opțiuni
  • info

20 de definiții pentru îmbulzi

din care

Explicative DEX

ÎMBULZI, îmbulzesc, vb. IV. 1. Refl. A se îngrămădi în număr mare, a se înghesui în dezordine; a se buluci. 2. Tranz. A face pe cineva să stea înghesuit, a vârî pe cineva sau ceva într-un spațiu strâmt, neîncăpător, aglomerat; a înghesui. ♦ (Despre o mulțime) A înghesui pe cineva din toate părțile. ♦ Fig. A năpădi pe cineva cu stăruințele, cu insistențele. – În + bulz.

îmbulzi [At:...

ÎMBULZI, îmbulzesc, vb. IV. 1. Refl. A se îngrămădi în număr mare, a se înghesui; a se buluci. 2. Tranz. A face pe cineva să stea înghesuit, a vârî pe cineva sau ceva într-un spațiu strâmt, neîncăpător, aglomerat; a înghesui. ♦ (Despre o mulțime) A înghesui pe cineva din toate părțile. ♦ Fig. A năpădi pe cineva cu stăruințele, cu insistențele. – În + bulz.

ÎMBULZI, $îmbulze...

A ÎMBULZI ~esc $...

@A SE ÎMBULZI mă ~'...

îmbulzì v. 1. a ...

îmbolzi v #...

❍BULZI = @ÎMBULZ'...

BULZI vb. IV #v...

bulzésc V. @îmbulz...

îmbulzésc v. tr. (...

Ortografice DOOM

îmbulzi (a ~) #vb...

îmbulzi (a ~) #...

îmbulzi vb., ind....

Sinonime

ÎMBULZI vb. 1. ...

ÎMBULZI vb. @1....

Regionalisme / arhaisme

îmbulzí, $îmbulzes...

îmbulzi, $îmbulze...

îmbulzi, îmbulzesc, vb. tranz. – A se ghemui, a se înghesui, a se îngrămădi. – Din în- + bulz „cocoloș, bulgăre”.

Intrare: îmbulzi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbulzi
  • ‑mbulzi
  • îmbulzire
  • ‑mbulzire
  • îmbulzit
  • ‑mbulzit
  • îmbulzitu‑
  • ‑mbulzitu‑
  • îmbulzind
  • ‑mbulzind
  • îmbulzindu‑
  • ‑mbulzindu‑
 singular plural
  • îmbulzește
  • ‑mbulzește
  • îmbulziți
  • ‑mbulziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbulzesc
  • ‑mbulzesc
 (să)
  • îmbulzesc
  • ‑mbulzesc
  • îmbulzeam
  • ‑mbulzeam
  • îmbulzii
  • ‑mbulzii
  • îmbulzisem
  • ‑mbulzisem
a II-a (tu)
  • îmbulzești
  • ‑mbulzești
 (să)
  • îmbulzești
  • ‑mbulzești
  • îmbulzeai
  • ‑mbulzeai
  • îmbulziși
  • ‑mbulziși
  • îmbulziseși
  • ‑mbulziseși
a III-a (el, ea)
  • îmbulzește
  • ‑mbulzește
 (să)
  • îmbulzească
  • ‑mbulzească
  • îmbulzea
  • ‑mbulzea
  • îmbulzi
  • ‑mbulzi
  • îmbulzise
  • ‑mbulzise
plural I (noi)
  • îmbulzim
  • ‑mbulzim
 (să)
  • îmbulzim
  • ‑mbulzim
  • îmbulzeam
  • ‑mbulzeam
  • îmbulzirăm
  • ‑mbulzirăm
  • îmbulziserăm
  • ‑mbulziserăm
  • îmbulzisem
  • ‑mbulzisem
a II-a (voi)
  • îmbulziți
  • ‑mbulziți
 (să)
  • îmbulziți
  • ‑mbulziți
  • îmbulzeați
  • ‑mbulzeați
  • îmbulzirăți
  • ‑mbulzirăți
  • îmbulziserăți
  • ‑mbulziserăți
  • îmbulziseți
  • ‑mbulziseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbulzesc
  • ‑mbulzesc
 (să)
  • îmbulzească
  • ‑mbulzească
  • îmbulzeau
  • ‑mbulzeau
  • îmbulziră
  • ‑mbulziră
  • îmbulziseră
  • ‑mbulziseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bulzi
  • bulzire
  • bulzit
  • bulzitu‑
  • bulzind
  • bulzindu‑
 singular plural
  • bulzește
  • bulziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bulzesc
 (să)
  • bulzesc
  • bulzeam
  • bulzii
  • bulzisem
a II-a (tu)
  • bulzești
 (să)
  • bulzești
  • bulzeai
  • bulziși
  • bulziseși
a III-a (el, ea)
  • bulzește
 (să)
  • bulzească
  • bulzea
  • bulzi
  • bulzise
plural I (noi)
  • bulzim
 (să)
  • bulzim
  • bulzeam
  • bulzirăm
  • bulziserăm
  • bulzisem
a II-a (voi)
  • bulziți
 (să)
  • bulziți
  • bulzeați
  • bulzirăți
  • bulziserăți
  • bulziseți
a III-a (ei, ele)
  • bulzesc
 (să)
  • bulzească
  • bulzeau
  • bulziră
  • bulziseră
îmbolzi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmbulzi, îmbulzescverb

  • 1. reflexiv A se îngrămădi în număr mare, a se înghesui în dezordine; a se buluci. DEX '09 DLRLC
    sinonime: buluci înghesui îngrămădi
    • format_quote În dreapta, lîngă zid, se îmbulziseră femeile. DUMITRIU, V. L. 27. DLRLC
    • format_quote Se îmbulzeau amarnic... droaie de condicari, și mărchidani, și cavafi, și țîrcovnici. C. PETRESCU, A. R. 7. DLRLC
    • format_quote Țăranii se îmbulzeau împrejurul cîrciumii lui Busuioc. REBREANU, R. II 26. DLRLC
    • format_quote Stoluri de fluturi, insecte mari, atrase de lumina scînteietoare a farului, se îmbulzeau plesnindu-se de cristalele fierbinți și cădeau în valuri la picioarele farului. BART, E. 251. DLRLC
  • 2. tranzitiv A face pe cineva să stea înghesuit, a vârî pe cineva sau ceva într-un spațiu strâmt, neîncăpător, aglomerat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: izbi îmbrânci împinge înghesui
    • 2.1. (Despre o mulțime) A înghesui pe cineva din toate părțile. DEX '09 DEX '98
    • 2.2. figurat A năpădi pe cineva cu stăruințele, cu insistențele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: năpădi plictisi stărui
      • format_quote Tot îmbulzindu-mă cu cererile și poftele sale, n-am avut de la o vreme încotro. SBIERA, P. 147. DLRLC
      • format_quote Clienții nu-l îmbulzeau, dar tot cîștiga. VLAHUȚĂ, O. A. 223. DLRLC
etimologie:
  • În + bulz DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.