24 de definiții pentru termina

din care

Explicative DEX

TERMINA, termin, vb. I. 1. Tranz. A duce o acțiune până la capăt; a isprăvi, a sfârși. ◊ Loc. adv. Pe terminate = aproape de a se termina, pe sfârșite. 2. Refl. A lua sfârșit, a se încheia. ♦ A avea o terminație, a se sfârși în... Cuvântul „masă ” se termină cu o vocală.Expr. (Fam.) A se termina cu cineva, se spune când cineva nu mai are nicio șansă de scăpare. [Prez. ind. acc. și: termin] – Din fr. terminer, lat. terminare.

termina [At:...

TERMINA, termin, vb. I. 1. Tranz. A duce o acțiune până la capăt; a isprăvi, a sfârși. ◊ Loc. adv. Pe terminate = aproape de a se termina, pe sfârșite. 2. Refl. A lua sfârșit, a se încheia. ♦ A avea o terminație, a se sfârși în... Cuvântul „masă” se termină cu o vocală.Expr. (Fam.) A se termina cu cineva, se spune când cineva nu mai are nici o șansă de scăpare. [Prez. ind. acc. și: termin] – Din fr. terminer, lat. terminare.

TERMINA, $termin...

TERMINA vb. I. tr., refl. A (se) sfîrși, a (se) isprăvi. ♦ refl. A avea o terminație, a se sfîrși în... [P.i. termin, conj. -ne, imper. -nă. / < fr. terminer, lat. terminare].

TERMINA vb. I...

A TERMINA termin...

A SE TERMINA $per...

terminà v. 1. a ...

termena v #...

2) *términ, a ...

Ortografice DOOM

termina (a ~) #vb...

termina (a ~) #...

termina vb., ind....

termina (ind. #p...

Enciclopedice

DESINIT IN PISCEM ...

Argou

termina, termin ...

@a se termina în coa...

S-A TERMINAT! alel...

Sinonime

TERMINA vb. 1. ...

TERMINA vb. @1....

Antonime

A (se) termina ≠ a...

Expresii și citate

Desinit în piscem ...

Intrare: termina
verb (VT2)
Surse flexiune: DOOM 2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • termina
  • terminare
  • terminat
  • terminatu‑
  • terminând
  • terminându‑
singular plural
  • termină
  • terminați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • termin
(să)
  • termin
  • terminam
  • terminai
  • terminasem
a II-a (tu)
  • termini
(să)
  • termini
  • terminai
  • terminași
  • terminaseși
a III-a (el, ea)
  • termină
(să)
  • termine
  • termina
  • termină
  • terminase
plural I (noi)
  • terminăm
(să)
  • terminăm
  • terminam
  • terminarăm
  • terminaserăm
  • terminasem
a II-a (voi)
  • terminați
(să)
  • terminați
  • terminați
  • terminarăți
  • terminaserăți
  • terminaseți
a III-a (ei, ele)
  • termină
(să)
  • termine
  • terminau
  • termina
  • terminaseră
termena
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

termina, terminverb

  • 1. tranzitiv A duce o acțiune până la capăt. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Îmi cam terminasem treburile p-aici pe lîngă casă. PREDA, Î. 79. DLRLC
    • format_quote Mai mulți juni romîni ce-și terminase studiile în străinătate, înturnîndu-se în țară își propuseseră a da un impuls literaturii lîncezînde. NEGRUZZI, S. I 334. DLRLC
  • 2. reflexiv A lua sfârșit, a se încheia. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Dar ce anume a fost și cum s-a terminat povestea, nu mai știa. C. PETRESCU, C. V. 106. DLRLC
    • 2.1. A avea o terminație, a se sfârși în... DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Cuvântul „masă” se termină cu o vocală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble familiar A se termina cu cineva, se spune când cineva nu mai are nicio șansă de scăpare. DEX '09 DLRLC
      • format_quote În curînd își va aduce aminte de prea multe. Și atunci sînt pierdută. Atunci s-a terminat cu mine. DUMITRIU, N. 133. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.