error
Nu aveți privilegii suficiente pentru a accesa această pagină.

24 de definiții pentru supune

din care

Explicative DEX

SUPUNE, supun, vb. III. Tranz. 1. A lua, a aduce sub stăpânire sau în puterea sa (prin forță armată); a cuceri, a subjuga. ♦ Refl. A accepta stăpânirea cuiva; a da ascultare cuiva sau la ceva; a se închina cuiva. ♦ A aduce sub ascultarea, sub autoritatea sa, a subordona influenței sale. ♦ (Înv.) A îmblânzi animale. 2. A constrânge pe cineva să suporte un lucru, să accepte o situație. ♦ A face ca o substanță, un material etc. să fie expuse unei anumite acțiuni, unui anumit tratament (fizic, chimic etc.). ♦ Refl. A se expune de bunăvoie la ceva, a suporta de bunăvoie ceva. 3. A prezenta cuiva un lucru spre cunoștință, apreciere sau hotărâre. 4. (Înv. și reg.) A așeza, a pune dedesubt. ♦ A forța pe cineva să se aplece, să se încovoaie, să îngenuncheze. – Lat. supponere.

SUPUNE, supun, vb. III. Tranz. 1. A lua, a aduce sub stăpânire sau în puterea sa (prin forță armată); a cuceri, a subjuga. ♦ Refl. A accepta stăpânirea cuiva; a da ascultare cuiva sau la ceva; a se închina cuiva. ♦ A aduce sub ascultarea, sub autoritatea sa, a subordona influenței sale. ♦ (Înv.) A îmblânzi animale. 2. A constrânge pe cineva să suporte un lucru, să accepte o situație. ♦ A face ca o substanță, un material etc. să fie expuse unei anumite acțiuni, unui anumit tratament (fizic, chimic etc.). ♦ Refl. A se expune de bunăvoie la ceva, a suporta de bunăvoie ceva. 3. A prezenta cuiva un lucru spre cunoștință, apreciere sau hotărâre. 4. (Înv. și reg.) A așeza, a pune dedesubt. ♦ A forța pe cineva să se aplece, să se încovoaie, să îngenuncheze. – Lat. supponere.

supune [At: C...

SUPUNE, supun,...

A SUPUNE supun $...

@A SE SUPUNE mă sup...

supune v. 1. a a...

săpune v #v...

subpune{{Varian...

săpun n. compoziți...

supún și -@puĭ, -p...

Ortografice DOOM

supune (a ~) #vb....

supune (a ~) #v...

supune vb., ind. ...

supunesupun → @... corectat(ă)

supun, -pună 3 conj., -pusei 1 aor.

Etimologice

@supune (-n, -pus)...

Enciclopedice

@NON, NISI PARENDO, ...

Sinonime

SUPUNE vb. v. $am...

SUPUNE vb. 1. v...

SUPUNE vb. 1....

supune vb. v....

Antonime

A (se) supune ≠ a ...

A supune ≠ a elibe...

Expresii și citate

@Se soumettre ou se ...

Intrare: supune
verb (VT637)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • supune
  • supunere
  • supus
  • supusu‑
  • supunând
  • supunându‑
singular plural
  • supune
  • supuneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • supun
(să)
  • supun
  • supuneam
  • supusei
  • supusesem
a II-a (tu)
  • supui
(să)
  • supui
  • supuneai
  • supuseși
  • supuseseși
a III-a (el, ea)
  • supune
(să)
  • supu
  • supuie
  • supunea
  • supuse
  • supusese
plural I (noi)
  • supunem
(să)
  • supunem
  • supuneam
  • supuserăm
  • supuseserăm
  • supusesem
a II-a (voi)
  • supuneți
(să)
  • supuneți
  • supuneați
  • supuserăți
  • supuseserăți
  • supuseseți
a III-a (ei, ele)
  • supun
(să)
  • supu
  • supuie
  • supuneau
  • supuseră
  • supuseseră
săpune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
subpune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

supune, supunverb

  • 1. A lua, a aduce sub stăpânire sau în puterea sa (prin forță armată). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cuceri subjuga antonime: elibera
    • format_quote [Tomșa] văzu pe orheieni alungînd, supunînd cu sabia și prinzînd cu arcanele pe boieri. SADOVEANU, O. VII 132. DLRLC
    • format_quote Bătuse pe toți împărații... și-i supusese. ISPIRESCU, L. 11. DLRLC
    • format_quote Eu, Sobieski, sînt oprit în calea mea prin o cetățuie ticăloasă, pe care de-atîtea zile cerc în zadar a o supune. ALECSANDRI, T. II 35. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A accepta stăpânirea cuiva; a da ascultare cuiva sau la ceva; a se închina cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Întîia oară găsise un bărbat să i se supună. C. PETRESCU, C. V. 218. DLRLC
      • format_quote Se supusese și el împăratului. ISPIRESCU, L. 11. DLRLC
      • format_quote Oastea toată se va supune cum i se va făgădui mai mare simbrie. NEGRUZZI, S. I 138. DLRLC
    • 1.2. A aduce sub ascultarea, sub autoritatea sa, a subordona influenței sale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: subordona
      • format_quote Omul nu trebuie a supune cu sila pe ceilalți oameni la sintimentele și voința sa, ci trebuie să respecte credința și cugetul lor. BĂLCESCU, O. I 353. DLRLC
      • format_quote figurat Eu veneam cu gînd de ceartă, dar, cum vezi, tu m-ai supus. EFTIMIU, Î. 103. DLRLC
      • format_quote figurat Surîzătoare m-ai supus, iubire, și dulce mîna ta m-a-ncununat. CERNA, P. 145. DLRLC
    • 1.3. învechit A îmblânzi animale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: îmblânzi
      • format_quote Mîndrul pohodnic (= povodnic) va ști țelul pentru care Au fost supus și primește zăbala de înfrînare. CONACHI, P. 261. DLRLC
    • 1.4. învechit Copleși. DLRLC
      sinonime: copleși
      • format_quote Albă păsărică!... Ce durere, spune, Ce dor greu supune Inimioara ta! ALECSANDRI, P. I 197. DLRLC
      • format_quote Să stăpînim durerea care pe om supune. ALEXANDRESCU, M. 3. DLRLC
  • 2. A constrânge pe cineva să suporte un lucru, să accepte o situație. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: constrânge
    • format_quote Asta e tortura la care a fost supus un om ani întregi. GHEREA, ST. CR. II 161. DLRLC
    • format_quote Pentru ca să vă fac a ajunge la scopul d-voastră, sînt silit a vă supune mai întîi la oarecare examin. ALECSANDRI, T. I 295. DLRLC
    • format_quote Unitatea falsă, la care ea [împărăția romană] supuse prin silă lumea, trebui să se sfarme ca să dea loc la organizarea progresivă a unei unități mai adevărate, produsă prin armonia naționalităților libere. BĂLCESCU, O. II 11. DLRLC
    • format_quote Că eu pot să dau porunci Ca să fiți supuși la munci. TEODORESCU, P. P. 105. DLRLC
    • 2.1. A face ca o substanță, un material etc. să fie expuse unei anumite acțiuni, unui anumit tratament (fizic, chimic etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.2. reflexiv A se expune de bunăvoie la ceva, a suporta de bunăvoie ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A se supune unei operații. DLRLC
      • format_quote Mă supun cu toată inima la slujba măriei-voastre, stăpînă. CREANGĂ, P. 93. DLRLC
  • 3. A prezenta cuiva un lucru spre cunoștință, apreciere sau hotărâre. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dupre opiniunea cunoscutului nostru pictor... căruia i-l supusesem spre examinare, [portretul] ar fi o copie făcută pe la 1800. HASDEU, I. V. 236. DLRLC
  • 4. învechit regional A așeza, a pune dedesubt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Oile s-au grămădit unele în altele, supunîndu-și în solzi capetele, stînd cu desăvîrșire neclintite. SADOVEANU, O. L. 83. DLRLC
    • format_quote Cînd snopul e gata, se apucă legătoarea de capete... unul din capetele legătoarei se răsucește pe lîngă celălalt și se supune sub legătoare. PAMFILE, A. R. 132. DLRLC
    • 4.1. A forța pe cineva să se aplece, să se încovoaie, să îngenuncheze. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote L-a supus în genunchi, l-a binecuvîntat și l-a pus să jure că va fi mut șapte zile. SADOVEANU, D. P. 25. DLRLC
      • format_quote Îl apucă de după ceafă, îl supuse și-l legă bine. ISPIRESCU, U. 67. DLRLC
      • format_quote reflexiv S-a suit pe-un colnic ș-a urlat cum urlă cînii în singurătate. A coborît și s-a așezat în preajmă, supunîndu-se cu pîntecele de pămînt. SADOVEANU, B. 208. DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ și: supui. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.