opțiuni
  • info

17 definiții pentru isprăvi

din care

Explicative DEX

ISPRĂVI, isprăvesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A duce sau a ajunge până la sfârșit, a face să fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfârși, a (se) mântui; a (se) înfăptui, a (se) realiza. ◊ Loc. adv. Pe isprăvite = aproape de sfârșit, pe sfârșite. ◊ Expr. (Tranz.) Am isprăvit! = nu mai stau de vorbă! Isprăvește odată! = taci! termină! (Refl.) S-a isprăvit = a) ai dreptate, așa e; b) nu mai e nimic de făcut. 2. Tranz. A face să se prăpădească, să dispară. ◊ Refl. S-a isprăvit cu el. – Din sl. ispraviti.

ISPRĂVI, isprăvesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A duce sau a ajunge până la sfârșit, a face să fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfârși, a (se) mântui; a (se) înfăptui, a (se) realiza. ◊ Loc. adv. Pe isprăvite = aproape de sfârșit, pe sfârșite. ◊ Expr. (Tranz.) Am isprăvit! = nu mai stau de vorbă! Isprăvește odată! = taci! termină! (Refl.) S-a isprăvit = a) ai dreptate, așa e; b) nu mai e nimic de făcut. 2. Tranz. A face să se prăpădească, să dispară. ◊ Refl. S-a isprăvit cu el. – Din sl. ispraviti.

isprăvi [At: ... corectat(ă)

ISPRĂVI, $isprăve...

A ISPRĂVI ~esc $...

@A SE ISPRĂVI mă ~'...

isprăvì v. 1. a ...

ISPRĂVIT s. n. ...

isprăvésc v. tr. (...

Ortografice DOOM

isprăvi (a ~) #vb...

isprăvi (a ~) #...

isprăvi vb., ind....

Etimologice

@isprăvi (isprăves...

Sinonime

ISPRĂVI vb. 1. ...

ISPRĂVI vb. v. $c...

ISPRĂVI vb. @1....

isprăvi vb. #v....

Antonime

A isprăvi ≠ a înce...

Intrare: isprăvi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • isprăvi
  • isprăvire
  • isprăvit
  • isprăvitu‑
  • isprăvind
  • isprăvindu‑
 singular plural
  • isprăvește
  • isprăviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • isprăvesc
 (să)
  • isprăvesc
  • isprăveam
  • isprăvii
  • isprăvisem
a II-a (tu)
  • isprăvești
 (să)
  • isprăvești
  • isprăveai
  • isprăviși
  • isprăviseși
a III-a (el, ea)
  • isprăvește
 (să)
  • isprăvească
  • isprăvea
  • isprăvi
  • isprăvise
plural I (noi)
  • isprăvim
 (să)
  • isprăvim
  • isprăveam
  • isprăvirăm
  • isprăviserăm
  • isprăvisem
a II-a (voi)
  • isprăviți
 (să)
  • isprăviți
  • isprăveați
  • isprăvirăți
  • isprăviserăți
  • isprăviseți
a III-a (ei, ele)
  • isprăvesc
 (să)
  • isprăvească
  • isprăveau
  • isprăviră
  • isprăviseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

isprăvi, isprăvescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A duce sau a ajunge până la sfârșit, a face să fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfârși, a (se) mântui; a (se) înfăptui, a (se) realiza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: executa mântui realiza sfârși termina înfăptui antonime: începe
    • format_quote Vremea cea mai fericită și mai plină de visuri, în viața unui școlar bun, sînt cele două luni de vară, după ce și-a isprăvit liceul. VLAHUȚĂ, O. A. I 110. DLRLC
    • format_quote Haidem... să isprăvim o dată și trebușoara asta. CREANGĂ, P. 224. DLRLC
    • format_quote Am plecat pe străzi care păreau că nu se mai isprăvesc. STANCU, U.R.S.S. 53. DLRLC
    • format_quote Pădurea de fagi se isprăvea și marginea ei cotea pe văi. SADOVEANU, O. VII 57. DLRLC
    • format_quote Orbul cînd dă de părete crede că s-a isprăvit lumea. PANN, la TDRG. DLRLC
    • format_quote Am bună nădejde să isprăvești cu bine slujba, cu care te-ai însărcinat de bunăvoie. ISPIRESCU, L. 18. DLRLC
    • format_quote Ce-or fi isprăvit ceilalți draci nu știm. CREANGĂ, P. 144. DLRLC
    • format_quote Mers-am eu asupra ei cu bătălie, dar n-am isprăvit nemica. EMINESCU, N. 7. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Pe isprăvite = aproape de sfârșit, pe sfârșite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Tutunul îi era pe isprăvite. REBREANU, I. 36. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv Am isprăvit! = nu mai stau de vorbă! DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv Isprăvește odată! = taci! termină! DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble reflexiv S-a isprăvit = ai dreptate, așa e. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble reflexiv S-a isprăvit = nu mai e nimic de făcut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. tranzitiv A face să se prăpădească, să dispară; a pune capăt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Turcii la dînsa sosea. Ea-n drum cofile-o țipat (= a aruncat) Și la poartă o strigat: Deschide, mamă, poarta, Că mi-ai isprăvit viața. ȘEZ. I 76. DLRLC
    • 2.1. reflexiv A se sfârși. DLRLC
      sinonime: muri
      • format_quote S-a isprăvit cu el. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Cînd ajunseră, Prian se isprăvise de tot. CARAGIALE, S. 80. DLRLC
    • chat_bubble A o isprăvi rău = a ajunge într-o stare jalnică, umilitoare; a-și sfîrși viața în chip tragic. DLRLC
  • comentariu Formă gramaticală: (în locuțiune adjectivală): isprăvite. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.