85 de definiții pentru sta

din care

Explicative DEX

STA, stau, vb. I. Intranz. I. 1. (Despre oameni și animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr-o acțiune, dintr-o mișcare, dintr-o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcționare, a nu mai merge; p. ext. a se defecta. ◊ Expr. Stai că trag, formulă prin care cineva este somat să rămână pe loc, să nu se apropie (altfel riscând să fie împușcat). A sta țintuit (sau nemișcat) (pe loc) = a nu face nicio mișcare. A nu-i mai sta (cuiva) gura = a vorbi întruna, a nu mai tăcea. ♦ (La imperativ, având și valoare de interj.) Oprește! așteaptă! ◊ Expr. Stai să-ți spun (sau să vezi) = lasă-mă să-ți spun, ai răbdare, așteaptă. Stai puțin (sau un pic, cu binișorul etc.) = ai (puțină) răbdare, nu te grăbi. ♦ (Despre ploaie, vânt) A conteni, a înceta, a se opri. 2. A rămâne nemișcat într-un loc, a nu pleca, a nu se îndepărta de undeva; (despre vehicule) a staționa. ◊ Expr. A nu (putea) sta locului (sau pe loc) = a alerga încoace și încolo, a nu avea astâmpăr. A sta pe loc = a nu progresa, a stagna. Stai binișor! = șezi liniștit! astâmpără-te! fii cuminte! Ce (mai) stai? = ce (mai) aștepți? ce (mai) dorești? Stă ce stă și... = așteaptă cât așteaptă și... A sta la (sau pe) locul său = a) a nu pleca, a nu-și părăsi locul; b) a păstra măsura, a fi modest, rezervat. 3. A rămâne într-un serviciu, într-o slujbă, într-o ocupație. 4. A rămâne, a petrece un timp undeva sau cu cineva; a poposi; a întârzia, a zăbovi. II. 1. A se afla, a se găsi, a fi într-un anumit loc. ◊ Expr. A sta înaintea cuiva sau a-i sta (cuiva) înainte (sau în față) = a) a se găsi la mică distanță în fața cuiva, privindu-l, vorbindu-i, așteptând porunci; b) a se împotrivi, a înfrunta pe cineva; c) a servi pe cineva cu ceva, a-i oferi cuiva ceva. A-i sta cuiva în cale (sau în drum) ori a sta în calea (sau în drumul) cuiva = a) a ieși înaintea cuiva (împiedicându-l să înainteze); b) a împiedica pe cineva să facă ceva, a stingheri. A sta la baza unui lucru = a constitui baza, temelia unui lucru. A sta de față = a asista. A sta în fața cuiva = (despre sarcini, greutăți etc.) a trebui, a urma să fie realizat, rezolvat de cineva. A sta în umbră = a) a pândi dintr-un loc ascuns; b) a fi modest, retras. A sta deoparte = a) a fi la oarecare distanță de...; b) a nu interveni, a se ține în rezervă. A-i sta (cuiva) în coaste (ori în coastă) sau ca un ghimpe în coaste (sau în inimă, în ochi) = a-l stingheri (pe cineva), a constitui o permanentă amenințare (pentru cineva). (Fam.) A-i sta (cuiva) sub nas = a fi la îndemâna cuiva, în imediata sa apropiere. A-i sta (cuiva) pe limbă, se zice când cineva este gata să spună un lucru pe care n-ar trebui să-l spună sau când nu găsește termenul căutat și are totuși impresia că e pe punctul de a și-l aminti. A-i sta (cuiva) pe inimă = (despre gânduri, preocupări) a-l preocupa pe cineva, a-i produce grijă, neliniște. A sta (piatră) pe capul cuiva sau a-i sta (cuiva) pe cap = a împovăra, a incomoda, a agasa (pe cineva). A-i sta (cuiva) capul unde-i stau picioarele (sau tălpile) = a fi decapitat. 2. A trăi, a viețui; a locui. 3. (Pop.) A fi, a exista, a se afla. ♦ (Înv.) A avea loc, a se petrece. 4. A continua să fie; a dăinui, a se menține. III. 1. A avea o anumită poziție sau atitudine, a se ține, a se așeza sau a fi așezat într-un anumit fel. ◊ Loc. vb. A sta grămadă (sau roi) = a se îngrămădi, a se înghesui, a se îmbulzi. ◊ Expr. A sta piatră (sau țeapăn, înfipt în pământ) = a se ține drept și nemișcat. A sta cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate) = a) a sta în inactivitate; b) a nu lua nicio măsură, a nu întreprinde nimic, a nu interveni. A sta cu dinții la stele = a răbda de foame. A sta cu ochii pe cineva = a supraveghea pe cineva. A sta în pat = a zăcea (de boală). A sta (ca) pe ace (sau spini, ghimpi, jar, foc etc.) = a fi neliniștit, agitat, nerăbdător. Stai jos! formulă prin care cineva este invitat să ia loc. A sta la masă = a lua masa, a mânca. A sta ca o găină (sau curcă) plouată = a arăta necăjit, fără vlagă, fără chef. A sta în picioare = a nu se da bătut, a rezista. ♦ Fig. (Înv.) A se ține tare pe poziție, a nu da înapoi. ◊ Loc. vb. A sta împotrivă (sau împotriva cuiva) sau a-i sta cuiva împotrivă = a se împotrivi cuiva, a înfrunta pe cineva. A sta pavăză = a apăra pe cineva sau ceva. 2. A se îndeletnici, a se ocupa cu...; a lucra la...; a avea grijă de... ◊ Expr. A sta (de cineva) să... = a nu lăsa (pe cineva) în pace până ce nu..., a-i bate (cuiva) capul să... 3. A fi fixat, prins în ceva sau de ceva, a atârna de ceva. ◊ Expr. A-i sta (cuiva ceva) în cap = a preocupa pe cineva. A-i sta (cuiva ceva) în minte = a fi clar pentru cineva (ceva). A sta (ceva) în firea (cuiva) = a ține de felul normal de a fi al cuiva. A-i sta (cuiva) în putință = a-i fi cuiva (ceva) posibil. ♦ Fig. A consta. ♦ (Înv.) A fi format din... ♦ A se limita, a se reduce la... 4. A pluti la suprafața unui lichid. IV. 1. (În expr.) A-i sta cuiva bine (sau rău) = a (nu) i se potrivi cuiva ceva, a (nu) fi așa cum se cuvine, a-i veni bine (sau rău). 2. (Despre situații, treburi etc.) A fi într-un anumit fel, a se prezenta, a merge (bine sau rău), a se desfășura. V. (În locuțiuni verbale sau în legătură cu alt verb, dă acestora un aspect de durată) Stau și-mi aduc aminte.Expr. și loc. vb. A sta de (sau, rar, la) vorbă (sau la taifas, taclale, povești etc.) (cu cineva) = a vorbi cu cineva; p. ext. a petrece un timp vorbind cu cineva despre diverse lucruri. A sta la sfat (sau la sfaturi) cu cineva = a se sfătui cu cineva; a sta de vorbă cu cineva. A sta (dus, pierdut) pe gânduri = a fi absorbit de gânduri, a fi preocupat de ceva. A sta pe gânduri = a șovăi, a ezita. A sta la îndoială (sau în cumpănă) = a) a ezita înainte de a lua o hotărâre, a șovăi; b) a se îndoi de ceva. A sta de pază (sau de strajă) sau a sta strajă = a păzi. A sta la (sau de) pândă = a pândi. A sta la tocmeală = a se tocmi, a se târgui. VI. (Urmat de o propoziție secundară construită cu conjunctivul) A fi pe punctul de a..., a fi gata să... Stă să înceapă ploaia. [Prez. ind. pers. 3 stă, imperf. stăteam (reg. steteam) și stam, perf. s. stătui (reg. stetei)] – Lat. stare.

sta [At: PSALT...

STA, stau, vb. I. Intranz. I. 1. (Despre oameni și animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr-o acțiune, dintr-o mișcare, dintr-o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcționare, a nu mai merge; p. ext. a se defecta. ◊ Expr. Stai că trag, formulă prin care cineva este somat să rămână pe loc, să nu se apropie (altfel riscând să fie împușcat). A sta țintuit (sau nemișcat) (pe loc) = a nu face nici o mișcare. A nu-i mai sta (cuiva) gura = a vorbi întruna, a nu mai tăcea. ♦ (La imperativ, având și valoare de interj.) Oprește! așteaptă! ◊ Expr. Stai să-ți spun (sau să vezi) = lasă-mă să-ți spun, ai răbdare, așteaptă. Stai puțin (sau un pic, cu binișorul etc.) = ai (puțină) răbdare, nu te grăbi. ♦ (Despre ploaie, vânt) A conteni, a înceta, a se opri. 2. A rămâne nemișcat într-un loc, a nu pleca, a nu se îndepărta de undeva; (despre vehicule) a staționa. ◊ Expr. A nu (putea) sta locului (sau pe loc) = a alerga încoace și încolo, a nu avea astâmpăr. A sta pe loc = a nu progresa, a stagna. Stai binișor! = șezi liniștit! astâmpără-te! fii cuminte! Ce (mai) stai? = ce (mai) aștepți? ce (mai) dorești? Stă ce stă și... = așteaptă cât așteaptă și... A sta la (sau pe) locul său = a) a nu pleca, a nu-și părăsi locul; b) a păstra măsura, a fi modest, rezervat. 3. A rămâne într-un serviciu, într-o slujbă, într-o ocupație. 4. A rămâne, a petrece un timp undeva sau cu cineva; a poposi; a întârzia, a zăbovi. II. 1. A se afla, a se găsi, a fi într-un anumit loc. ◊ Expr. A sta înaintea cuiva sau a-i sta (cuiva) înainte (sau în față) = a) a se găsi la mică distanță în fața cuiva, privindu-l, vorbindu-i, așteptând porunci; b) a se împotrivi, a înfrunta pe cineva; c) a servi pe cineva cu ceva, a-i oferi cuiva ceva. A-i sta cuiva în cale (sau în drum) ori a sta în calea (sau în drumul) cuiva = a) a ieși înaintea cuiva (împiedicându-l să înainteze); b) a împiedica pe cineva să facă ceva, a stingheri. A sta la baza unui lucru = a constitui baza, temelia unui lucru. A sta de față = a asista. A sta în fața cuiva = (despre sarcini, greutăți etc.) a trebui, a urma să fie realizat, rezolvat de cineva. A sta în umbră = a) a pândi dintr-un loc ascuns; b) a fi modest, retras. A sta deoparte = a) a fi la oarecare distanță de...; b) a nu interveni, a se ține în rezervă. A-i sta (cuiva) în coaste (ori în coastă) sau ca un ghimpe în coaste (sau în inimă, în ochi) = a-l stingheri (pe cineva), a constitui o permanentă amenințare (pentru cineva). (Fam.) A-i sta (cuiva) sub nas = a fi la îndemâna cuiva, în imediata sa apropiere. A-i sta (cuiva) pe limbă, se zice când cineva este gata să spună un lucru pe care n-ar trebui să-l spună sau când nu găsește termenul căutat și are totuși impresia că e pe punctul de a și-l aminti. A-i sta (cuiva) pe inimă = (despre gânduri, preocupări) a-l preocupa pe cineva, a-i produce grijă, neliniște. A sta (piatră) pe capul cuiva sau a-i sta (cuiva) pe cap = a împovăra, a incomoda, a agasa (pe cineva). A-i sta (cuiva) capul unde-i stau picioarele (sau tălpile) = a fi decapitat. 2. A trăi, a viețui; a locui. 3. (Pop.) A fi, a exista, a se afla. ♦ (Înv.) A avea loc, a se petrece. 4. A continua să fie; a dăinui, a se menține. III. 1. A avea o anumită poziție sau atitudine, a se ține, a se așeza sau a fi așezat într-un anumit fel. ◊ Loc. vb. A sta grămadă (sau roi) = a se îngrămădi, a se înghesui, a se îmbulzi. ◊ Expr. A sta piatră (sau țeapăn, înfipt în pământ) = a se ține drept și nemișcat. A sta cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate) = a) a sta în inactivitate; b) a nu lua nici o măsură, a nu întreprinde nimic, a nu interveni. A sta cu dinții la stele = a răbda de foame. A sta cu ochii pe cineva = a supraveghea pe cineva. A sta în pat = a zăcea (de boală). A sta (ca) pe ace (sau spini, ghimpi, jar, foc etc.) = a fi neliniștit, agitat, nerăbdător. Stai jos! formulă prin care cineva este invitat să ia loc. A sta la masă = a lua masa, a mânca. A sta ca o găină (sau curcă) plouată = a arăta necăjit, fără vlagă, fără chef. A sta în picioare = a nu se da bătut, a rezista. ♦ Fig. (Înv.) A se ține tare pe poziție, a nu da înapoi. ◊ Loc. vb. A sta împotrivă (sau împotriva cuiva) sau a-i sta cuiva împotrivă = a se împotrivi cuiva, a înfrunta pe cineva. A sta pavăză = a apăra pe cineva sau ceva. 2. A se îndeletnici, a se ocupa cu...; a lucra la...; a avea grijă de... ◊ Expr. A sta (de cineva) să... = a nu lăsa (pe cineva) în pace până ce nu..., a-i bate (cuiva) capul să... 3. A fi fixat, prins în ceva sau de ceva, a atârna de ceva. ◊ Expr. A-i sta (cuiva ceva) în cap = a preocupa pe cineva. A-i sta (cuiva ceva) în minte = a fi clar pentru cineva (ceva). A sta (ceva) în firea (cuiva) = a ține de felul normal de a fi al cuiva. A-i sta (cuiva) în putință = a-i fi cuiva (ceva) posibil. ♦ Fig. A consta. ♦ (Înv.) A fi format din... ♦ A se limita, a se reduce la... 4. A pluti la suprafața unui lichid. IV. 1. (În expr.) A-i sta cuiva bine (sau rău) = a (nu) i se potrivi cuiva ceva, a (nu) fi așa cum se cuvine, a-i veni bine (sau rău). 2. (Despre situații, treburi etc.) A fi într-un anumit fel, a se prezenta, a merge (bine sau rău), a se desfășura. V. (În locuțiuni verbale sau în legătură cu alt verb, dă acestora un aspect de durată) Stau și-mi aduc aminte.Expr. și loc. vb. A sta de (sau, rar, la) vorbă (sau la taifas, taclale, povești etc.) (cu cineva) = a vorbi cu cineva; p. ext. a petrece un timp vorbind cu cineva despre diverse lucruri. A sta la sfat (sau la sfaturi) cu cineva = a se sfătui cu cineva; a sta de vorbă cu cineva. A sta (dus, pierdut) pe gânduri = a fi absorbit de gânduri, a fi preocupat de ceva. A sta pe gânduri = a șovăi, a ezita. A sta la îndoială (sau în cumpănă) = a) a ezita înainte de a lua o hotărâre, a șovăi; b) a se îndoi de ceva. A sta de pază (sau de strajă) sau a sta strajă = a păzi. A sta la (sau de) pândă = a pândi. A sta la tocmeală = a se tocmi, a se târgui. VI. (Urmat de o propoziție secundară construită cu conjunctivul) A fi pe punctul de a..., a fi gata să... Stă să înceapă ploaia. [Prez. ind. pers. 3 stă, imperf. stăteam (reg. steteam) și stam, perf. s. stătui (reg. stetei)] – Lat. stare.

STA, stau, vb....

A STA stau $intran...

stà v. 1. a fi î...

stea sf [#At:...

GUARDA... ET PASSA...

staŭ, a sta v. i...

Ortografice DOOM

sta (a ~) vb., #...

!sta (a ~) vb....

sta vb., ind. prez...

sta (imperf. $st...

stai (v. sta)...

stăteam (v. sta)...

stătui (v. sta)...

stea (v. sta)...

stau, stai impr., stea 3 conj., stătui aor., stătusem 1 m.-m.-c.-p., stătător adj. v.

Etimologice

sta (stau, stat), ...

Jargon

come sta (loc. #...

Enciclopedice

@FUNDAMENTUM EST JUS...

@NON EST PRINCEPS SU...

STANS PEDE IN UNO ...

Argou

sta, $stau v. i....

a sta băț $expr....

@a sta ca boier Bibe...

@a sta ca o balegă /...

@a sta ca pe ace / c...

a sta ca un butuc ...

@a sta ca un spin în...

@a sta ca un țap log...

a sta capră $#expr...

a sta chill $#expr...

@a sta ciocan pe cap...

a sta cloșcă $#exp...

@a sta cu brațele în...

@a sta cu burta la s...

@a sta cu cracii-n s...

@a sta cu deștu-n cu...

@a sta cu dinaintea ...

@a sta cu fundul în ...

@a sta cu mâinile în...

@a sta cu picioarele...

@a sta cu sufletul l...

@a sta cu toporul în...

a sta de palavre $...

a sta de povești $...

@a sta de șase / de ...

a sta erect $#expr...

a sta fartiție $#e...

a sta ghiocel $#ex...

@a sta în banca lui ...

a sta la etaj $#ex...

a sta la naftalină...

@a sta la orizontală...

@a sta la palavre / ...

a sta la parter $#...

@A STA LA PÂNDĂ PENT...

@a sta la perghea / ...

a sta la pomană $#...

a sta la țuhaus $#...

a sta pe gânduri $...

a sta pe tron $#ex...

@a sta prost / rău c...

a sta smirnă $#exp...

a sta sub papuc $#...

@a sta și-n cap, și-...

a sta turcește $#e...

a-i sta (cuiva) ...

a-i sta (cuiva) ...

@a-i sta ca un ghimp...

a-i sta în gât $#e...

@a-i sta pe vârful l...

@de stă mâța-n coadă...

stai în banca ta! ...

stai pe-aci! $#exp...

stai pe-aproape! $...

Sinonime

STA vb. 1. v. $o...

STA vb. v. $afla, ...

STA vb. 1. a s...

sta vb. v. AFL...

Antonime

A sta ≠ a merge, a...

Expresii și citate

@Home-keeping yout h...

@In medio stat virtu...

Stante pede (lat. ...

Intrare: sta
verb (V97)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sta
  • stare
  • stat
  • stătut
  • statu‑
  • stătutu‑
  • stând
  • stătând
  • stându‑
  • stătându‑
singular plural
  • stai
  • stăi
  • stați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stau
(să)
  • stau
  • stăteam
  • stam
  • steteam
  • stătui
  • stetei
  • stătusem
  • stetesem
a II-a (tu)
  • stai
(să)
  • stai
  • stăteai
  • stai
  • steteai
  • stătuși
  • steteși
  • stătuseși
  • steteseși
a III-a (el, ea)
  • stă
(să)
  • stea
  • steie
  • stătea
  • sta
  • stetea
  • stătu
  • stete
  • stătuse
  • stetese
plural I (noi)
  • stăm
(să)
  • stăm
  • stăteam
  • stam
  • steteam
  • stăturăm
  • steterăm
  • stătuserăm
  • stătusem
  • steteserăm
  • stetesem
a II-a (voi)
  • stați
(să)
  • stați
  • stăteați
  • stați
  • steteați
  • stăturăți
  • steterăți
  • stătuserăți
  • stătuseți
  • steteserăți
  • steteseți
a III-a (ei, ele)
  • stau
(să)
  • stea
  • steie
  • stăteau
  • stau
  • steteau
  • stătu
  • steteră
  • stătuseră
  • steteseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sta, stauverb

  • 1. (Despre oameni și animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr-o acțiune, dintr-o mișcare, dintr-o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcționare, a nu mai merge. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: opri
    • format_quote Ajunge înaintea căsuței lui mohorîte, stă în drum și se uită mult la dînsa. SADOVEANU, O. II 150. DLRLC
    • format_quote Plec și fluier, stau și tac. COȘBUC, P. I 106. DLRLC
    • format_quote Îndemn calul cît pot; el se-ntoarce-n loc și pornește-napoi. Cîțiva pași... și iar stă sforăind. CARAGIALE, O. I 334. DLRLC
    • format_quote Fericit acel ce noaptea rătăcit în viscolire Stă, aude-n cîmp lătrare și zărește cu uimire O căsuță drăgălașă. ALECSANDRI, P. A. 114. DLRLC
    • format_quote prin analogie Am să-l dau [pe cocoș] în haznaua cu bani; poate va înghiți la galbeni, i-a sta vreunul în gît, s-a îneca ș-oi scăpa de dînsul. CREANGĂ, P. 67. DLRLC
    • format_quote Au stat un timp ca să vadă cum se înalță o măreție de nouri asupra soarelui. SADOVEANU, F. J. 533. DLRLC
    • format_quote Așa, călare cum mă găseam, stătui un moment să privesc cu de-amănuntul la toate acestea. HOGAȘ, DR. 79. DLRLC
    • format_quote Copiliță, stăi să beu, Răcorite-ar dumnezeu! ALECSANDRI, P. P. 5. DLRLC
    • format_quote Stă pe loc și-i pare bine, Bate-n palme: Te știu eu: Nu mai viu! COȘBUC, P. I 117. DLRLC
    • format_quote Cînd vru să iasă, simți că i se taie picioarele subt dînsa, stătu în loc și privi dureros și aiurit în juru-i. VLAHUȚĂ, O. A. I 141. DLRLC
    • format_quote La apa Cernei însă voinicul a stat locului, fermecat de cîntecul unei zîne. VLAHUȚĂ, O. A. II 129. DLRLC
    • format_quote Ursan le-aține calea, și caii stau în loc. ALECSANDRI, P. A. 165. DLRLC
    • format_quote figurat Soarele surîse și el în înfocata lui împărăție, chiar stătu pe loc, încît trei zile n-a fost noapte. EMINESCU, N. 4. DLRLC
    • format_quote Să stea gîdea și să nu-și ascută sabia. SADOVEANU, D. P. 113. DLRLC
    • format_quote Stăi, să mai bem apă – zise mama pădurilor ostenită. Stătură și se răsuflară. EMINESCU, N. 10. DLRLC
    • format_quote Iată-n codru, iată, Că Ianuș deodată Cum benchetuiește Și se veselește, Stă, încreminește, Pe gînduri pornește. ALECSANDRI, P. P. 64. DLRLC
    • format_quote Drag mi-i doamne, cel frumos, Și călare și pe jos, Și la lucru și la joc; Te face să stai pe loc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 34. DLRLC
    • format_quote Caii au păscut o toană și stau din ronțăit. Atunci e vremea să încălecăm iar. SADOVEANU, N. P. 127. DLRLC
    • format_quote A stat ceasornicul. DLRLC
    • format_quote Dar morile își țin neclintite aripile, pînă ce una din margine prinde a se mișca; apoi stă și aceea. SADOVEANU, F. J. 183. DLRLC
    • format_quote În ziua aceea de sărbătoare, moara sta cu roțile neclintite. SADOVEANU, F. J. 104. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A se defecta. DEX '09 DEX '98
      sinonime: defecta
    • 1.2. (la) imperativ interjecție Oprește! așteaptă! DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Stăi, întîi să te-ntreb. CARAGIALE, O. I 324. DLRLC
      • format_quote Stai, comise, și lasă-mă să vorbesc, că atîta mi-a mai rămas pe lumea asta. SADOVEANU, F. J. 492. DLRLC
      • format_quote Stai, stai, nu te tulbura! zise, cu liniștea-i cumplită, Radianu. SADOVEANU, O. II 376. DLRLC
      • format_quote Stai să ne înțelegem, grăi Pintea mîhnit. SLAVICI, O. I 144. DLRLC
      • chat_bubble Apoi (ian) stai oleacă (sau puțin, un pic) sau (familiar) stai, frate. DLRLC
        • format_quote Apoi stai, frățioare dragă, a răsărit zbîrlindu-și ariciul bărbii Savu Frăsinel. Ce zvonuri am auzit eu în iarmaroc la Tuchilați? SADOVEANU, N. P. 14. DLRLC
        • format_quote Ian stăi oleacă, să te duc eu la tată-tău și să văd, el te-a trimis cu pupăza de vînzare, să spurci iarmarocul? CREANGĂ, A. 58. DLRLC
      • chat_bubble Stai să-ți spun (sau să vezi) = lasă-mă să-ți spun, ai răbdare, așteaptă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Da tu, Lizico, tu ce-ai vrea? – Eu?... Stai să-ți spui. VLAHUȚĂ, O. A. II 92. DLRLC
        • format_quote Întîi numai bănuiam – acu mi-aș pune capul... Stai să vezi. CARAGIALE, O. I 311. DLRLC
      • chat_bubble Stai puțin (sau un pic, cu binișorul etc.) = ai (puțină) răbdare, nu te grăbi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Dacă nu știi, ți-aș arăta Din bob în bob amorul, Ci numai nu te mînia, Ci stai cu binișorul. EMINESCU, O. I 174. DLRLC
    • 1.3. A se opri într-un loc, a nu merge, a nu călători mai departe. DLRLC
      sinonime: poposi
      • format_quote Am aflat că a stat în popas o jupîneasă de la Moldova, cu slujitori și roabe. SADOVEANU, F. J. 199. DLRLC
      • format_quote Stăturăm, deci, la umbra unui mesteacăn spre a ne odihni. HOGAȘ, DR. 36. DLRLC
      • format_quote Stați pe loc de ospătați Și la umbră vă culcați. ALECSANDRI, P. P. 21. DLRLC
    • 1.4. poetic (Despre ape) A nu mai curge. DLRLC
      • format_quote Ș-așa cîntă de cu jele De stă Oltul și nu mere, Ș-așa cîntă cu căldură De stă Oltul și nu cură. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 106. DLRLC
    • 1.5. (Despre ploaie, vânt) A se opri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Acuma vîntul curge într-acolo, cătinel; dar cum va sta, prinde-va a suna mai tare căutîndu-și urma. SADOVEANU, N. P. 128. DLRLC
      • format_quote A-nceput de ieri să cadă Cîte-un fulg, acum a stat. COȘBUC, P. I 223. DLRLC
      • format_quote Poftiți ceva? o întrebă Ana, după ce ea se așeză. – Să stea ploaia, ca să pot pleca mai departe, îi răspunse asta cam peste umăr. SLAVICI, O. I 146. DLRLC
    • chat_bubble Minte de stă soarele în loc = minte cu nerușinare. DLRLC
    • chat_bubble Stai că trag, formulă prin care cineva este somat să rămână pe loc, să nu se apropie (altfel riscând să fie împușcat). DEX '09 DLRLC
      • format_quote La spate auzea răsuflarea de taur a lui Duma și ca un geamăt: Stai... stai... că trag. CAMILAR, N. I 189. DLRLC
      • format_quote Fără să fi băgat el de samă, scoasei revolverul și-l întinsei spre locul cu pricina: Stăi că trag! strigai eu. HOGAȘ, DR. 75. DLRLC
    • chat_bubble A sta țintuit (sau nemișcat) (pe loc) = a nu face nicio mișcare. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Coboară iar îndărăt și stă țintuit pe loc. CARAGIALE, O. I 319. DLRLC
    • chat_bubble A nu-i (mai) sta (cuiva) picioarele. DLRLC
    • chat_bubble A nu-i mai sta (cuiva) gura = a vorbi întruna, a nu mai tăcea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: vorbi
  • 2. A rămâne nemișcat într-un loc, a nu pleca, a nu se îndepărta de undeva; (despre vehicule) a staționa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: staționa
    • format_quote La vorbă-n drum, trei ceasuri trec – Ea pleacă, eu mă fac că plec, Dar stau acolo și-o petrec Cu ochii cît e zarea. COȘBUC, P. I 118. DLRLC
    • format_quote Nu te pîndesc eu? De azi dimineață de cînd îmi stai în prispă ș-aștepți să-ți vie craiul. VLAHUȚĂ, O. A. II 50. DLRLC
    • format_quote Chiar pe mine, unchieșul Statu-Palmă-Barbă-Cot m-a osîndit să stau în tufarul ista. ALECSANDRI, T. I 421. DLRLC
    • format_quote De-abia te-i mai încălzi mergînd la drum, căci nu e bine cînd stai locului. CREANGĂ, P. 241. DLRLC
    • format_quote Mergeau așa de iute, încît i se părea că pustiul și valurile mării fug, iar ei stau pe loc. EMINESCU, N. 26. DLRLC
    • format_quote Dorul, mîndră, de la tine, Peste multe dealuri vine, Ș-așa vine de fierbinte, Să stau în loc m-aș aprinde. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 124. DLRLC
    • format_quote Unde te duci? Ce-ai să faci noaptea, pe drumuri? Stai aici. SADOVEANU, O. II 388. DLRLC
    • format_quote Tremuri și vorbind te-neci, Parcă stai de silă! Vrei să pleci! De ce să pleci? Cît ești de copilă! COȘBUC, P. I 179. DLRLC
    • format_quote Niță a fost îndemnat de camarazi și de părintele-directorul să iasă la plimbare; el a preferat să stea la școală. CARAGIALE, O. I 298. DLRLC
    • format_quote Ar fi stat Făt-Frumos locului, dar scumpă-i era frăția de cruce... mai scumpă decît mireasa. EMINESCU, N. 13. DLRLC
    • format_quote Pe urmă se tîngui că stă căruța la celălalt mal, pînă ce trec, pe pod, și caii. SADOVEANU, F. J. 73. DLRLC
    • format_quote Dar nu e vreme de discuții filologice: sosește trenul – și nu stă mult. CARAGIALE, O. II 160. DLRLC
    • 2.1. A rămâne pe loc, în inactivitate (și așteptând parcă ceva). DLRLC
      • format_quote Oamenii trec mereu spre comitet, murmură Ioana... și noi stăm, așteptăm c-o să ne pice mana din cer! MIHALE, O. 58. DLRLC
      • format_quote Parcă i-i silă să mai întrebe de ceva. Stă așa, la doi pași de căruță. SADOVEANU, O. II 167. DLRLC
      • format_quote Stă pe loc de mult între două căi, fără să poată intra nici pe una. CARAGIALE, O. I 319. DLRLC
      • format_quote Omul zdravăn pune umărul și scoate carul din șanț, nu stă să i-l scoată alții. REBREANU, R. I 238. DLRLC
    • chat_bubble A nu (putea) sta locului (sau pe loc) = a alerga încoace și încolo, a nu avea astâmpăr. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu putuse sta locului; ieșise să se plimbe. CARAGIALE, O. I 328. DLRLC
      • format_quote Nu pot sta pe loc... mi s-au aprins călcăiele. ALECSANDRI, T. I 393. DLRLC
    • chat_bubble A sta pe loc = a nu progresa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: stagna
      • format_quote Volumul de lucrări nu era prea mult mărit. Își notă observația: «stăm pe loc». MIHALE, O. 499. DLRLC
    • chat_bubble Stai binișor! = șezi liniștit! astâmpără-te! fii cuminte! DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble Ce (mai) stai? = ce (mai) aștepți? ce (mai) dorești? DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ce mai stai? Ziceai că te duci. SLAVICI, O. I 200. DLRLC
      • format_quote Cînd simți (Potcoavă) că gîdele nu se mișcă, se întoarse cătră el cu întrebarea: «Ce mai stai?». HASDEU, la TDRG. DLRLC
      • format_quote Ce stai, bade, cît colea, Cu-atîta inimă rea?... Da-ndrăznește de grăiește C-a mea inimă voiește! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 46. DLRLC
    • chat_bubble Stă ce stă și... = așteaptă cât așteaptă și... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Fata suspina, Mama sta ce sta Și iar cuvînta. COȘBUC, P. II 144. DLRLC
    • chat_bubble A sta la (sau pe) locul său = a nu pleca, a nu-și părăsi locul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cînd a căzut la hotar trăsnetul și a prins a bate viforul, castelanii de margine au stat fiecare la locurile lor, ținînd lîngă sine oștile ce aveau. SADOVEANU, F. J. 182. DLRLC
    • chat_bubble A sta la (sau pe) locul său = a păstra măsura, a fi modest, rezervat. DEX '09 DEX '98
  • 3. A rămâne într-un serviciu, într-o slujbă, într-o ocupație. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Era funcționar. Casă, leafă, ocupație plăcută. Ai fi zis că-i cel mai fericit om. Într-o zi vine la mine și-mi spune că nu mai stă, că el mănîncă pîinea degeaba și-l mustră cugetul. VLAHUȚĂ, O. A. II 292. DLRLC
    • format_quote Am fugit de la jupînul. – De ce? a-ntrebat bunica încruntată de cine știe ce urît gînd i-o fi fulgerat prin mintea ei veche. – Pentru că... nu mai vreau să stau. CARAGIALE, O. I 327. DLRLC
    • format_quote Dacă n-a vrut să-nvețe carte și nici la stăpîn nu vrea să stea, atunci ce-o să se facă el? CARAGIALE, O. I 327. DLRLC
  • 4. A rămâne, a petrece un timp undeva sau cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Încă aproape un deceniu mai stă Eminovici la moșie, după căsătorie. CĂLINESCU, E. 15. DLRLC
    • format_quote M-am dus apoi cu comisul și am stat un timp la cetatea Dîmboviței. SADOVEANU, F. J. 75. DLRLC
    • format_quote Hei, domnule, cît ai stat d-ta aici? Două zile. Patruzeci să stai și n-ai să afli cîte știu eu. VLAHUȚĂ, O. A. II 98. DLRLC
    • format_quote Oricum, Zibal mai stă la Podeni doar pîn’ la cîștiul viitor. CARAGIALE, O. I 285. DLRLC
    • format_quote Ori m-ai zărit vreodată stînd Cu muza altuia? Se poate. TOPÎRCEANU, M. 5. DLRLC
    • format_quote Comisarul află... că luni, ca ieri, Lică a stat cu Răuț, cu Buză Ruptă, cu Săilă Boarul și cu Ghiță la cîrciumă, că ei au vorbit cam în taină despre arendașul. SLAVICI, O. I 152. DLRLC
    • format_quote Ori mai știi păcatul? poate că nici crîșmăriței nu-i era tocmai urît a sta între noi, de ne cerca așa des. CREANGĂ, A. 98. DLRLC
    • 4.1. A întârzia într-un loc. DLRLC
      • format_quote Mai stau puțin, ca să-mi iau bun rămas de la toate. SADOVEANU, D. P. 84. DLRLC
      • format_quote Mama nu stă... acum se întoarce. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, la TDRG. DLRLC
      • format_quote El vine-așa de dragul lui, Cînd vine. Eu nu pot ușa să i-o-ncui. De stă prea mult, eu cum să-i spui? COȘBUC, P. I 129. DLRLC
  • 5. A se afla, a se găsi, a fi într-un anumit loc. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Dar ești departe, dragă, hai! – Ba bine, Atunci rămîi pe unde stai! COȘBUC, P. I 171. DLRLC
    • format_quote Unii cară clăile de pe cîmp, alții adună paiele în șiră, alții stau sus pe batoze și hrănesc mașina. VLAHUȚĂ, O. A. II 70. DLRLC
    • format_quote Stau în fața unui local de noapte, o mică berărie. CARAGIALE, O. II 176. DLRLC
    • format_quote La castel în poartă calul Stă a doua zi în spume. EMINESCU, O. I 68. DLRLC
    • format_quote Mulți tătari stau împregiur Cu ochi mici ca ochi de ciur. ALECSANDRI, P. P. 77. DLRLC
    • format_quote figurat Mă tem, căci grija și întristarea stau în sufletul nostru și rod ca un vierme neadormit. SADOVEANU, F. J. 508. DLRLC
    • 5.1. A ocupa locul de la... DLRLC
      • format_quote O babă stă la fereastră și se uită cu drag la noi. VLAHUȚĂ, O. A. II 84. DLRLC
      • format_quote În tot timpul ospățului, să steie numai la spatele stăpînu-său și nici măcar să-și rîdice ochii la ceilalți meseni. CREANGĂ, P. 231. DLRLC
      • chat_bubble A sta la poartă sau la ușă (sau la poarta, la ușa cuiva sau a ceva) = a păzi, a străjui la ușa cuiva sau a ceva. DLRLC
        • format_quote La ușă stătea un căpitan cu pistolul în mînă. CAMILAR, N. I 186. DLRLC
        • format_quote Acesta-i un alvanit, care stă de obicei la ușa măriei-sale, lămuri Alexăndrel-vodă. SADOVEANU, F. J. 31. DLRLC
      • chat_bubble A sta la căpătâiul cuiva. DLRLC
    • 5.2. A fi, a se găsi scris sau însemnat. DLRLC
      • format_quote Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrîne, Căci pe mucedele pagini stau domniile romîne. EMINESCU, O. I 32. DLRLC
      • format_quote figurat În mintea lui, ca pe un răboj, stau însemnate zilele de muncă. VLAHUȚĂ, O. A. II 54. DLRLC
    • 5.3. A fi așezat, a fi pus, a se afla. DLRLC
      • format_quote Cinci cruci stau înaintea morii, două de piatră și trei altele cioplite din lemn de stejar. SLAVICI, O. I 115. DLRLC
      • format_quote Sala era naltă... iar în mijlocul ei stătea o mîndră masă, acoperită cu alb. EMINESCU, N. 6. DLRLC
      • format_quote Pită albă stă pe masă, Cum îi pita mai frumoasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 119. DLRLC
      • format_quote În țărmul celălalt, întăi stătea Cetatea stăpînind intrările. SADOVEANU, F. J. 240. DLRLC
      • format_quote E Ostrovul San-Giorgio, pe care-a stat odinioară un falnic castel zidit de genovezi. VLAHUȚĂ, O. A. II 116. DLRLC
      • format_quote Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri. EMINESCU, O. I 152. DLRLC
      • chat_bubble rar A sta în iveală = a fi așezat la vedere. DLRLC
        • format_quote În mijloc stă-n iveală un cerb de patru ani, Încins pe-a sale laturi cu șiruri de fazani. ALECSANDRI, P. A. 140.
      • chat_bubble rar A-i sta (cuiva) capul în par = a i se tăia cuiva capul. DLRLC
        • format_quote Ce să facă el acuma? Începe a plînge și a se văieta, că știa că desară i-a sta capul în par. SBIERA, P. 58. DLRLC
    • 5.4. A-și avea locul undeva. DLRLC
      • format_quote Toporul și mătura tot după ușă stau. SADOVEANU, O. II 181. DLRLC
      • 5.4.1. Urmat de determinări, arată felul cum sunt orânduite unele lângă altele persoanele sau lucrurile. DLRLC
        • format_quote De jur împrejur lumea pestriță, de toate treptele, stă în semicerc. CARAGIALE, O. I 301. DLRLC
        • format_quote Iar de fagii-mbătrîniți Stau rînd caii priponiți. HODOȘ, P. P. 201. DLRLC
        • format_quote Toți copiii stau roată de jur împrejurul mesei cu gurile căscate. ȘEZ. I 91. DLRLC
      • chat_bubble A sta cot la cot cu... = a se găsi în imediata apropiere, strâns alăturat de..., a sta unul lângă altul. DLRLC
        • format_quote Înaintea bătăliei de la Cahul, vodă chemase la sfat de război căpeteniile și au stat alături față de măria-sa «neamurile» cot la cot cu vatamanii țărănimii. SADOVEANU, N. P. 12. DLRLC
    • chat_bubble A sta înaintea cuiva sau a-i sta (cuiva) înainte (sau în față) = a se găsi la mică distanță în fața cuiva, privindu-l, vorbindu-i, așteptând porunci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mă duc la Timiș, stau înaintea domniilor-lor și le spun așa: solie de la Ionuț Păr-Negru. SADOVEANU, F. J. 138. DLRLC
      • format_quote Și noaptea, de zare deșteaptă... S-apropie de flacări și-aproape-n urmă stînd Viteazului în față, ea lung la el privește. COȘBUC, P. I 134. DLRLC
      • format_quote [Femeia din portret] zîmbea cu același zîmbet neuitat... Bătrînul stete mult... mult înaintea ei. CARAGIALE, O. I 315. DLRLC
      • format_quote Nici visezi că înainte-ți stă un stîlp de cafenele. EMINESCU, O. I 150. DLRLC
    • chat_bubble A sta înaintea cuiva sau a-i sta (cuiva) înainte (sau în față) = a se împotrivi, a înfrunta pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote La Nicopole văzut-ai cîte tabere s-au strîns Ca să steie înainte-mi ca și zidul neînvins? EMINESCU, O. I 147. DLRLC
      • format_quote Că băieții, făr’ de minte, Risipesc La gloanțe multe, Nu le stă nimeni-nainte. TEODORESCU, P. P. 291. DLRLC
    • chat_bubble A sta înaintea cuiva sau a-i sta (cuiva) înainte (sau în față) = a servi pe cineva cu ceva, a-i oferi cuiva ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Muierea i-a ieșit întru întîmpinare... și i-a stat înainte cu dulcețuri și răcoritoare. SADOVEANU, D. P. 38. DLRLC
    • chat_bubble A-i sta cuiva în cale (sau în drum) ori a sta în calea (sau în drumul) cuiva = a ieși înaintea cuiva (împiedicându-l să înainteze). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Dintr-o dată în calea lor, în acea zi de 20 august, rămasă de pomenire, au stătut călărimile în leafă ale măriei-sale Ștefan-vodă. SADOVEANU, F. J. 192. DLRLC
    • chat_bubble A-i sta cuiva în cale (sau în drum) ori a sta în calea (sau în drumul) cuiva = a împiedica pe cineva să facă ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu zic că te duc [la furci]... Zic numai că te pot duce, dacă-mi stai în cale. SLAVICI, O. I 181. DLRLC
      • format_quote Cine ești tu de-mi stai în cale? – întrebă zmeul. RETEGANUL, P. IV 39. DLRLC
      • format_quote Căuta în tot chipul cum s-ar putea curăți de împărăteasa, ca să nu-i mai steie în drum. SBIERA, P. 108. DLRLC
    • chat_bubble A sta la baza unui lucru = a constitui baza, temelia unui lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cunoașterea vieții stă la baza măiestriei artistului realist. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 7, 98. DLRLC
    • chat_bubble A sta de față = asista. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: asista
      • format_quote La această judecată stătuseră de față și mahalagii. SADOVEANU, D. P. 146. DLRLC
    • chat_bubble A sta în fața cuiva = (despre sarcini, greutăți etc.) a trebui, a urma să fie realizat, rezolvat de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A sta față. DLRLC
    • chat_bubble A sta în umbră = a pândi dintr-un loc ascuns. DEX '09 DEX '98
      sinonime: pândi
    • chat_bubble A sta în umbră = a fi modest, retras. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Voi toți care ați stat pînă acum în umbră timizi... scuturați-vă, recăpătați încredere în voi. ANGHEL, PR. 186. DLRLC
      • format_quote Pe cînd alții, stînd în umbră și cu inima smerită, Neștiuți se pierd în taină ca și spuma nezărită. EMINESCU, O. I 133. DLRLC
    • chat_bubble A sta deoparte = a fi la oarecare distanță de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Toți bărbații stau d’oparte, Iar la mijloc stau fecioare Și neveste-n largă horă. COȘBUC, P. I 72. DLRLC
      • format_quote Ia în duminica viitoare, stăpîne, să mergem în sat la horă. Eu oi sta deoparte cu băieții. CREANGĂ, O. A. 195. DLRLC
    • chat_bubble A sta deoparte = a nu interveni, a se ține în rezervă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A sta în mâna (cuiva) = a depinde de cineva, a fi în puterea cuiva. DLRLC
      sinonime: depinde
      • format_quote În mîna omului aceluia stetea liniștea călătorului. CARAGIALE, O. I 313. DLRLC
    • chat_bubble A-i sta (cuiva) în coaste (ori în coastă) sau ca un ghimpe în coaste (sau în inimă, în ochi) = a-l stingheri (pe cineva), a constitui o permanentă amenințare (pentru cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: stingheri
    • chat_bubble familiar A-i sta (cuiva) sub nas = a fi la îndemâna cuiva, în imediata sa apropiere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Niciodată, în clipe așa de înalte, inspirația nu trebuie căutată la un kilometru; ea ne stă sub nas. CARAGIALE, O. I 307. DLRLC
    • chat_bubble familiar A-i sta (cuiva) pe limbă, se zice când cineva este gata să spună un lucru pe care n-ar trebui să-l spună sau când nu găsește termenul căutat și are totuși impresia că e pe punctul de a și-l aminti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble familiar A-i sta (cuiva) pe inimă = (despre gânduri, preocupări) a-l preocupa pe cineva, a-i produce grijă, neliniște. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: preocupa
    • chat_bubble familiar A-i sta capul la.... DLRLC
    • chat_bubble familiar A sta (piatră) pe capul cuiva sau a-i sta (cuiva) pe cap = a împovăra, a incomoda, a agasa (pe cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ce poți să faci, bre? răspunse Leahu mai mult din buze. Nu vezi cum îmi stau pe cap? MIHALE, O. 139. DLRLC
      • format_quote De ce i-a murit bărbatul? – Nu l-am omorît eu, mamă. – Nu l-ai omorît tu! Caută-ți altul! Ce stai piatră pe capul nostru... STANCU, D. 15. DLRLC
    • chat_bubble familiar A-i sta (cuiva) capul unde-i stau picioarele (sau tălpile) = a fi decapitat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Dacă în șase luni măria-sa Ferid nu va ști tot ce se cuvine să știe ca să fii mulțămit luminăția-ta, atunci primesc să stea acest cap unde îmi stau acuma picioarele. SADOVEANU, D. P. 18. DLRLC
      • format_quote Împăratul... i-au poroncit ca să-i aducă calul zmeului numaidecît, că de nu i l-a aduce, apoi i-a sta capul unde-i stau acum tălpile. SBIERA, P. 74. DLRLC
  • 6. Locui, trăi, viețui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Eu stau aicea ca într-o sălbătăcie, tac și nu știu, nici nu spun nimic, iar domniile voastre bărbații știți și vorbiți toate. SADOVEANU, F. J. 495. DLRLC
    • format_quote Pentru ce stai sfinția-ta în asemenea pustietate, îl întrebai eu, dacă mai ales, după cum spui, hoții te calcă și te pradă? HOGAȘ, DR. 48. DLRLC
    • format_quote Stăteam într-o odăiță îngustă, rece, umedă, în strada Justinian. SADOVEANU, O. II 276. DLRLC
    • format_quote Aici nu mai stă nimeni De douăzeci de ani. ARGHEZI, V. 141. DLRLC
    • format_quote Am stat la un unchi, pe Romană, Țiu minte... dar unde n-am stat? TOPÎRCEANU, B. 63. DLRLC
    • format_quote Nu-i casa lor în care stau Și-n casă nici cenușă n-au! COȘBUC, P. I 127. DLRLC
  • 7. popular A se afla. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote David stătea în vremea aceasta întins în pat cu ochii la becul electric. REBREANU, N. 26. DLRLC
    • format_quote Ia, colea, zisei eu arătînd spre stînga locul unde, în adevăr, stătusem lungit. HOGAȘ, DR. 286. DLRLC
    • format_quote Lăpușneanul sta întins cu fața în sus, liniștit, dar foarte slab. NEGRUZZI, S. I 163. DLRLC
    • format_quote Puțin mai este și ai să ajungi împărat, care n-a mai stat altul pe fața pămîntului, așa de iubit, de slăvit și de puternic. CREANGĂ, P. 191. DLRLC
    • format_quote El singur zeu stătut-a nainte de-a fi zeii. EMINESCU, O. I 115. DLRLC
    • 7.1. învechit A avea loc, a se petrece. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: petrece
      • format_quote [Mohamed] a pus piatră săpată unde a stat bătălia. DELAVRANCEA, A. 10. DLRLC
  • 8. A continua să fie; a se menține. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Munte cu capul de piatră, de furtune detunată, Stă și azi în fața lumii. EMINESCU, O. I 31. DLRLC
    • format_quote Eu iubesc, baba iubește, Casa ni se pustiește; Dar de-aș iubi numai eu Casa noastr-ar sta mereu! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 414. DLRLC
    • 8.1. A rămâne în ființă, a nu trece. DLRLC
      sinonime: dura
      • format_quote Prea mult un înger mi-ai părut Și prea puțin femeie, Ca fericirea ce-am avut Să fi putut să steie. EMINESCU, O. I 185. DLRLC
      • format_quote La ce simțirea crudă a stinsului noroc Să nu se sting-asemeni, ci-n veci să stea pe loc? EMINESCU, O. I 127. DLRLC
  • 9. A avea o anumită poziție sau atitudine, a se ține, a se așeza sau a fi așezat într-un anumit fel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Părul îi sta în cap de parcă ar fi fost pus cu furca. ISPIRESCU, L. 206. DLRLC
    • format_quote Acesta și-acoperi ochii să nu mai vază spăimîntătoarea icoană. O clipă stete așa, apoi bătu hotărît la ușă, intră desfigurat. CARAGIALE, O. I 317. DLRLC
    • format_quote Iată-i iepurii, nebunii, Coarne-n cap își pun, Stau în două labe unii, Alții peste cap s-aruncă. COȘBUC, P. II 19. DLRLC
    • format_quote Se suia pe o mulțime de scaune, puse unul peste altul, pînă deasupra, acolo sta pe cap și cu picioarele în sus. SBIERA, P. 262. DLRLC
    • format_quote Stătea răzămată de balustrada cafenie a cerdacului și, nemișcată, privea în zarea depărtată a drumului. HOGAȘ, DR. 94. DLRLC
    • format_quote Oare ce gîndește hîtrul de stă ghem și toarce-ntr-una? EMINESCU, O. I 48. DLRLC
    • format_quote Luau sama însă că... patru tunuri sta îndreptate spre poartă. NEGRUZZI, S. I 150. DLRLC
    • format_quote Tot corăbii ferecate Ce pe mare stau plecate Și-s cu tunuri încărcate. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 321. DLRLC
    • format_quote O clipă, stăpînul locului stătu încordat, simțind în tălpile picioarelor cutremurul și auzind răcnetele de război. SADOVEANU, F. J. 253. DLRLC
    • format_quote Un basm cu pajuri și cu zmei Începe-acum o fată, Tu taci ș-asculți povestea ei Și stai îngîndurată. COȘBUC, P. I 192. DLRLC
    • format_quote Stăteau toate uimite pe cînd trecea păstorașul împărat, doinind și horind. EMINESCU, N. 5. DLRLC
    • format_quote Lumea-ntreagă stă pătrunsă de-al ei cîntic fără nume... Macul singur, roș la față, doarme dus pe ceea lume! ALECSANDRI, P. A. 126. DLRLC
    • format_quote Se ridicase pe jumătate în pat și acum stătea cu ochii mari, largi, uimiți. REBREANU, N. 28. DLRLC
    • format_quote Vechilul lui Leonida stă cu mîinile în buzunar și e încredințat că, dacă n-ar fi el acolo, ar încremeni toate pe loc. VLAHUȚĂ, O. A. II 70. DLRLC
    • format_quote Tu, cu ochiul plutitor și-ntunecos, Stai cu buze discleștate de un tremur dureros. EMINESCU, O. I 82. DLRLC
    • 9.1. Ședea. DLRLC
      sinonime: ședea
      • format_quote În jurul său, așezați pe mesele de lucru, pe un butoi răsturnat și pe o bancă cu lemnul îmbîcsit de unsori, stăteau tractoriștii. MIHALE, O. 30. DLRLC
      • format_quote Întorcîndu-și privirea în locul unde stătuse mezinul, prezvitera a aflat scaunul gol. SADOVEANU, N. P. 51. DLRLC
      • format_quote Pe pat a șezut cineva de curînd, cineva care e învățat să stea numai în locul acela. BASSARABESCU, V. 171. DLRLC
      • format_quote La licărirea unui opaiț tustrei stau jos, în jurul unei mese mici, rotunde, cu picioarele scurte. VLAHUȚĂ, O. A. II 56. DLRLC
      • format_quote Stăteau pe niște scăunașe cu trei picioare împrejurul vetrei. SADOVEANU, N. P. 132. DLRLC
      • format_quote Am stat pe scaun, am luat dulceața. GALACTION, O. I 98. DLRLC
      • format_quote Capul mi-l proptesc pe coate, Stau pe prag, pe gînduri iar. COȘBUC, P. I 117. DLRLC
      • format_quote Stau la birou. DLRLC
      • format_quote Dacă poftești asta, dă-i mîna lui Ionuț Păr-Negru și stați alături la această masă. SADOVEANU, F. J. 28. DLRLC
      • format_quote Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. EMINESCU, O. I 76. DLRLC
      • chat_bubble A sta (ca) pe ace (sau spini, ghimpi, jar, foc etc.) = a fi neliniștit, agitat, nerăbdător. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • chat_bubble Stai jos! formulă prin care cineva este invitat să ia loc. DEX '09 DLRLC
      • chat_bubble A sta la masă = a lua masa. DEX '09 DLRLC
        sinonime: mânca
        • format_quote Încep a spune împrejurarea din capăt... cum a venit întîmplarea de au călătorit împreună, de au stat la masă împreună. CREANGĂ, A. 146. DLRLC
      • chat_bubble A sta în capul oaselor. DLRLC
      • chat_bubble A sta grecește (sau turcește) = a ședea cu picioarele încrucișate sub trup. DLRLC
        • format_quote Mătușa Uțupăr stă în pat, grecește. STANCU, D. 14. DLRLC
        • format_quote Sta grecește pe tron cît e ziulica și nopticica de mare. ISPIRESCU, L. 205. DLRLC
      • chat_bubble A sta pe vine = a se lăsa jos, cu genunchii aduși înainte, sprijinindu-se pe vârful picioarelor. DLRLC
        • format_quote O droaie de copii stau jos pe vine împrejurul unei străchini mari. VLAHUȚĂ, O. A. II 90. DLRLC
      • chat_bubble A sta binișor = a ședea liniștit, fără să se agite. DLRLC
        • format_quote Și alăturea de mine Sta-vei oare binișor? EMINESCU, O. IV 369. DLRLC
    • 9.2. A se afla în poziție verticală, a se ține drept (în picioare), a nu fi așezat sau culcat. DLRLC
      • format_quote Cum stăteau cu toții în picioare, în cămăși, păreau niște umbre albe, desprinse cu greu din întuneric. MIHALE, O. 20. DLRLC
      • format_quote Unul dintre porcarii unsuroși mîna caii stînd în picioare. SLAVICI, O. I 118. DLRLC
      • format_quote Sacul gol nu poate sta-n picioare. DLRLC
      • 9.2.1. figurat învechit A se ține tare pe poziție, a nu da înapoi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Asediații nu stătură mai puțin vitejește decît asediatorii. BĂLCESCU, O. II 46. DLRLC
        • chat_bubble A sta tare pentru ceva (sau cineva) = a apăra, a sprijini cu îndârjire ceva (sau pe cineva). DLRLC
          • format_quote Tari au stat străbunii pentru acest pămînt. BOLINTINEANU, la TDRG. DLRLC
        • chat_bubble locuțiune verbală A sta împotrivă (sau împotriva cuiva) sau a-i sta cuiva împotrivă = a se împotrivi cuiva, a înfrunta pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
          • format_quote Eu nu pot pune în casa asta o vorbă înainte fără să stai împotrivă. SADOVEANU, F. J. 492. DLRLC
          • format_quote Nici valurile mării nu putură să le stea împotrivă. ISPIRESCU, L. 24. DLRLC
          • format_quote Dar cine poate sta împotriva lui Dănilă Prepeleac? CREANGĂ, O. A. 147. DLRLC
          • format_quote Văzînd eu că nu-i chip de stat împotriva părinților, începui a mă gîndi la pornire. CREANGĂ, A. 120. DLRLC
        • chat_bubble locuțiune verbală A sta pavăză = a apăra pe cineva sau ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
          sinonime: apăra
          • format_quote N-am a mă îngrijora de nimic, deoarece prietinii noștri care ne priveghează de trei zile stau pavăză. SADOVEANU, N. P. 193. DLRLC
      • chat_bubble De-abia stă de somn = nu mai poate de somn, pică de somn. DLRLC
        • format_quote Strada... șapte zile din săptămînă o ducea... într-un fel de moleșeală, ca un om care de-abia stă de somn. SADOVEANU, la TDRG. DLRLC
      • chat_bubble A nu mai putea sta pe picioare. DLRLC
      • chat_bubble Abia mai stă pe picioare = abia se mai ține pe picioare, e gata să cadă de oboseală. DLRLC
        • format_quote Acum începu să-l treacă sudorile și tremura, încît abia mai stetea pe picioare. SLAVICI, O. I 207. DLRLC
      • chat_bubble A sta în picioare = a nu se da bătut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: rezista
        • format_quote Toți ceilalți răzăși ipătești fiind împresurați și călcați de cneazul Bîrlădeanu, vornicul lui Petru-vodă, numai eu am stat în picioare. SADOVEANU, N. P. 7. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A sta grămadă (sau roi) = a se îngrămădi, a se înghesui, a se îmbulzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Norii s-au mai răzbunat Spre apus, dar stau grămadă Peste sat. COȘBUC, P. I 223. DLRLC
      • format_quote Convoiu-ntreg, nedezlipit, Îngenunchind se lasă Pe cîmpul alb și troienit, Sub negura geroasă, Și stă grămadă la un loc Făr’adăpost, nici foc. ALECSANDRI, P. A. 159. DLRLC
      • format_quote Cît ai bate în palme, stau toți acei slujitori roi împrejurul nostru. SADOVEANU, F. J. 169. DLRLC
    • chat_bubble A sta piatră (sau țeapăn, înfipt în pământ) = a se ține drept și nemișcat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Străinul parcă n-auzea Cuvintele; pe gînduri dus, Sta piatră și tăcea. COȘBUC, P. I 230. DLRLC
      • format_quote Înalt, cu mustața lungă, alb ca varul la fața neted rasă... Lică stetea înfipt în pămînt înaintea ei. SLAVICI, O. I 200. DLRLC
      • chat_bubble A sta ca o stană (ca un stâlp) de piatră (sau ca o statuie) = a se ține mereu în aceeași poziție fixă, neclintită, fără a face nici o mișcare. DLRLC
        • format_quote La uși în cerdac stăteau ca stane de piatră oștenii cu platoșe făcînd straja cuvenită. SADOVEANU, F. J. 29. DLRLC
        • format_quote Împrejurul lui, curtenii, îmbrăcați în purpură de aur, stau ca niște statui nemișcate. VISSARION, B. 67. DLRLC
        • format_quote Ana stetea ca un stîlp de piatră înaintea lui și asculta cu încordată luare-aminte. SLAVICI, O. I 163. DLRLC
    • chat_bubble A sta ca vițelul la poarta nouă. DLRLC
    • chat_bubble A sta drept ca lumânarea = a sta foarte drept. DLRLC
    • chat_bubble A sta poponeț. DLRLC
    • chat_bubble stăm strâmb și să judecăm drept. DLRLC
    • chat_bubble popular Până-i stă cuiva capul sus = cât timp trăiește cineva, până la moarte. DLRLC
      • format_quote Dar, dragă, nu te-ntrista, Că la turc eu nu te-oi da, Pînă capul sus mi-o sta! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 492. DLRLC
    • chat_bubble A sta smirnă sau smirna. DLRLC
    • chat_bubble A sta cu degetul la gură = a ține degetul la gură, pentru a-și impune (sau a impune altora) tăcere. DLRLC
      • format_quote Moșule, tu știi pesemne, Stai cu degetul la gură, Și zîmbind șiret, ce dulce Amintirile te fură. IOSIF, V. 47. DLRLC
    • chat_bubble A sta cu degetul în gură. DLRLC
    • chat_bubble A sta cu nasul în pământ = a sta cu capul plecat, în semn de căință, sfială etc. DLRLC
      • format_quote Sta cu nasul în pămînt și tăcea chitic. GALAN, Z. R. 244. DLRLC
    • chat_bubble A sta cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate) = a sta în inactivitate. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A sta cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate) = a nu lua nicio măsură, a nu întreprinde nimic, a nu interveni. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Și ea să stea cu brațele cruciș la piept, să se uite și să n-aibă nici o putere... nici o putere... VLAHUȚĂ, O. A. I 134. DLRLC
      • format_quote Consiliul de familie nu stetea cu mîinile-n sîn. CARAGIALE, O. I 301. DLRLC
    • chat_bubble A sta cu dinții la stele = a răbda de foame. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mai bine se duce acasă, că-i plouă caii în spate și-i stau vitele cu dinții la stele din pricina slugilor. CREANGĂ, A 154. DLRLC
    • chat_bubble A sta cu ochii pe cineva = a supraveghea pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: supraveghea
      • format_quote Mă tem de Alexe și de Lică... parcă stau numai cu ochii pe mine. MIHALE, O. 140. DLRLC
    • chat_bubble A sta în pat = a zăcea (de boală). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: zăcea
      • format_quote Știi una, mamă?... Cîte zile sînt de cînd stau în pat? VLAHUȚĂ, O. A. I 135. DLRLC
    • chat_bubble A sta ca o găină (sau curcă) plouată = a arăta necăjit, fără vlagă, fără chef. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Parcă nu te-aș fi crezut așa slab de înger, dar după cît văd, ești mai fricos decît o femeie. Hai, nu mai sta ca o găină plouată. CREANGĂ, P. 222. DLRLC
  • 10. A se îndeletnici, a se ocupa cu...; a lucra la...; a avea grijă de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mi-a ieșit gheb în spate stînd la stative. La TDRG. DLRLC
    • format_quote Eu stau la covată și cînt, Dar singură nu știu ce cînt. Și-n ochii mei lacrimi s-adună. COȘBUC, P. I 64. DLRLC
    • format_quote Ferid, în odaia cea albă, stătea cu zugrăvelile, cu numerele și cu semnele gîndului, adîncindu-le și pătrunzîndu-se de ele. SADOVEANU, D. P. 22. DLRLC
    • format_quote Cu ce spor era ș-acasă (fata): Nu știai cînd... stă la pusul pînzei, La muls oi, la storsul brînzei. La TDRG. DLRLC
    • 10.1. (Determinat prin «călare», «pe cal» etc.) A fi călare. DLRLC
      sinonime: călări
      • format_quote Alți slujitori stăteau pe cămile. SADOVEANU, D. P. 81. DLRLC
      • format_quote Vede-un tînăr ce alături Pe-un cal negru stă călare. EMINESCU, O. I 66. DLRLC
      • format_quote Iar sultanul stînd pe cal, Sub un verde cort de șal, Barbă neagră-și netezea. ALECSANDRI, P. P. 107. DLRLC
    • chat_bubble A sta (de cineva) să... = a nu lăsa (pe cineva) în pace până ce nu..., a-i bate (cuiva) capul să... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote [Muierea] tot sta de mine să merg și să merg la împăratul să cer slujba. RETEGANUL, P. V 81. DLRLC
    • chat_bubble A sta la luptă cu sine (însuși) = a se lupta cu gândul, neputându-se hotărî. DLRLC
      • format_quote Și acum Ghiță alegea în el vorbele cu care să-i facă lui Pintea împărtășire despre cele petrecute între el și Lică, și stetea la luptă cu sine dacă nu ar fi, poate, mai bine să tacă. SLAVICI, O. I 144. DLRLC
    • chat_bubble A sta de cineva = a se ocupa de cineva, a avea grijă de cineva. DLRLC
      • format_quote Trebuie să stai numai de ele, să le îngrijești, să le curăți, să le dai apă, mîncare și cîte alte. La TDRG. DLRLC
    • chat_bubble A sta de capul cuiva. DLRLC
  • 11. (Despre păsări) A fi în poziție de repaus. DLRLC
    • format_quote Numai colo-ntr-un frunzar Galben în lumină, Stă pe-o creangă de arțar Pasăre străină. TOPÎRCEANU, B. 10. DLRLC
    • format_quote Parcă mi te văd, drăguță, Că îmi zbori și că te scap. Stînd pe gard, privind la mine, Ai tot da cochet din cap. EMINESCU, O. IV 369. DLRLC
    • chat_bubble A sta pe ouă = cloci. DLRLC
      sinonime: cloci
  • 12. A fi fixat, prins în ceva sau de ceva, a atârna de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Poarta este bine închisă cu o bîrnă grea d-a curmezișul, ale cărei căpătîie stau în cîte-o bortă în ziduri. CARAGIALE, O. I 290. DLRLC
    • format_quote Pînă-s mere mititele, Stau în creangă făloșele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 429. DLRLC
    • format_quote Cucuiata, vai de ea, Stă-ntr-un vârf de nuia (Aluna). DLRLC
    • 12.1. figurat A fi cuprins în..., a se găsi în..., a consta în... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: consta
      • format_quote «Soacra cu trei nurori» plăcu, fără ca totuși junimiștii să-și fi dat seama în ce stă meritul. CĂLINESCU, I. C. 192. DLRLC
      • format_quote Dacă fiecare și-ar zice că suprema fericire stă în odihna eternă, în nirvana budistă, am ajunge desigur la desființarea oricărei idei de bine, de muncă și de progres. VLAHUȚĂ, O. A. II 103. DLRLC
      • format_quote Și așa... se făcură toate bune. Procesul-verbal nici nu trebuia schimbat: totul sta în încheiere. CARAGIALE, O. I 307. DLRLC
    • 12.2. învechit A fi format din... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În timp de pace, oștirea sta din: darabanii cu căpitănia lor... simenii, a cărora căpitănie era aga. ISPIRESCU, la TDRG. DLRLC
    • 12.3. A se limita, a se reduce la... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ce spui, cîrpaciule, zise văru-mieu... D-apoi numa-n ciubotele tale am stat eu, bicisnicule? CREANGĂ, A. 106. DLRLC
      • format_quote Frunză verde ș-un bănuț, Nu stă lumea-ntr-un drăguț... – Ba stă, zău, dacă-i mîndruț! Frunză verde ș-o frăguță, Nu stă lumea-ntr-o drăguță... – Ba stă, zău, dacă-i mîndruță! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 405. DLRLC
    • chat_bubble A-i sta (cuiva) viața numai într-un fir de ață. DLRLC
    • chat_bubble Nu știu la cât mi-a sta capul cu.... DLRLC
    • chat_bubble A-i sta (cuiva ceva) în cap = a preocupa pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: preocupa
      • format_quote Aș vrea să-ncep cu fapte bune, Dar n-am făcut, ori le-am uitat Și raiu-n cap puțin mi-a stat. Și-am fost și prost la numărat – Și n-am ce spune. COȘBUC, P. I 198. DLRLC
    • chat_bubble A-i sta (cuiva ceva) în minte = a fi clar pentru cineva (ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Bine zici, dar nu-mi stă-n minte cum l-așa frumoasă fată Buturuga Statu-Palmă a putut să fie tată! ALECSANDRI, P. A. 150. DLRLC
    • chat_bubble A sta (ceva) în firea (cuiva) = a ține de felul normal de a fi al cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote O, aș putea Să-ți fac aluzie... dar nu stă În firea mea. TOPÎRCEANU, P. 260. DLRLC
    • chat_bubble A-i sta (cuiva) în (sau, rar, prin) putință = a-i fi cuiva (ceva) posibil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote (Sînt gata) a te sluji cu ce-mi va sta prin putință. FILIMON, la TDRG. DLRLC
  • 13. A pluti la suprafața unui lichid. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pluti
    • format_quote Untdelemnul stă deasupra apei. DLRLC
    • format_quote Și mi-l leagă, mîndră, leagă Într-un corn de cîrpă neagră, Și mi-l țipă pe Tîrnavă. De-i vedea că stă pe apă, Fie-ți inimioara-ntreagă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 111. DLRLC
  • 14. (Despre situații, treburi etc.) A fi într-un anumit fel, a se prezenta, a merge (bine sau rău), a se desfășura. DEX '09
    • 14.1. A fi posibil, a fi cu putință. DLRLC
      • format_quote Nu știu, zău, cum a sta și asta, îmi plesnește obrazul de rușine, cînd gîndesc cum am să mă înfățoșez înaintea femeii celeia, cu vorbe de acestea. CREANGĂ. O. A. 200. DLRLC
    • chat_bubble Cum stă lucrul, treaba? = cum se prezintă, cum se desfășoară, cum merg lucrurile, treburile? DLRLC
      • format_quote Poftește înlăuntru și ne spune cum stau treburile prin acea parte de lume. SADOVEANU, F. J. 767. DLRLC
      • format_quote E, cum stau hotarele, pîrcălabi, Că după cum închideți ochii, așa doarme și țara. DELAVRANCEA, A. 21. DLRLC
      • format_quote M-am dus fără de veste, așa-zicînd, și nu ți-am spus, precum ar fi trebuit, cum stau lucrurile. SLAVICI, O. I 162. DLRLC
    • chat_bubble A ști cum stai = a ști în ce situație te afli, la ce te poți aștepta. DLRLC
      • format_quote Să se hotărască odată; să știu cum stau, căci viața mea tot e pierdută, dacă nu reușesc acum. SLAVICI, O. I 198. DLRLC
    • chat_bubble Cum stai (stă etc.)? = cum merge? care e situația? DLRLC
      • format_quote Andrei continuă cu tonul schimbat: Cum stați? – Mai bine. Dar trebui să zorim mereu. MIHALE, O. 147. DLRLC
    • chat_bubble A sta bine (sau rău) cu cineva = a fi în relații bune (sau rele) cu cineva. DLRLC
      • format_quote El ar voi să stea bine cu toată lumea și să nu supere pe nime. La TDRG. DLRLC
  • 15. În locuțiuni verbale sau în legătură cu alt verb, dă acestora un aspect de durată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Unii oameni au asemenea noroc în viață, încît stai și te minunezi. SADOVEANU, F. J. 76. DLRLC
    • format_quote Prin atîtea schimbări a trecut sufletul meu, că uneori stau așa și mă-ntreb: oare cîte vieți am trăit? VLAHUȚĂ, O. A. II 69. DLRLC
    • format_quote Stau cîteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe cînd începusem și eu... a mă rădica băiețaș la casa părinților mei. CREANGĂ, A. 1. DLRLC
    • format_quote Și în buimăceala ceea, trezîndu-se cu Ion față-n față, unde nu se încinge între dînșii o bătaie crîncenă; ș-apoi stă de-i privește, dacă te rabdă inima... CREANGĂ, A. 112. DLRLC
    • format_quote Și eu am stat privindu-i, pînă ce și-au isprăvit jocul. VLAHUȚĂ, O. A. I 144. DLRLC
    • format_quote Și mi-i ciudă cum de vremea Să mai treacă se îndură, Cînd eu stau șoptind cu draga Mînă-n mînă, gură-n gură. EMINESCU, O. I 106. DLRLC
    • format_quote Amîndoi pe-o vale verde, la picioarele-unui munte Lungiți unul lîngă altul, stau grăind în limba lor. ALECSANDRI, P. A. 150. DLRLC
    • format_quote Sus o dată-l răsucește Și-l azvîrlă peste gard. – O să stau acum cu tine Să mă lupt... Mai vrei ceva? COȘBUC, P. I 145. DLRLC
    • format_quote Nu știu dac-ai stat vreodată să-ți dai seama de ce fel de viață trăim noi aici. VLAHUȚĂ, O. A. II 63. DLRLC
    • format_quote Multe trec pe dinainte, În auz ne sună multe. Cine ține toate minte Și ar sta să le asculte? EMINESCU, O. I 194. DLRLC
    • format_quote De-aș sta să-i dau și eu răspuns, La cîte legi am fi ajuns! COȘBUC, P. I 127. DLRLC
    • format_quote Dac-ai sta să te potrivești lor. CREANGĂ, A. 39. DLRLC
    • format_quote Dracilor, sînteți păgîni? Maica mea! Să stai cu bățul Ca la cîni! COȘBUC, P. I 226. DLRLC
    • 15.1. (Exprimând ideea de durată, de continuitate) A rămâne, a se afla, a fi. DLRLC
      • format_quote Ar fi stat și-acuma tot nemăritată, Dacă din păcate nu s-ar fi găsit Un neghiob ca Mișu, un îmbrobodit. TOPÎRCEANU, P. 235. DLRLC
      • format_quote Chipul lui stă alb, rece și liniștit. VLAHUȚĂ, O. A. I 159. DLRLC
      • format_quote Acela care ține cu mine, nu are să se teamă de nimic, iară acela care vrea să mă doboare, trebuie să stea mereu cuprins de îngrijire. SLAVICI, O. I 181. DLRLC
      • format_quote Da ce-ți veni să stai pe întuneric, bre? MIHALE, O. 142. DLRLC
      • format_quote Șase zile și șase nopți a stătut oștirea creștinilor fără pită și mai ales fără apă. SADOVEANU, N. P. 13. DLRLC
      • format_quote Într-un medean nu prea departe de han, în vederea mării, stăteau oameni în petrecere. SADOVEANU, D. P. 151. DLRLC
      • format_quote Pe cînd stăteau în tăcere, cu bucatele încă neisprăvite, în lumina asfințitului de început de toamnă, sunară copite de cal. SADOVEANU, F. J. 198. DLRLC
      • format_quote Dacă s-a mai pomenit iarnă ca asta să stai cu ferestrele deschise... DAVIDOGLU, M. 16. DLRLC
      • format_quote Și dacă stau cu ușa încuiată E că nici eu de nime n-am nevoie. TOPÎRCEANU, P. 211. DLRLC
      • format_quote Toți stau cu capul gol. CARAGIALE, O. I 321. DLRLC
      • chat_bubble A sta singur = a nu avea pe nimeni lângă sine. DLRLC
        • format_quote Și-avînd inel, ea se juca Stînd singură-ntr-o vale. COȘBUC, P. I 67. DLRLC
      • chat_bubble A sta singur = a fi lipsit de societatea cuiva; a petrece în singurătate. DLRLC
        • format_quote Știu, cît ai stat singur, cinstite comise, ai oftat că ai scăpat de mine. SADOVEANU, F. J. 56. DLRLC
      • chat_bubble A sta ascuns = a se ascunde. DLRLC
        sinonime: ascunde
        • format_quote Care va să zică, grăi Răuț, în cele din urmă, cînd se înserează, noi îi lăsăm pe dînșii acolo, ne întoarcem, stăm ascunși și nu ieșim decît la semnalul dat de tine. SLAVICI, O. I 198. DLRLC
        • format_quote Umblu rătăcind noaptea și stau ascunsă cît e ziua. ALECSANDRI, T. I 435. DLRLC
      • chat_bubble A sta închis = a fi închis, lipsit de libertate. DLRLC
        • format_quote Nu-i așa... că tu ești nevinovat și stai închis pe nedrept. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
        • format_quote Am stat închis multă vreme. CARAGIALE, O. I 312. DLRLC
        • format_quote În pădurea fărmecată Stăm închiși, vai, fără vină. ALECSANDRI, T. I 421. DLRLC
      • chat_bubble A sta închis = a se retrage undeva, a se izola. DLRLC
        • format_quote Numai un om al cărților își poate da seama de bucuria libertății de a putea sta închis între infolii. CĂLINESCU, E. 246. DLRLC
        • format_quote figurat Jder îl lăsă să-și topească patima și el sta închis în sine însuși ca în scoică, pîndind pentru dînsul fărîmăturile cele mai dulci. SADOVEANU, F. J. 125. DLRLC
      • chat_bubble A sta nedumerit = a fi uimit, mirat, a nu ști ce să creadă. DLRLC
        • format_quote Pe cînd musafirii steteau nedomiriți, uitîndu-se cînd la unul, cînd la altul, cînd la omul ghemuit, acesta începu să horcăie tare și să geamă. CARAGIALE, O. I 365. DLRLC
      • chat_bubble A sta nehotărât = a nu se putea hotărî, a nu putea lua nici o hotărâre. DLRLC
        • format_quote Ghiță stete cîtva timp nehotărît. – Eu nu mă duc, zise el apoi. SLAVICI, O. I 161. DLRLC
      • chat_bubble A sta mut (tăcut sau fără grai) = a tăcea mai multă vreme, a nu vorbi un timp. DLRLC
        sinonime: tăcea
        • format_quote A stat tăcut un răstimp. SADOVEANU, D. P. 135. DLRLC
        • format_quote Și ochii pașei mari s-aprind; Cărunta-i barbă netezind, Stă mut, de suflet gol. COȘBUC, P. I 109. DLRLC
      • chat_bubble A sta treaz (sau deștept, neadormit) = a nu dormi (noaptea). DLRLC
        sinonime: veghea
        • format_quote Nu te așteptam, dar mă gîndeam la tine și stăteam trează. SADOVEANU, F. J. 157. DLRLC
        • format_quote Întins pe-o rogojină, cu ochii țintiți în podele, sub lampa ce-aruncă pe pereții goi o lumină somnoroasă, în sforăitul tovarășilor adormiți, stă treaz, cu pumnul sub ceafă. VLAHUȚĂ, O. A. I 146. DLRLC
        • format_quote Și cum ajunge la poarta raiului din afară, se și pune acolo de strajă și stă neadormit zi și noapte. CREANGĂ, P. 311. DLRLC
      • chat_bubble A sta pierdut = a fi absorbit în gânduri, în visare. DLRLC
        • format_quote Într-o seară, stînd așa pierdut, a băgat de seamă, fără să vrea, că tovarășii lui sînt mai aprinși ca de obicei. REBREANU, N. 27. DLRLC
      • chat_bubble A sta pierdut = a fi cuprins de emoție, a pierde stăpânirea de sine. DLRLC
        • format_quote Ea stă la pieptul lui pierdută, Dintîi cu ochii la pămînt. COȘBUC, P. I 88. DLRLC
      • chat_bubble A sta mărturie = a servi de martor, a mărturisi ceva. DLRLC
        sinonime: mărturisi
        • format_quote Ostași, boieri, curteni, v-am adunat aci Să stați mărturie după ce n-oi mai fi. DELAVRANCEA, A. 119. DLRLC
      • chat_bubble A sta gata de... = a fi gata, a se ține pregătit pentru... DLRLC
        • format_quote Sta cu pieptul deschis și gata de luptă. ISPIRESCU, U. 118. DLRLC
      • chat_bubble A sta fără de țintă = a privi în gol, nefăcând nimic. DLRLC
        • format_quote Înainte-mi – cîmp deschis... Stau fără de țintă. Totu-i adîncit în vis, Prins de vrajă sfîntă. IOSIF, V. 44. DLRLC
      • chat_bubble A sta în (sau la) soare sau (neobișnuit) în lună = a sta în bătaia soarelui, (neobișnuit) în lumina lunii. DLRLC
        • format_quote Beduini ce stau în lună, o minune o privesc, Povestindu-și basme mîndre îmbrăcate-n flori și stele. EMINESCU, O. I 45. DLRLC
      • chat_bubble A sta sub ascultarea (sau la porunca) cuiva sau a-i sta cuiva la poruncă = a fi supus cuiva, a se afla la ordinele cuiva. DLRLC
        • format_quote Vra să zică, stați subt ascultarea lui Ionuț Păr-Negru? SADOVEANU, F. J. 278. DLRLC
      • chat_bubble rar A sta ca-n cămașă de gheață = a rămâne țeapăn, a nu face nici o mișcare. DLRLC
        • format_quote Curtenii stăteau ca-n cămăși de gheață. Nimene n-avea putere să înainteze spre cocon. SADOVEANU, D. P. 32. DLRLC
      • chat_bubble rar A sta în priveală. DLRLC
    • chat_bubble Ce stai de vorbești? (sau spui?), întrebare prin care cineva își exprimă surprinderea pe care i-au produs-o cele spuse de altul. DLRLC
      • format_quote Fugi d-acolo, nevastă, ii răspunse el, ce stai tu de vorbești? ISPIRESCU, L. 66. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A sta de (sau, rar, la) vorbă (sau la taifas, taclale, povești etc.) (cu cineva) = a vorbi cu cineva. DEX '09 DLRLC
      sinonime: vorbi
      • chat_bubble prin extensiune A petrece un timp vorbind cu cineva despre diverse lucruri. DEX '09 DLRLC
        • format_quote De multe ori moșnegii stăteau de vorbă, povestind cu glasuri încete din necazurile vieții și din durerile prin care au trecut. DUNĂREANU, N. 17. DLRLC
        • format_quote L-am trimis la popa din Fundureni ca să-i spună că stau de vorbă cu voi. SLAVICI, O. I 132. DLRLC
        • format_quote Cocoană, dumneavoastră stați de vorbă aici... nu știți ce-i afară. CARAGIALE, O. I 333. DLRLC
        • format_quote Hai, dă răspuns cucoanei, ori așa, ori așa; că n-are vreme de stat la vorbă cu noi. CREANGĂ, P. 331. DLRLC
      • chat_bubble A sta la taifas (la taclale sau la povești) = a pierde vremea vorbind fleacuri. DLRLC
        • format_quote Neguțătorul s-a supărat, dar n-avea cînd sta la taclale... SADOVEANU, D. P. 151. DLRLC
        • format_quote Au găsit pe primar și pe notar fumînd și stînd la taifas cu gospodarii cei doi. SADOVEANU, B. 194. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A sta la sfat (sau la sfaturi) cu cineva = a se sfătui cu cineva; a sta de vorbă cu cineva. DEX '09 DLRLC
      sinonime: sfătui
      • format_quote Badea Ghiță s-a tras la o parte, lăcrămînd singur și stînd la sfat șoptit cu sufletul său. SADOVEANU, N. P. 55. DLRLC
      • format_quote Și pe teiul nostru-ntreabă: Cine sîntem, stau la sfaturi, Iară gazda noastră zice, Dîndu-și ramurile-n laturi... EMINESCU, O. I 101. DLRLC
      • format_quote Intră-n casă? O, ba bine, Și-a găsit niște vecine, Stă la sfat... COȘBUC, P. I 106. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A sta de fleacuri = a-și trece timpul cu lucruri lipsite de importanță. DLRLC
      • format_quote În vremea cînd toți cu care ai plecat într-un pas ți-au luat-o înainte, tu stai de fleacuri, de nuvele, ca un băietan de optsprezece ani. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 9. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A sta (dus, pierdut) pe (sau în, la) gânduri = a fi absorbit de gânduri, a fi preocupat de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote La fereastra solitară, Stă pe gînduri o femeie. COȘBUC, P. I 119. DLRLC
      • format_quote Ana stetea dusă în gînduri cînd auziră zuruitul unei trăsuri boierești cu trei cai și cu fecior pe capră. SLAVICI, O. I 146. DLRLC
      • format_quote Da... visam odinioară pe acea ce m-ar iubi, Cînd aș sta pierdut pe gînduri, peste umăr mi-ar privi. EMINESCU, O. I 157. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A sta pe (sau în, la) gânduri = ezita, șovăi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mai multă vreme am stat pe gînduri să-ți răspund ori să te las în plata domnului. VLAHUȚĂ, O. A. II 14. DLRLC
      • format_quote Hai, nu mai sta la gînduri [zise calul]; încalecă pe mine. CREANGĂ, P. 220. DLRLC
      • format_quote Nu-i vreme de stat în gînduri, doamnă, adăogi Spancioc. NEGRUZZI, S. I 162. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A sta la îndoială (sau în cumpănă ori în cumpene) = a ezita înainte de a lua o hotărâre. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Comisul cel bătrîn stătu puțin la îndoială, furat într-o parte de dragostea lui de părinte și țintuit în același timp de îndărătnicie. SADOVEANU, F. J. 98. DLRLC
      • format_quote Hai, nu mai sta la îndoială și dă-mi-le, căci atunci are să fie bine și de stăpînu-meu și de stăpîna-ta. CREANGĂ, P. 273. DLRLC
      • format_quote Omul stătu o clipă scurtă în cumpănă, apoi se întoarse și plecă repede. DUMITRIU, N. 252. DLRLC
      • format_quote Stătu puțin în cumpănă, plimbîndu-și ochii asupra mobilelor orășenești din juru-i, dar fără să le vadă. SADOVEANU, B. 38. DLRLC
      • format_quote Se pune ea pe gînduri și stă în cumpene cum să dreagă și ce să-i facă? CREANGĂ, P. 29. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A sta la îndoială (sau în cumpănă) = a se îndoi de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Dac-ar fi găsit la Moara cu noroc, fie chiar în lada lui Ghiță, ceva din lucrurile furate de la arendașul, el tot ar mai fi stat la îndoială și ar fi zis că Ghiță poate să fie năpăstuit. SLAVICI, O. I 165. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A sta de pază (sau de strajă) sau a sta strajă = păzi, străjui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Lae, pe care-l lăsase singur, nu era omul pe care-l poți pune să stea peste noapte de strajă la un mort. SLAVICI, O. I 166. DLRLC
      • format_quote De-atunci el stă de pază în mijlocul cîmpiei, Și nime nu s-atinge de zmeii hergheliei. ALECSANDRI, P. A. 164. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A sta la (sau de) pândă = pândi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: pândi
      • format_quote A stat un timp la pîndă în desiș. SADOVEANU, D. P. 172. DLRLC
      • format_quote S-a întîlnit cu Lică și cu Răuț, care l-au luat între bîte și i-au zis că-i sfărîmă oasele dacă va mai îndrăzni să stea de pîndă. SLAVICI, O. I 151. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A sta la tocmeală = a se tocmi, a se târgui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cît umblă el întrebînd, noi dăm de dînsul și, dacă trebuie să-l răscumpărăm, stăm la tocmeală, îl tîrguim și-l răscumpărăm. SADOVEANU, F. J. 236. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A-i sta (cuiva) într-ajutor (sau în ajutor) = a ajuta pe cineva, a-i veni cuiva în ajutor. DLRLC
      sinonime: ajuta
      • format_quote Monahul i-a stat într-ajutor la cîntare încălărat, scoțîndu-și din cap numai comanacul. SADOVEANU, F. J. 620. DLRLC
      • format_quote Alexandru Vardaru se ținuse de făgăduială; Maria era numită de trei luni: – dar de ce era nevoie să-i amintească așa, că i-a stat într-ajutor? C. PETRESCU, Î. I 19. DLRLC
  • 16. (Urmat de o propoziție secundară construită cu conjunctivul) A fi pe punctul de a..., a fi gata să... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Afară sta să plouă: s-a întunecat; toate în casă tac de frica furtunii. BASSARABESCU, V. 169. DLRLC
    • format_quote Cerul și-a schimbat veșmîntul, Ploaia parcă stă să-nceapă. TOPÎRCEANU, S. A. 19. DLRLC
    • format_quote Stînca stă să se prăvale În prăpastia măreață. EMINESCU, O. I 54. DLRLC
    • format_quote Pentr-o fată cît o ceapă Stau feciorii să se bată! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 434. DLRLC
    • chat_bubble A sta gata să... = a fi gata să... DLRLC
      • format_quote La fiecare suspin al copilului tresare spăimîntat, arcurile minții lui stau gata să se sfarme. VLAHUȚĂ, O. A. II 30. DLRLC
      • format_quote La orice întîmplare, doamne ferește, stau gata să-și verse sîngele pentru noi... CREANGĂ, A. 166. DLRLC
  • chat_bubble A-i sta cuiva bine (sau rău, mai rar frumos) = a (nu) i se potrivi cuiva ceva, a (nu) fi așa cum se cuvine, a-i veni bine (sau rău). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cît de frumos îți va sta țărancă. GALACTION, O. I 464. DLRLC
    • format_quote Uite zău, acum iau seama Că-mi stă bine-n cap năframa, Și ce fată frumușică Are mama! COȘBUC, P. I 103. DLRLC
    • format_quote Braț de braț pășesc alături... le stă bine laolaltă, Ea frumoasă și el tînăr, el înalt și ea înaltă. EMINESCU, O. I 154. DLRLC
    • format_quote Rău îi stă muntelui, rău, Fără piatră, fără brazi, Ca și mie fără frați. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 319. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.