126 de definiții pentru cap (extremitate, vârf)

din care

Explicative DEX

CAP1, (I, III) capete, s. n., (II) capi, s. m. I. S. n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, alcătuită din cutia craniană și legată de trunchi prin gât. ◊ Loc. adv. Din cap până-n picioare = de sus până jos, în întregime, cu desăvârșire. Cu noaptea-n cap = dis-de-dimineață. (Până) peste cap = extrem de..., exagerat de... Cu un cap mai sus = (cu mult) mai sus, mai deștept, mai reușit, mai bine. Cu capul plecat = rușinat, umilit, învins. Pe după cap = pe după gât, la ceafă. Loc. adj. (Fam.) Bătut (sau căzut) în cap = tâmpit, prost. ◊ Expr. A se da peste cap = a face tumbe; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul. A da (pe cineva) peste cap = a trânti (pe cineva) la pământ; a da jos dintr-o situație, a doborî, a învinge. A da peste cap (paharul, băutura etc.) = a înghiți dintr-odată conținutul unui pahar, al unei căni etc. A da (ceva) peste cap = a) a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc.; b) a lucra repede, superficial, de mântuială. A scoate capul în lume = a ieși între oameni, în societate. A nu-și (mai) vedea capul de... sau a nu ști unde-i stă sau unde-i este capul = a nu ști ce să mai facă, a fi copleșit de... A-și pierde capul = a se zăpăci. A nu mai avea unde să-și pună capul = a ajunge fără adăpost, pe drumuri, sărac. A da din cap = a clătina capul (în semn de aprobare, de refuz etc.). A da (cuiva) la cap = a lovi; a omorî; a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul). A umbla cu capul în traistă = a fi distrat, neatent. A se da cu capul de toți pereții (sau de pereți) = a fi cuprins de disperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută. A-și lua (sau a apuca) lumea în cap = a pleca departe, părăsindu-și casa, locul de origine și rătăcind prin lume. A-și pleca capul = a se simți rușinat, umilit; a se declara învins, a se supune. Vai (sau haram) de capul lui = vai de el. A cădea (sau a veni, a se sparge etc.) pe (sau de, în) capul cuiva (o situație neplăcută, un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplăceri și necazuri, a-l lovi o nenorocire. A cădea pe capul cuiva = a sosi pe neașteptate la cineva (creându-i neplăceri, deranj). A sta (sau a ședea, a se ține) de capul cuiva sau a se pune pe capul cuiva = a stărui fără încetare pe lângă cineva. A ședea (sau a sta) pe capul cuiva = a sta pe lângă sau la cineva (creându-i neplăceri, plictisindu-l etc.). A se duce de pe capul cuiva = a lăsa pe cineva în pace. (Reg.) A nu ști (sau a nu avea) ce-și face capului = a nu mai ști ce să facă pentru a ieși dintr-o situație grea. ◊ Cap de familie = bărbatul care exercită puterea maritală și părintească; p. gener. orice persoană care asigură mijloacele necesare traiului unei familii și o reprezintă juridic. ◊ Cap de expresie = portret în care artistul face un studiu amănunțit al expresiei unui sentiment pe trăsăturile chipului omenesc. ♦ (La fotbal) Lovire a mingii cu capul. ♦ Cap de bour = nume sub care sunt cunoscute primele serii de mărci poștale românești, având pe ele capul unui bour. ♦ Parte a monedei pe care se află imprimat capul unei persoane. ♦ Părul capului. 2. Căpătâi; căpătâiul patului. 3. Individ, ins. Câte 5 lei de cap.Expr. Pe capete = care mai de care, în număr foarte mare, pe întrecute. Câte capete, atâtea păreri, exprimă o mare divergență de opinii. 4. Minte, gândire, judecată; memorie. ◊ Loc. adj. și adv. Cu cap = (în mod) inteligent, deștept. Fără cap = (în mod) necugetat. Loc. adj. Cu scaun la cap = cu judecată dreaptă; cuminte. ◊ Expr. A fi bun (sau ușor) la (ori de) cap sau a avea cap ușor = a fi deștept. A fi greu (sau tare) de cap ori a avea cap greu = a pricepe cu greutate; a fi prost. A nu(-i) intra (cuiva) în cap = a nu putea pricepe (ceva). A-i ieși (cuiva ceva) din cap = a nu-i mai sta gândul la...; a uita. A nu-i mai ieși (cuiva ceva) din cap = a-l stăpâni mereu (același gând), a nu putea uita. A-i sta capul la... = a se gândi la... A-și bate (sau a-și frământa, a-și sparge, a-și sfărâma etc.) capul = a se gândi, a se strădui pentru a soluționa o problemă. A-i deschide (cuiva) capul = a face (pe cineva) să înțeleagă ceva, a lămuri (pe cineva). A fi (sau a rămâne, a umbla etc.) de capul său = a fi (sau a rămâne etc.) liber, independent, nesupravegheat. A face (ceva) din (sau de) capul său = a face (ceva) fără a se consulta cu altcineva. A întoarce (sau a suci, a învârti) capul cuiva = a face pe cineva să-și piardă dreapta judecată; a zăpăci; a face pe cineva să se îndrăgostească. A nu avea cap să... = a nu avea posibilitatea să..., a nu putea să... ♦ (Jur.) Cap de acuzare = motiv pe care se întemeiază acuzarea. 5. (Înv.) Viață. A plăti cu capul. ♦ (Astăzi în expr.) Odată cu capul sau în ruptul capului = cu niciun preț, niciodată. A-și face de cap = a face ceva ce poate să-i primejduiască viața; a face nebunii. 6. Compuse: a) (Entom.) cap-de-mort sau capul-lui-Adam = strigă; b) (Bot.) cap-de-cocoș = dulcișor; capul-șarpelui = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele, dispuse în spice simple (Echium rubrum); c) capul-balaurului = o parte a constelației balaurului. II. S. m. Căpetenie, șef, conducător. ♦ Inițiator. III. S. n. 1. Vârf (al unui obiect). ♦ Extremitate proeminentă a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem. ♦ Obiect, mecanism sau dispozitiv asemănător cu un cap1 (I 1), folosit în diverse scopuri tehnice. 2. Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva. ◊ Cap de pod = loc aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă, de un defileu etc.; p. ext. forțele armate care ocupă acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor și a mijloacelor de luptă. ◊ Loc. adv. Cap la (sau în) cap = cu părțile extreme alăturate. ◊ Expr. Cap de țară = margine de țară; hotar. Nu-i (un) cap de țară = nu-i nimic grav, nicio nenorocire. A sta (sau a ședea, a se ridica) în capul oaselor = a se ridica stând în pat, a sta în șezut. 3. Partea de dinainte; început, frunte. În capul coloanei.Cap de an (sau de săptămână, de iarnă etc.) = începutul unui an (sau al unei săptămâni etc.). Cap de coloană = persoană sau grupul care stă în fruntea coloanei. Cap de afiș (sau cap de listă) = primul nume dintr-o listă de persoane afișate în ordinea valorii lor. ◊ Loc. adv. În cap de noapte sau în capul nopții = după ce s-a întunecat bine. Din (sau de la) cap = de la început, de la începutul rândului. Din capul locului = înainte de a începe ceva; de la început. ♦ Partea principală, mai aleasă (a ceva). ◊ Expr. Capul mesei = locul de onoare la masă. 4. Partea de jos sau dindărăt a unui lucru; capăt; (cu sens temporal) sfârșit. ◊ Expr. A o scoate la cap = a sfârși (cu bine). A-i da de cap = a rezolva; a învinge, a răzbi. În cap = (după numerale) exact, întocmai. 5. Bucățică ruptă dintr-un obiect; p. ext. lucru de mică importanță. ◊ Expr. Niciun cap de ață = absolut nimic. Până la un cap de ață = tot. 6. (În sintagma) Cap magnetic = dispozitiv utilizat pentru înscrierea, citirea-preluarea sau ștergerea informației înscrise pe bandă, casetă, disc sau tambur magnetic. – Lat. caput, (II) după fr. chef.

cap1 [At: C...

CAP1 (pl. cap...

CAP1, (I, III) capete, s. n., (II) capi, s. m. I. S. n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simț și orificiul bucal. ◊ Loc. adv. Din cap până-n picioare = de sus până jos, în întregime, cu desăvârșire. Cu noaptea-n cap = dis-de-dimineață. (Până) peste cap = extrem de..., exagerat de... Cu un cap mai sus = (cu mult) mai sus, mai deștept, mai reușit, mai bine. Cu capul plecat = rușinat, umilit, învins. Pe după cap = pe după gât, la ceafă. ◊ Loc. adj. (Fam.) Bătut (sau căzut) în cap = tâmpit, prost. ◊ Expr. A se da peste cap = a face tumbe; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul. A da (pe cineva) peste cap = a trânti (pe cineva) la pământ; a da jos dintr-o situație, a doborî, a învinge. A da peste cap (paharul, băutura etc.) = a înghiți dintr-o dată conținutul unui pahar, al unei căni etc. A da (ceva) peste cap = a) a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc.; b) a lucra repede, superficial, de mântuială. A scoate capul în lume = a ieși între oameni, în societate. A nu-și (mai) vedea capul de... sau a nu ști unde-i stă sau unde-i este capul = a nu ști ce să mai facă, a fi copleșit de... A-și pierde capul = a se zăpăci. A nu mai avea unde să-și pună capul = a ajunge fără adăpost, pe drumuri, sărac. A da din cap = a clătina capul (în semn de aprobare, de refuz etc.). A da (cuiva) la cap = a lovi; a omorî; a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul). A umbla cu capul în traistă = a fi distrat, neatent. A se da cu capul de toți pereții (sau de pereți) = a fi cuprins de desperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută. A-și lua (sau a apuca) lumea în cap = a pleca departe, părăsindu-și casa, locul de origine și rătăcind prin lume. A-și pleca capul = a se simți rușinat, umilit; a se da învins, a se supune. Vai (sau haram) de capul lui = vai de el. A cădea (sau a veni, a se sparge etc.) pe (sau de, în) capul cuiva (o situație neplăcută, un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplăceri și necazuri, a-l lovi o nenorocire. A cădea pe capul cuiva = a sosi pe neașteptate la cineva (creându-i neplăceri, deranj). A sta (sau a ședea, a se ține) de capul cuiva sau a se pune pe capul cuiva = a stărui fără încetare pe lângă cineva. A ședea (sau a sta) pe capul cuiva = a sta pe lângă sau la cineva (creându-i neplăceri, plictisindu-l etc.). A se duce de pe capul cuiva = a lăsa pe cineva în pace. (Reg.) A nu ști (sau a nu avea) ce-și face capului = a nu mai ști ce să facă pentru a ieși dintr-o situație grea. ◊ Cap de familie = bărbatul care reprezintă puterea familială și părintească; p. gener. orice persoană care procură mijloacele necesare traiului unei familii și o reprezintă juridic. ◊ Cap de expresie = portret în care artistul face un studiu amănunțit al expresiei unui sentiment pe trăsăturile chipului omenesc. ♦ (La fotbal) Lovire a mingii cu capul. ♦ Cap de bour = nume sub care sunt cunoscute primele serii de mărci poștale românești, având pe ele capul unui bour. ♦ Parte a monedei care are imprimat un chip. ♦ Părul capului. 2. Căpătâi; căpătâiul patului. 3. Individ, ins, cap. Câte 5 lei de cap.Expr. Pe capete = care mai de care, în număr foarte mare, pe întrecute. Câte capete, atâtea păreri, exprimă o mare divergență de opinii. 4. Minte, gândire, judecată; memorie. ◊ Loc. adj. și adv. Cu cap = (în mod) inteligent, deștept. Fără cap = (în mod) necugetat. ◊ Loc. adj. Cu scaun la cap = cu judecată dreaptă; cuminte. ◊ Expr. A fi bun (sau ușor) la (sau de) cap sau a avea cap ușor = a fi deștept. A fi greu (sau tare) de cap sau a avea cap greu = a pricepe cu greutate; a fi prost. A nu(-i) intra (cuiva) în cap = a nu putea pricepe (ceva). A-i ieși (cuiva ceva) din cap = a nu-i mai sta gândul la...; a uita. A nu-i mai ieși (cuiva ceva) din cap = a-l stăpâni mereu (același gând), a nu putea uita. A-i sta capul la... = a se gândi la... A-și bate (sau a-și frământa, a-și sparge, a-și sfărâma etc.) capul = a se gândi, a se strădui spre a soluționa o problemă. A-i deschide (cuiva) capul = a face (pe cineva) să înțeleagă ceva, a lămuri (pe cineva). A fi (sau a rămâne, a umbla etc.) de capul său = a fi (sau a rămâne etc.) liber, independent, nesupravegheat. A face (ceva) din (sau de) capul său = a face (ceva) fără a se consulta cu altcineva. A întoarce (sau a suci, a învârti) capul cuiva = a face pe cineva să-și piardă dreapta judecată; a zăpăci; a face pe cineva să se îndrăgostească. A nu avea cap să... = a nu avea posibilitatea să..., a nu putea să... ♦ (Jur.) Cap de acuzare = motiv pe care se întemeiază acuzarea. 5. (Înv.) Viață. A plăti cu capul. ♦ (Astăzi în expr.) Odată cu capul sau în ruptul capului = cu nici un preț, niciodată. A-și face de cap = a face ceva ce poate să-i primejduiască viața; a face nebunii. 6. Compuse: a) (Entom.) cap-de-mort sau capul-lui-Adam = strigă; b) (Bot.) cap-de-cocoș = dulcișor; capul-șarpelui = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele, dispuse în spice simple (Echium rubrum); c) capul-balaurului = o parte a constelației balaurului. II. S. m. Căpetenie, șef, conducător. ♦ Inițiator. III. S. n. 1. Vârf (al unui obiect). ♦ Extremitate proeminentă a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem. ♦ Obiect, mecanism sau dispozitiv asemănător cu un cap1 (I 1), folosit în diverse scopuri tehnice. 2. Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva. ◊ Cap de pod = loc aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă, de un defileu etc.; p. ext. forțele armate care ocupă acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor și a mijloacelor de luptă. ◊ Loc. adv. Cap la (sau în) cap = cu părțile extreme alăturate. ◊ Expr. Cap de țară = margine de țară; hotar. Nu-i (un) cap de țară = nu-i nimic grav, nici o nenorocire. A sta (sau a ședea, a se ridica) în capul oaselor = a se ridica stând în pat, a sta în șezut. 3. Partea de dinainte; început, frunte. În capul coloanei.Cap de an (sau de săptămână, de iarnă etc.) = începutul unui an (sau al unei săptămâni etc.). Cap de coloană = cel sau cei care stau în fruntea coloanei. Cap de afiș (sau cap de listă) = primul nume dintr-o listă de persoane afișate în ordinea valorii lor. ◊ Loc. adv. În cap de noapte sau în capul nopții = după ce s-a întunecat bine. Din (sau de la) cap = de la început; de la începutul rândului. Din capul locului = înainte de a începe ceva; de la început. ♦ Partea principală, mai aleasă (a unui lucru). ◊ Expr. Capul mesei = locul de onoare la masă. 4. Partea de jos sau dindărăt a unui lucru; capăt; (cu sens temporal) sfârșit. ◊ Expr. A o scoate la cap = a sfârși (cu bine). A-i da de cap = a rezolva; a învinge, a răzbi. În cap = (după numerale) exact, întocmai. 5. Bucățică ruptă dintr-un obiect; p. ext. lucru de mică importanță. ◊ Expr. Nici un cap de ață = absolut nimic. Până la un cap de ață = tot. 6. (În sintagma) Cap magnetic = transductor electromagnetic care transformă variațiile unui semnal electric în variații de flux magnetic sau invers, folosit pentru operații de înregistrare, redare și ștergere la magnetofoane. – Lat. caput, (II) după fr. chef (< lat. caput).

CAP1, (I, III) $c...

CAP1, (I, III) $c...

CAP2 s. n. pa...

cap s. n. (#ar...

CAP1 ~ete n. 1)...

cap n. (pl. @capet...

2) cap n., pl. $ca...

@a avea harfe în cap...

CĂPCEAN $sn. #d...

CĂPȘOR sm. $#...

CĂPUȘOR $sn. #d...

CĂPUȚ sn. $#d...

@QUOT CAPITA, TOT SE...

capete rase #sin...

Ortografice DOOM

cap2 (parte a cor...

cap2 (parte a cor...

cap (parte a corpu...

cap, pl. capete,...

cap, -pete (parte a corpului), capi (căpetenii) și capuri (în înțeles geografic).

+bătaie de cap (...

+cap-coa (#fam....

+capete (pe ~) #l...

Etimologice

cap (-pete), #s. n...

Jargon

CAP1 piesă montat...

Enciclopedice

@QUIDQUID DELIRANT R...

Argou

cap $s. n. sg....

CAP bibi, bilă, bi...

a (nu)@-l duce c...

@a avea bășini / muc...

a avea bube-n cap ...

@a avea gărgăuni la ...

@a avea scaun la cap...

@a avea sticleți la ...

a bate la cap $#ex...

a băga (cuiva) @...

@a băga capul la cut...

@a băga la bilă / la...

@a da pielea peste c...

a deschide ușa $(c...

@a dormi cu capul în...

a face (cuiva) @...

a face (cuiva) @...

a face (cuiva) @...

@a face cum îl taie ...

a fute ($pe cineva...

a homoti de cap $#...

@a i se sui / a i se...

@a i se sui sângele ...

a i se urca la cap...

a i-o da în cap $#...

a înnebuni de cap ...

a lua capul cuiva ...

a muri pe capete $...

@a nu-și vedea capul...

a o bate în cap $#...

@a o da cu capu’ de...

a păzi (ceva) @c...

a scoate (cuiva)...

a scoate capul $#e...

@a se învârti ca o m...

@a se lega la cap fă...

@a se sătura până pe...

@a se scula cu noapt...

@a se ține de capul ...

@a spăla pe cineva p...

@a sta ciocan pe cap...

@a sta și-n cap, și-...

a și-o lua în cap ...

a toca ($pe cineva...

@a umbla cu capul în...

a zăpăci de cap ($...

@a-i ajunge până pes...

@a-i cânta sticleții...

@a-i da în cap lui c...

@a-i ieși capul prin...

@a-i ieși ochii din ...

a-i pune Dumnezeu ...

a-i sări (cuiva)...

a-i sări (cuiva)...

a-i sta (cuiva) ...

@a-i veni mintea la ...

@a-l tăia capul (să)...

@a-și da poalele pes...

a-și face de cap $...

@a-și lua câmpii / l...

@a-și pune capul sub...

@a-și pune cenușă în...

@a-și pune poalele î...

cap de bostan $#ex...

cap de linie $#exp...

cap sec expr. ...

cap-coadă $expr....

căzut în cap $#exp...

cu capul în nori $...

@după cât mă taie ca...

@fără cap, fără pici...

@fără cap și fără co...

greu de cap $#expr...

haram de capul lui...

în ruptul capului ...

@nici în ruptul capu...

@până-n gât / peste ...

@pe cap de vită fura...

@peștele de la cap s...

răcit la cap $#exp...

@sătul până-n gât / ...

spală-te pe cap! $...

tare de cap $#expr...

Sinonime

CAP s. 1. $(ANAT...

CAP s. v. $articol...

CAP s. 1. $(#A...

cap s. v. ARTI...

CAP. Subst. Cap,...

soare-în-cap s....

Antonime

Cap ≠ coadă, codaș...

Expresii și citate

@A (se) vinde pe un ...

@A apărea ca Minerva...

(A face) @capul ca...

@A-și pune cenușă pe...

(Cap de) Meduză ...

@Capul lui Moțoc vre...

@Capul plecat sabia ...

@Ce-i în gușă și-n c...

@Quot capita, tot se...

@Tot capita, tot sen...

Intrare: cap (extremitate, vârf)
cap2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N23)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cap
  • capul
  • capu‑
plural
  • capete
  • capetele
genitiv-dativ singular
  • cap
  • capului
plural
  • capete
  • capetelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cap, capetesubstantiv neutru

  • 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, alcătuită din cutia craniană și legată de trunchi prin gât. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    diminutive: căpșor
    • format_quote Sub cap o mînă pui. Dorm colea, pe pămînt. COȘBUC, P. I 230. DLRLC
    • format_quote Ai să-mi aduci pe stăpîna acestei cosițe; căci de nu, unde-ți stau talpele, îți va sta și capul. ISPIRESCU, L. 23. DLRLC
    • format_quote Dintr-o fereastră deschisă se zărea, printre oale de flori, un cap de fată oacheș și visător, ca o noapte de vară. EMINESCU, N. 14. DLRLC
    • format_quote figurat Norul negru din capul nopții începu a se mișca domol, luînd felurite forme nedeslușite, pînă ce se prefăcu într-un fel de harmăsar aripat, avîntat în salt năprasnic. SADOVEANU, M. C. 94. DLRLC
    • format_quote figurat Marți dimineața soarele scoase capul de după perdeaua de nouri plumburii. REBREANU, R. II 26. DLRLC
    • format_quote figurat (Luându-se partea pentru întreg) Îl rugau să se lase de a face călătoria aceasta, ca nu cumva să meargă la pieirea capului său. ISPIRESCU, L. 4. DLRLC
    • format_quote figurat (Luându-se partea pentru întreg) Am tare multe trebi pe capul meu. CREANGĂ, P. 169. DLRLC
    • format_quote figurat (Luându-se partea pentru întreg) Decît cu urît în casă, Mai bine cu boală-n casă; De boală bolesc și scap, Dar urîtu-i tot pe cap. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 180. DLRLC
    • 1.1. Cap de familie = bărbatul care exercită puterea maritală și părintească. DEX '09 DEX '98
      • 1.1.1. prin generalizare Orice persoană care asigură mijloacele necesare traiului unei familii și o reprezintă juridic. DEX '09
    • 1.2. Cap de expresie = portret în care artistul face un studiu amănunțit al expresiei unui sentiment pe trăsăturile chipului omenesc. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. argou; argotic sport (La fotbal) Lovire a mingii cu capul. DEX '09 DEX '98 DCR2
      • format_quote Umor macabru (și, firește, involuntar) la Radio, miercuri după amiază, în cadrul transmisiei unei partide de fotbal: capul lui Adam – zicea emoționat crainicul – a luat o traiectorie ciudată [...] (pentru persoanele mai sensibile: «cap» în argoul fotbalistic înseamnă lovirea mingii cu capul de un jucător). Cont. 21 V 74 p. 11. DCR2
    • 1.4. Cap de bour = nume sub care sunt cunoscute primele serii de mărci poștale românești, având pe ele capul unui bour. DEX '09 DEX '98
    • 1.5. Parte a monedei p care se află imprimat capul unei persoane. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cap ori pajură? DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.6. Părul capului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cap nepieptănat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.7. (în) sintagmă Capete rase = skinhead. DCR2
      sinonime: skinhead
      • format_quote Capetele rase își fac de cap. Așa-zișii skinheads, indivizi cu capetele rase și îmbrăcați cu haine de piele, au pornit un atac împotriva unui cămin locuit de imigranți. Aici Radio Europa liberă, 1820 VI 91 p. 12. DCR2
    • chat_bubble La așa cap, așa căciulă. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu capul gol = cu capul descoperit. NODEX
    • chat_bubble locuțiune adverbială Din cap până-n picioare = de sus până jos, în întregime, cu desăvârșire; din creștet până-n tălpi. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Căpitanul de port, ras proaspăt, îmbrăcat în alb din cap pînă în picioare, șterse ușor cu batista praful de pe scaun. BART, E. 35. DLRLC
      • format_quote Dinu îi măsură pe toți cu privirea din cap pînă-n picioare. BUJOR, S. 22. DLRLC
      • format_quote Lăpușneanu mergea alăturea cu vornicul Bogdan... înarmați din cap pînă în picioare. NEGRUZZI, S. I 138. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Ori (cu) capul de piatră, ori (cu) piatra de cap = într-un fel sau într-altul, fie ce-o fi! DLRLC
      • format_quote Stăpîne, zise atunci calul: de-acum înainte ori cu capul de piatră, ori cu piatra de cap, tot atîta-i; fii o dată bărbat și nu-ți face voie rea. CREANGĂ, P. 212. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu noaptea-n cap sau (rar) cu ziua-n cap = foarte de dimineață. DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote Cu noaptea în cap, unele căruțe răsăreau pe creasta șoselei. PREDA, Î. 135. DLRLC
      • format_quote Ai ieșit de-acasă cu ziua-n cap. ALECSANDRI, T. 259. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială (Până) peste cap = extrem de..., exagerat de..., prea mult. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu un cap mai sus = (cu mult) mai sus, mai deștept, mai reușit, mai bine. DEX '09 DLRLC NODEX
      sinonime: superior
      • format_quote Ceea ce-l ridică pe Bălcescu cu un cap mai sus de orice ideolog al burgheziei este convingerea sa nestrămutată în rolul hotărîtor al maselor în istorie. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 100. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu capul plecat = rușinat, supus, umilit, învins. DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote Odată, mîhnit, dus pe gînduri, cu capul plecat, a intrat în odaia mă-sii. CARAGIALE, P. 121. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială (A lua sau a prinde pe cineva) Pe după cap = (a lua) pe după gât, la ceafă. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Bate-mă, doamne, să zac... Cu mîndră pe după cap. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 382. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală familiar Bătut (sau căzut) în cap = prost, tâmpit. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A se da peste cap = a face tumbe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Broasca se dete de trei ori peste cap și se făcu o zînă. ISPIRESCU, L. 35. DLRLC
      • chat_bubble figurat A depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva; a face imposibilul. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A da (pe cineva) peste cap = a trânti (pe cineva) la pământ. DEX '09 DLRLC
      • format_quote În caic sărea Și pe cel arap îl da pesta cap. ALECSANDRI, P. P. 117. DLRLC
    • chat_bubble A da peste cap (paharul, băutura etc.) = a înghiți dintr-o dată conținutul unui pahar, al unei căni etc. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A da (ceva) peste cap = a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc. DEX '09
    • chat_bubble A da (ceva) peste cap = a lucra repede, superficial, de mântuială. DEX '09
    • chat_bubble A scoate capul în lume = a ieși între oameni, în societate. DEX '09 DLRLC
      • format_quote N-avea să scoată capul în lume Sultănica... că începeau șușuitul și ponoasele. DELAVRANCEA, S. 14. DLRLC
    • chat_bubble A i se urca (cuiva) la cap = a-și lua îndrăzneală prea mare, a depăși limita normală, a deveni înfumurat, îngâmfat. DLRLC
    • chat_bubble A i se urca (cuiva) la cap = a fi amețit de băutură. DLRM
    • chat_bubble A i se urca (cuiva) în cap = a se obrăznici față de cineva. DLRLC
    • chat_bubble A nu-și (mai) vedea capul de... sau a nu ști unde-i stă sau unde-i este capul = a nu ști ce să mai facă, a fi copleșit de..., a nu mai prididi. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Nu-mi văd capul de trebi. CREANGĂ, A. 62. DLRLC
    • chat_bubble A-și pierde capul = zăpăci. DEX '09 DLRLC
      sinonime: zăpăci
    • chat_bubble A nu mai avea unde să-și pună capul = a ajunge fără adăpost, pe drumuri, sărac. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A nu-l durea (nici) capul = a nu fi îngrijorat, a nu-i păsa de ceea ce se poate întâmpla. DLRLC
      • format_quote Trecea prin pădure fără să-l doară măcar capul. ISPIRESCU, L. 8. DLRLC
    • chat_bubble A da din cap = a clătina capul (în semn de aprobare, de refuz, de îndoială etc.). DEX '09 DLRLC
      • format_quote Dă din cap, zîmbind, clipește Și îngînă veteranul: «Le-oi mai apuca eu oare [stolurile de cucoare] Și la anul?» IOSIF, PATR. 26. DLRLC
    • chat_bubble A da (cuiva) la cap = a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul); a împiedica succesele cuiva. DEX '09 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A umbla cu capul în traistă (sau între urechi) = a fi distrat, neatent. DEX '09 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A se da cu capul de toți pereții (sau de pereți, de vatră) = a fi cuprins de disperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Vii acasă supărată, Te dai cu capul de vatră. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 448. DLRLC
    • chat_bubble A-și lua (sau a apuca) lumea în cap = a pleca departe, părăsindu-și casa, locul de origine și rătăcind prin lume. DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote Dacă nu se ține de datorie și îl supără pe boier, boierul nu-l mai primește în primăvară la învoială, așa că țăranul nu mai are alta de făcut decît ori să moară de foame, ori să-și ia lumea în cap. PAS, Z. II 26. DLRLC
      • format_quote [Dorul de soră-sa] îl făcu să părăsească și casa și tot și să-și ia lumea în cap, spre a se duce oriunde va vedea cu ochii. POPESCU, B. III 120. DLRLC
      • format_quote Desperat, era să ieie lumea în cap. EMINESCU, N. 20. DLRLC
    • chat_bubble A-și aprinde paie în cap = a-și cauza neplăceri. DLRLC NODEX
    • chat_bubble A se bate în cap. DLRLC
    • chat_bubble A se bate cap în cap = a fi diametral opus. NODEX
    • chat_bubble A-și pleca capul = a se simți rușinat, umilit; a se declara învins. DEX '09 DLRLC
      sinonime: supune
      • format_quote Oamenii plecară capetele și ieșiră în drum cu umerii puțin încovoiați. DUMITRIU, N. 26. DLRLC
    • chat_bubble A-și vârî (sau a-și băga, a-și pune) capul sănătos sub evanghelie = a se vârî de bunăvoie într-o belea. DLRLC
    • chat_bubble Nu știu la cât mi-a sta capul cu... = nu știu cum o voi scoate la cale cu... DLRLC
      • format_quote Cu omul roș, nu știu, zău, la cît mi-a sta capul. CREANGĂ, P. 234. DLRLC
    • chat_bubble învechit A ridica cap = răscula. DLRLC
      sinonime: răscula
      • format_quote Hotărîrea... d-a ridica cap și sabie împotriva domnului. BĂLCESCU, O. II 309. DLRLC
    • chat_bubble Vai (sau haram) de capul lui = vai de el. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Bolnavă ca vai de capul ei. CREANGĂ, P. 286. DLRLC
      • format_quote Haram de capul vostru; de n-aș fi eu aici, ați păți voi și mai rău. CREANGĂ, P. 310. DLRLC
    • chat_bubble A nu fi nimic de capul cuiva = a fi lipsit de merite, de calități; a fi fără căpătâi. DLRLC
    • chat_bubble A cădea (sau a veni, a se sparge etc.) pe (sau de, în) capul cuiva (o situație neplăcută, un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplăceri și necazuri, a-l lovi o nenorocire. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Biata mamă nu știe de astă mare urgie ce i-a venit pe cap. CREANGĂ, P. 25. DLRLC
      • format_quote Bucurie peste bucurie venea pe capul meu. CREANGĂ, O. A. 49. DLRLC
      • format_quote Înălțate împărate, Pune pace, nu te bate, C-or cădea pe capu-ți toate. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 316. DLRLC
    • chat_bubble A cădea pe capul cuiva = a sosi pe neașteptate la cineva (creându-i neplăceri, deranj). DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote Nu trebuie să le cădem pe cap bieților creștini. DUMITRIU, B. F. 148. DLRLC
    • chat_bubble A sta (sau a ședea, a se ține) de capul cuiva sau a se pune pe capul cuiva = a se ține scai de cineva, a nu lăsa în pace pe cineva, a stărui fără încetare pe lângă cineva. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Ce te legi de capul meu? CONTEMPORANUL, I 852. DLRLC
      • format_quote Toată ziua am stat de capul tatii, să-mi facă... un buhai. CREANGĂ, A. 41. DLRLC
    • chat_bubble A ședea (sau a sta) pe capul cuiva = a sta pe lângă sau la cineva (creându-i neplăceri, plictisindu-l etc.). DEX '09
    • chat_bubble A se duce de pe capul cuiva = a lăsa pe cineva în pace. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Duceți-vă de pe capul meu, că mi-ați scos peri albi. CREANGĂ, P. 270. DLRLC
    • chat_bubble A-i da cuiva de cap, se zice când cade pe capul cuiva o belea care le întrece pe celelalte, care pune vârf la toate. DLRLC
      • format_quote Asta a fost și-a trecut; dar acum mi-a dat alta de cap. RETEGANUL, P. II 53. DLRLC
    • chat_bubble regional A nu ști (sau a nu avea) ce-și face capului = a nu mai ști ce să facă pentru a ieși dintr-o situație grea, a nu avea încotro. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Nici nu mai știau ce să-și facă capului cu atîtea avuții. DELAVRANCEA, S. 241. DLRLC
      • format_quote Pe fiul cel mai mic... nu-l trăgea inima a pleca în pețit. Dară n-avu ce-și face capului, căci tată-său îl trimetea într-una să caute a se căpătui și el. ISPIRESCU, L. 33. DLRLC
    • chat_bubble A-și pune mâinile în cap sau a se lua cu mâinile de cap = a se apuca cu mâinile de păr, a turba de necaz, de ciudă sau de deznădejde. DLRLC
      • format_quote Auzind vuiet tocmai din casă, iese afară și, cînd vede aceste, își pune mîinile în cap de necaz. CREANGĂ, P. 261. DLRLC
  • 2. Căpătâi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: căpătâi
    • format_quote Puse, seara la capul fiecărui din ei cîte un mănunchi de flori. ISPIRESCU, L. 20. DLRLC
    • format_quote Ipolit o privea stînd la capul ei. NEGRUZZI, S. I 60. DLRLC
    • 2.1. Căpătâiul patului. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Punîndu-l [mănunchiul de flori] la capul patului său, se culcă și dormi dusă. ISPIRESCU, L. 20. DLRLC
  • 3. Individ, ins, om, persoană. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Câte 5 lei de cap. DEX '09 DLRLC
    • 3.1. (la) plural Reminiscență a timpului când averea consta mai ales în vite. DLRLC
      sinonime: capital
      • format_quote Oamenii... erau chemați acum la bancă să plătească dobîndă și să dea și ceva din capete. STANCU, D. 230. DLRLC
      • format_quote Au hotărît amîndoi dobînda și două soroace pentru capete. GALACTION, O. I 177. DLRLC
      • format_quote Am vîndut cirezile Și mi-am scos capetele. TEODORESCU, P. P. 546. DLRLC
      • chat_bubble regional A-și scoate din capete = a nu rămâne în pagubă, a fi răsplătit pentru osteneală, a se răzbuna cu prisosință asupra cuiva. DLRLC
        • format_quote Tu ți-ai bătut joc de mine. Fie, că și eu mi-am scos din capete. ISPIRESCU, L. 283. DLRLC
    • chat_bubble Pe capete = care mai de care, în număr foarte mare, pe întrecute. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se luptară pe capete. ISPIRESCU, L. 254. DLRLC
    • chat_bubble Câte capete, atâtea păreri, exprimă o mare divergență de opinii. DEX '09
  • 4. Judecată sănătoasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Capul i se limpezea ca de răcoarea unei dimineți, după un somn îndestulător, și se simțea ușor... ușor ca un fir de iarbă. VLAHUȚĂ, O. A. I 95. DLRLC
    • format_quote Capul tău e de poet și al lui de oștean. NEGRUZZI, S. 1 64. DLRLC
    • format_quote Nimănui vină nu-i bag, Fără prostului de cap. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 180. DLRLC
    • format_quote Unde nu e cap, vai de picioare. PANN, P. V. II 4. DLRLC
    • 4.1. În construcții cu verbul «a avea»: mod, posibilitate. DLRLC
      • format_quote N-am cap și chip pe toți să-i spui. COȘBUC, P. I 151. DLRLC
      • format_quote N-ai cap să trăiești, de răul lor! ALECSANDRI, T. I 171. DLRLC
      • format_quote Avea cineva cap să treacă pe-aici, fără să fie jăfuit, bătut și omorît? CREANGĂ, P. 119. DLRLC
    • 4.2. științe juridice Cap de acuzare = motiv pe care se întemeiază acuzarea. DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Capul face, capul trage = fiecare om suportă consecințele faptelor sale. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Cu cap = (în mod) inteligent, deștept. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Bărbatul meu e bun la suflet, dar se socoate prea cu cap. ALECSANDRI, T. 313. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Fără cap = (în mod) necugetat. DEX '09 DLRLC NODEX
    • chat_bubble locuțiune adjectivală Cu scaun la cap = cu judecată dreaptă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Cei cu scaun la cap se desprindeau din prăvălie și porneau la casele lor. PAS, Z. I 34. DLRLC
    • chat_bubble A fi bun (sau ușor) la (ori de) cap sau a avea cap ușor = a fi deștept, a pricepe ușor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A fi greu (sau tare) de cap ori a avea cap greu = a pricepe cu greutate; a fi prost. DEX '09 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A fi (sau a umbla) cu capul prin (sau în) nori = a fi zăpăcit, distrat. DLRLC NODEX
    • chat_bubble A-i băga (sau vârî) (cuiva) în cap (ceva) = a face (pe cineva) să creadă (ceva). DLRLC
      • format_quote Cine ți-a vărît în cap și una ca aceasta? CREANGĂ, P. 194. DLRLC
    • chat_bubble A nu(-i) intra (cuiva) în cap = a nu putea pricepe (ceva). DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A lua în (sau a băga la) cap = a pricepe, a ține minte. DLRLC
      • format_quote Făt-Frumos lua în cap tot ce-l învăța grădinarul. ISPIRESCU, la TDRG. DLRLC
    • chat_bubble A-i ieși (cuiva ceva) din cap = a nu-i mai sta gândul la... DEX '09 DLRLC
      • format_quote Dar de cînd m-am măritat, Mi-au ieșit toate din cap. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 177. DLRLC
    • chat_bubble A nu-i mai ieși (cuiva ceva) din cap = a-l stăpâni mereu (același gând), a nu putea uita. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A-l duce (sau a-l tăia pe cineva) capul = a se pricepe la ceva. DLRLC
      • format_quote E bun de astea... îl taie capul. BASSARABESCU, V. 9. DLRLC
      • format_quote Au început a vorbi, care ce știa și cum îi ducea capul. CREANGĂ, P. 232. DLRLC
    • chat_bubble A-l duce capul la... = a-i sta mintea la..., a se ține de..., a-i trece prin minte, a-i da în gând să... DLRLC
      • format_quote Mai bine că al nostru nu poate vorbi și nu-l duce capul, ca pe alții... la atîtea iznoave. CREANGĂ, P. 78. DLRLC
    • chat_bubble A-i sta capul la... = a se gândi la... DEX '09 DLRLC
      • format_quote Capu-i stă la sărutat. COȘBUC, P. I 89. DLRLC
    • chat_bubble A-și bate (sau a-și frământa, a-și sparge, a-și sfărâma etc.) capul = a se gândi, a se strădui pentru a soluționa o problemă. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A-i deschide (cuiva) capul = a face (pe cineva) să înțeleagă ceva, a lămuri (pe cineva). DEX '09 DLRLC
      • format_quote Îi deschise capul și-l făcu să priceapă cum merg lucrurile prin orașe. ISPIRESCU, la TDRG. DLRLC
    • chat_bubble A fi cu (sau a face cuiva) capul călindar. DLRLC
    • chat_bubble A fi (sau a rămâne, a umbla etc.) de capul său = a fi (sau a rămâne etc.) liber, independent, nesupravegheat. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Mama... ne lasă... de capul nostru. SAHIA, N. 48. DLRLC
      • format_quote Am rămas liberă, de capul meu. ALECSANDRI, T. I 312. DLRLC
    • chat_bubble A face (ceva) din (sau de) capul său = a face (ceva) fără a se consulta cu altcineva. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Femeie nepricepută! Ce-ai făcut? De te-a învățat cineva, rău ți-a priit; iară de-ai făcut-o din capul tău, rău cap ai avut! CREANGĂ, P. 88. DLRLC
      • format_quote Las’ să fie rău, nu bine, Că n-am ascultat de nime, Ci-am făcut de capul meu. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 218. DLRLC
    • chat_bubble A întoarce (sau a suci, a învârti) capul cuiva = a face pe cineva să-și piardă dreapta judecată; a face pe cineva să se îndrăgostească. DEX '09 DLRLC
      sinonime: zăpăci
    • chat_bubble A avea cap să... = a se gândi să..., a-i trece prin minte să... DLRLC
      • format_quote Mult mă mir de tine ce cap ai să vii aici. RETEGANUL, P. V. 40. DLRLC
    • chat_bubble A nu avea cap să... = a nu avea posibilitatea să..., a nu putea să..., a nu fi în stare să... DEX '09 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A-și face de cap = a fi obraznic. NODEX
    • chat_bubble A-și face de cap = a duce o viață amorală. NODEX
  • 5. învechit Existență umană. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: viață
    • format_quote A plăti cu capul. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Se poate să le ierte capetele... murmurau cei care judecau împrejurarea. SADOVEANU, Z. C. 169. DLRLC
    • 5.1. Primejdie de cap = primejdia vieții. DLRLC
    • chat_bubble A-și pune capul (la mijloc) = a-și pune viața în joc sau în primejdie; a garanta cu viața sa pentru cineva. DLRLC
      • format_quote Să-mi pun capul pentru-o Lină, Să mă fac un om pribag! COȘBUC, P. I 50. DLRLC
      • format_quote Parcă despre asta mi-aș pune capul la mijloc. CREANGĂ, P. 170. DLRLC
    • chat_bubble Odată cu capul sau în sau de-a) ruptul capului = cu niciun preț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu deschide o dată cu capul! CARAGIALE, O. I 99. DLRLC
      • format_quote Să mă las de București!... O dată cu capul! de-oi ști că m-oi duce pe jos val-vîrtej pîn’ în capitală. ALECSANDRI, T. I 278. DLRLC
      • format_quote Nu se astîmpără, nici în ruptul capului. CREANGĂ, P. 217. DLRLC
    • chat_bubble A face cuiva de cap sau a pune capul cuiva = a-i face cuiva de petrecanie, a-l pierde DLRLC
      sinonime: omorî
    • chat_bubble A-și face de cap = a face ceva ce poate să-i primejduiască viața; a face nebunii. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Ești un netot, ți-e capul prost Și-ți faci de cap, Ioane! COȘBUC, P. I 148. DLRLC
      • format_quote Poate să mai doarmă cineva, de răul nebunelor istor de privighetori? Parcă-și fac de cap, nu altăceva. CREANGĂ, P. 131. DLRLC
      • format_quote La alți le-ai făcut pe plac, Ție ți-ai făcut de cap! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 223. DLRLC
      • format_quote Singur de cap ți-ai făcut, După vina ce-ai avut! TEODORESCU, P. P. 516. DLRLC
  • 6. Partea de sus a unui obiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: vârf
    • format_quote Ajunseseră în capul dealului. DUMITRIU, N. 228. DLRLC
    • format_quote Te văd mereu ca-n clipa de pe urmă: încremenit în capul scării. CAZIMIR, L. U. 90. DLRLC
    • format_quote Aduc apă vie și apă moartă de la munții ce se bat în capete. ISPIRESCU, L. 126. DLRLC
    • format_quote Toate lemnele se pleacă Cu capul cătră pămînt. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 152. DLRLC
    • 6.1. Extremitate proeminentă a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Capul șurubului. Capul burghiului. Capul oiștii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 6.2. Obiect, mecanism sau dispozitiv asemănător cu un cap, folosit în diverse scopuri tehnice. DEX '09 DEX '98
    • 6.3. Umflătura unei bube unde s-a strâns puroiul. DLRLC
      • format_quote Buba cap nu face Pînă nu să coace. PANN, P. V. I 60. DLRLC
    • 6.4. Capul pieptului = partea de sus a toracelui. DLRLC
      • format_quote Măicuța călcatu-i-a Cu copita calului Tocma-n capu pieptului. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 485. DLRLC
    • 6.5. Măciulia macului. DLRLC
  • 7. (Uneori în opoziție cu mijloc) Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: capăt
    • format_quote Capul scării. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Drăgan stătea în capul viei. DUMITRIU, N. 249. DLRLC
    • format_quote Munceau mai departe, ștergîndu-și repede, pe furiș cîte o lacrimă, între două brazde de coasă sau la întorsul plugului la capul locului. SANDU-ALDEA, D. N. 286. DLRLC
    • format_quote Nu uita să te îndreptezi... în capul stradei San Gregorio. ODOBESCU, S. III 70. DLRLC
    • format_quote Ș-o luăm noi... tocmai din capul satului din sus, cu gînd să umblăm tot satul. CREANGĂ, A. 42. DLRLC
    • 7.1. Cap de pod = loc aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă, de un defileu etc.. DEX '09 DEX '98 NODEX
      • format_quote figurat Rolul pe care S.U.A. și Anglia l-au destinat Germaniei occidentale... este acela al unei colonii cu o industrie dezvoltată... bază industrială-militară și cap de pod strategic în inima continentului european. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 158, 2/1. DLRLC
      • diferențiere Cap de pod = bază militară, în apropierea unui obstacol (curs de apă, zonă muntoasă), făcută cu scopul de a asigura trecerea grosului forțelor și a mijloacelor de luptă. DLRLC
      • 7.1.1. prin extensiune Forțele armate care ocupă acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor și a mijloacelor de luptă. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cap la (sau în) cap = cu părțile extreme alăturate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sudură cap la cap. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială De la un cap la altul (sau la celălalt) sau din cap în cap = de la o extremitate până la cealaltă. DLRLC
      • format_quote Porni din nou... de la un cap la celălalt Cutreierînd tot Bucureștii. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 10. DLRLC
      • format_quote De la un cap la altul mulțimea e mișcată... MACEDONSKI, O. I 251. DLRLC
    • chat_bubble Cap de țară = margine de țară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: hotar
    • chat_bubble Nu-i (un) cap de țară = nu-i nimic grav, n-are importanță, nicio nenorocire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ei, n-o să fie cap de țară! DUMITRIU, V. L. 129. DLRLC
      • format_quote Nu te mai pune și d-ta atîta pentru te mieri ce și mai nemica, că doar n-are să fie un cap de țară. CREANGĂ, P. 152. DLRLC
    • chat_bubble A sta (sau a ședea, a se ridica) în capul oaselor = a se ridica stând în pat, a sta în șezut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Daniil sta acum cu ochii mari deschiși, în capul oaselor, și se gîndea. SADOVEANU, M. 104. DLRLC
      • format_quote Se ridică repede în capul oaselor. BUJOR, S. 79. DLRLC
      • format_quote Făcea multe nopți albe, chinuit, în capul oaselor, ca să n-adoarmă. VLAHUȚĂ, O. A. 126. DLRLC
  • 8. Partea de dinainte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În capul coloanei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O sută... de muncitori se încolonează pe șosea, cu mortul în cap. SAHIA, N. 43. DLRLC
    • format_quote Venea în frunte batalionul I al regimentului al 10-lea de dorobanți, care trebuia să formeze capul coloanei. D. ZAMFIRESCU, R. 253. DLRLC
    • format_quote Și mă cată, mamă, cată... La capul șireaguliu, Chiar la poala steagului. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 324. DLRLC
    • format_quote figurat Iașul a fost în capul culturii în cele trei sferturi dintîi ale veacului al XIX-lea. IBRĂILEANU, SP. CR. 11. DLRLC
    • 8.1. Cap de an (sau de săptămână, de iarnă etc.) = începutul unui an (sau al unei săptămâni etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 8.2. Cap de iarnă, de primăvară etc. = începutul iernii, al primăverii etc. DLRLC
      • format_quote A venit la Păuna Mică... în cap de primăvară. SADOVEANU, P. M. 233. DLRLC
      • format_quote Capul primăverii este sosit. I. IONESCU, M. 202. DLRLC
    • 8.3. Cap de coloană = persoană sau grupul care stă în fruntea coloanei. DEX '09 DLRLC NODEX
    • 8.4. Cap de afiș (sau cap de listă) = primul nume dintr-o listă de persoane afișate în ordinea valorii lor. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Actorul X este cap de afiș. DEX '09 DLRLC
    • 8.5. Partea principală, mai aleasă (a ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • chat_bubble Capul mesei = locul de onoare la masă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Tata și-a reluat locul său obișnuit, din capuI mesei. SAHIA, N. 56. DLRLC
        • format_quote Socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună Nunul mare. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
        • format_quote Dar pe-un vîrf de munte stă Mihai la masă Și pe dalba-i mînă fruntea lui se lasă; Stă în capul mesei între căpitani Și recheamă dulce tinerii săi ani. BOLINTINEANU, O. 31. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială În cap de noapte sau în capul nopții = după ce s-a întunecat bine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cum vrei d-ta, finule, să pleci acum, în cap de noapte, pe aci încolo? RETEGANUL, P. I 76. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Din (sau de la) cap = de la început, de la începutul rândului. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Scrieți de la cap. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Începu mai lung, cu vorbe, un fluierat plin, pe care îl luă de la cap pînă ce ochii începură să i se umfle. PREDA, Î. 148. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Din capul locului = înainte de a începe ceva; de la început, în prealabil. DEX '09 DLRLC
      • format_quote De ce n-ai venit cu scrisoarea la mine, din capul locului, deschis, cinstit? BARANGA, I. 189. DLRLC
      • format_quote Ar fi voit să-și dea cingătoarea... din capul locului. ISPIRESCU, U. 53. DLRLC
      • format_quote Fie acestea zise din capul locului. ODOBESCU, S. III 11. DLRLC
  • 9. (Adesea în opoziție cu mijloc, vârf) Partea de jos sau dindărăt a unui lucru; (cu sens temporal) sfârșit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: capăt
    • chat_bubble A o scoate la cap sau a ajunge în cap = a sfârși (cu bine). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ei! dragă, cu rușinea astăzi n-o scoți la capăt. ALECSANDRI, T. 1111. DLRLC
    • chat_bubble A-i da (cuiva) de cap = a-i veni (cuiva) de hac. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Paloșenii găsiră foarte mulți Soreni morți în metereze și înaintară bucurați că în fine le-a dat de cap. VISSARION, B. 340. DLRLC
    • chat_bubble În cap = (după numerale) DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Așa este... că sînt douăsprezece în cap? ISPIRESCU, U. 68. DLRLC
  • 10. Bucățică ruptă dintr-un obiect sau rămasă după întrebuințarea lui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Niciun cap de ață = absolut nimic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu mai dau pe datorie nici un cap de ață. STANCU, D. 121. DLRLC
    • chat_bubble Până la un (sau într-un) cap de ață = până la cel din urmă lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: tot
  • 11. Parte a unui magnetofon sau casetofon în contact direct cu banda, servind la înregistrarea, redarea sau ștergerea impulsurilor electromagnetice. MDN '00
    • chat_bubble (în) sintagmă Cap magnetic = dispozitiv utilizat pentru înscrierea, citirea-preluarea sau ștergerea informației înscrise pe bandă, casetă, disc sau tambur magnetic. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt imagine pentru acest cuvânt imagine pentru acest cuvânt imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii