • căpătă
  • căpătase
plural I (noi)
  • căpătăm
(să)
  • căpătăm
  • căpătam
  • căpătarăm
  • căpătaserăm
  • căpătasem
a II-a (voi)
  • căpătați
(să)
  • căpătați
  • căpătați
  • căpătarăți
  • căpătaserăți
  • căpătaseți
a III-a (ei, ele)
  • capătă
(să)
  • capete
  • căpătau
  • căpăta
  • căpătaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

căpăta, capătverb

  • 1. A obține un lucru solicitat, a primi (în dar sau de pomană). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Am venit înaintea judecății să capăt dreptate. CREANGĂ, A. 147. DLRLC
    • format_quote Își băgă hainele cele frumoase ce le căpătă în dăsagi. ISPIRESCU, L. 308. DLRLC
    • format_quote De la cine ai căpătat tu scrisoarea asta? EMINESCU, N. 76. DLRLC
    • format_quote Mi-am pus, zău, peană uscată, De la tine căpătată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 116. DLRLC
    • 1.1. A se alege cu ceva. DLRLC
      • format_quote Cînd capăt o notă proastă la domnul Gherman, mi-a zis el, apoi mă duc acolo și stau cu undița. SADOVEANU, N. F. 41. DLRLC
  • 2. A câștiga; a agonisi; a dobândi prin... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un copil orfan... a plecat prin lumea mare, cum pleacă omul necăjit să-și capete pînea de toate zilele. RETEGANUL, P. III 27. DLRLC
    • format_quote Aduce piatra la mine și i-o plătesc cît nu face; ba încă sînt bucuros că o pot căpăta. CREANGĂ, P. 218. DLRLC
    • format_quote Dragoste, cum te-aș lua, Numai de te-aș căpăta. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 78. DLRLC
    • format_quote O largă dezvoltare a căpătat în anii democrației populare munca artistică de mase organizată de sindicate în rîndul muncitorilor și funcționarilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 330, 1/3. DLRLC
    • format_quote Îi trebui mult pînă să-și capete iar gustul de vorbă. CAMILAR, TEM. 33. DLRLC
    • format_quote Înăuntrul acestor munți, în care Oltul ajunge un rîu lung de o sută de kilometri, valea lui capătă înfățișarea unui măreț șantier. BOGZA, C. O. 176. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.