opțiuni
  • info

78 de definiții pentru trage

din care

Explicative DEX

TRAGE, trag, vb. III. I. 1. Tranz. A face efortul de a mișca, de a deplasa ceva, apucându-l pentru a-l da la o parte sau pentru a-l îndrepta spre un anumit punct. ◊ Expr. A trage (pe cineva) de mânecă = a) a-i face (cuiva) un semn, a-i atrage atenția spre un anumit lucru; b) a îmbia, a îndemna. A fi tras de păr = a fi relatat în mod exagerat, forțat, tendențios. A trage (pe cineva) la (sau în) judecată = a cita pe cineva în fața justiției. A trage pe sfoară = a păcăli. A trage pe roată = a supune torturii cu ajutorul roții de tortură. A trage la răspundere = a cere cuiva să dea socoteală de faptele sale, a face răspunzător. A trage la fund (pe cineva) = a pune (pe cineva) într-o situație grea; a antrena (pe cineva) cu sine într-o afacere, într-o întreprindere dezavantajoasă, sortită eșecului. ♦ (Cu complementul „clopotul”) A face să sune (prin deplasare într-o parte și în alta). ♦ A întinde, a încorda (smucind) un fir, o sfoară. ◊ Expr. A trage sforile = a conduce în ascuns, din culise (o acțiune reprobabilă); a unelti. ♦ Fig. (Înv.) A îndemna; a atrage (asupra sa). 2. Tranz. A duce, a târî după sine. ◊ Expr. A trage targa pe uscat = a trăi în lipsuri, în sărăcie; a o scoate greu la capăt. A trage un picior sau a trage piciorul = a șchiopăta. ♦ (Despre animale de tracțiune) A face ca un vehicul să se deplaseze (ducându-l după sine); a pune în mișcare. 3. Tranz. A pune (sau a scoate) un obiect de îmbrăcăminte sau de încălțăminte; a potrivi, a aranja o piesă de îmbrăcăminte pe o anumită parte a corpului. 4. Intranz. (Pop.) A avea greutatea de..., a cântări, a atârna. 5. Tranz. A înfige (într-un corp ascuțit). 6. Tranz. A dirija și a opri un vehicul ori o ambarcațiune la locul de îmbarcare sau de coborâre. 7. Intranz. A poposi undeva spre a fi găzduit; a se instala temporar undeva sau la cineva. 8. Refl. și intranz. (Reg. și fam.; urmat de determinări locale introduse prin prep. „la”) A se duce (împins de o dorință), a fi mânat, atras spre o țintă. ♦ Intranz. Fig. A tinde spre..., a se simți atras către... ♦ Intranz. A prevesti o anumită stare. Trage a rău. 9. Refl. (Pop.) A se da la o parte, a se feri din cale; a se retrage. ◊ Expr. (Tranz.) A-și trage mâna de deasupra cuiva = a înceta să mai ocrotească pe cineva. 10. Tranz. Fig. A îndura, a suporta, a pătimi. ◊ Expr. A trage o spaimă = a se speria foarte tare. ♦ A suporta consecințele unui fapt reprobabil; a ispăși. II. 1. Tranz. A lua, a scoate; a smulge; a extrage; p. ext. a obține. ◊ Loc. vb. A trage un profit = a profita. A trage învățăminte din (sau de pe urma)... = a învăța (dintr-o experiență). ◊ Expr. A trage foloase din (sau de pe urma) ... = a avea, a obține un avantaj de pe urma... 2. Intranz. Fig. (în expr.) A trage cu urechea = a-și încorda auzul pentru a prinde zgomote ușoare, vorbe șoptite; a asculta pe furiș. A trage cu ochiul (sau cu coada ochiului) = a se uita pe furiș, pentru a nu fi observat. 3. Tranz. A inspira; a respira; a inhala. ◊ Expr. A-și trage sufletul (sau răsuflarea) = a respira greu din cauza oboselii, bătrâneții etc.; a se odihni după un efort. (Intranz.) A trage să moară = a fi în agonie, a-și trăi ultimele clipe. ♦ A fuma, a priza. 4. Intranz. (Despre sobe) A avea tiraj bun. 5. Tranz. A sorbi, a înghiți; a bea. ◊ Expr. (Absol.) A trage la măsea (sau la mustață) = a fi bețiv. III. Tranz. A trasa, a marca, a desena o linie, un contur. ◊ Expr. (A fi) tras cu sfoara = (a fi) drept, aliniat. (Intranz.) A trage (peste ceva) cu condeiul (sau cu buretele) = a șterge; a anula; a face uitat, a uita. IV. 1. Tranz. (în diverse procese de muncă sau în acțiuni care presupun un efort fizic; cu sensul reieșind din determinări) A trage la rindea = a rindelui. A trage (o țesătură) la piuă = a supune o țesătură unei operații mecanice la piuă, pentru a o face mai deasă. A trage la tipar = a tipări. A trage la șapirograf = a șapirografia. A trage pe piatră (sau pe amnar, pe curea) = a ascuți. A trage pe calapod = a întinde pe calapod. (Intranz.) A trage cu acul = a coase, a broda. A trage cu coasa = a cosi. A trage la rame (sau la, din lopată) = a vâsli. ♦ A trece prin... Trage firele prin spată. ◊ Expr. A trage banul (sau gologanul) prin barbă = a freca de barbă un ban câștigat (în credința superstițioasă că acest gest atrage un câștig ulterior bun). Tras (ca) prin inel, se spune despre o persoană cu trupul subțire, mlădios. ♦ A întinde și a subția un material ductil, trecându-l printr-o filieră. ♦ Refl. (în expr.) A se trage la față (sau la obraji, la chip) = a slăbi, a avea figura obosită, palidă. 2. Tranz. (Fam.) A face ceva cu plăcere, cu multă energie, cu pasiune. ◊ Expr. A trage un (pui de) somn sau a trage la soamne (ori la aghioase) = a dormi adânc. 3. Tranz. A da una sau mai multe lovituri; a bate, a plesni. 4. Intranz. A descărca o armă spre țintă, a face ca proiectilul, săgeata etc. să pornească spre țintă. 5. Tranz. A freca o anumită regiune a corpului în scopuri terapeutice; a masa. ♦ A fricționa. V. 1. Intranz. (Despre vânt) A bate, a sufla. 2. Tranz. (Adesea impers., subînțelegându-se ca subiect aerul rece, curentul etc.) A învălui pe cineva, provocându-i o senzație neplăcută de răcoare (urmată adesea de îmbolnăvire). VI. Refl. 1. A descinde din..., a fi din neamul... ♦ A fi originar din... 2. A proveni; a fi provocat (de...) [Perf. s. trăsei, part. tras] – Lat. *tragere (= trahere).

trage [At: P...

TRAGE, trag, vb. III. I. 1. Tranz. A face efortul de a mișca, de a deplasa ceva, apucându-l pentru a-l da la o parte sau pentru a-l îndrepta spre un anumit punct. ◊ Expr. A trage (pe cineva) de mânecă = a) a-i face (cuiva) un semn, a-i atrage atenția spre un anumit lucru; b) a îmbia, a îndemna. A fi tras de păr = a fi relatat în mod exagerat, forțat, tendențios. A trage (pe cineva) la (sau în) judecată = a cita pe cineva în fața justiției. A trage pe sfoară = a păcăli. A trage pe roată = a supune torturii cu ajutorul roții de tortură. A trage la răspundere = a cere cuiva să dea socoteală de faptele sale, a face răspunzător. A trage la fund (pe cineva) = a pune (pe cineva) într-o situație grea; a antrena (pe cineva) cu sine într-o afacere, într-o întreprindere dezavantajoasă, sortită eșecului. ♦ (Cu complementul „clopotul”) A face să sune (prin deplasare într-o parte și în alta). ♦ A întinde, a încorda un fir, o sfoară (smucind). ◊ Expr. A trage sforile = a conduce în ascuns, din culise (o acțiune reprobabilă); a unelti. ♦ Fig. (Înv.) A îndemna; a atrage (asupra sa). 2. Tranz. A duce, a târî după sine. ◊ Expr. A trage targa pe uscat = a trăi în lipsuri, în sărăcie; a o scoate greu la capăt. A trage un picior sau a trage piciorul = a șchiopăta. ♦ (Despre animale de tracțiune) a face ca un vehicul să se deplaseze (ducându-l după sine). 3. Tranz. A pune (sau a scoate) (de) pe sine un obiect de îmbrăcăminte sau de încălțăminte; a înfunda pe cap o bonetă, o căciulă; a duce un accesoriu de îmbrăcăminte înspre o parte a corpului (spre a o acoperi); a aranja, a potrivi. 4. Intranz. (Pop.) A avea greutatea de..., a cântări, a atârna. 5. Tranz. A înfige (într-un corp ascuțit). 6. Tranz. A îndrepta și a opri un vehicul, o ambarcație la locul de îmbarcare sau de coborâre. 7. Intranz. A se opri undeva spre a fi găzduit; a se instala undeva pentru un timp limitat. 8. Refl. și intranz. (Reg. și fam.; urmat de determinări locale introduse prin prep. „la”) A se duce (mânat de o dorință), a se îndrepta spre o țintă. ♦ Intranz. Fig. A tinde spre..., a se simți atras către... ♦ Intranz. A prevesti o anumită stare. Trage a rău. 9. Refl. (Pop.) A se da la o parte, a se feri din cale; a se retrage. ◊ Expr. (Tranz.) A-și trage mâna de deasupra cuiva = a înceta să mai ocrotească pe cineva. 10. Tranz. Fig. A îndura, a suporta, a pătimi. ◊ Expr. A trage o spaimă = a se speria foarte tare. ♦ A suporta consecințele unui fapt reprobabil; a ispăși. II. 1. Tranz. A lua, a scoate; a smulge; a extrage. ◊ Loc. vb. A trage un profit = a profita. A trage învățăminte din (sau de pe urma)... = a învăța (dintr-o experiență). ◊ Expr. A trage foloase din (sau de pe urma)... = a avea, a obține un avantaj de pe urma... 2. Intranz. Fig. (în expr.) A trage cu urechea = a-și încorda auzul pentru a prinde zgomote ușoare, vorbe șoptite; a asculta pe furiș. A trage cu ochiul (sau cu coada ochiului) = a se uita pe furiș, pentru a nu fi observat. 3. Tranz. A inspira; a respira; a inhala. ◊ Expr. A-și trage sufletul (sau răsuflarea) = a respira greu din cauza oboselii, bătrâneții etc.; a se odihni după un efort greu. (Intranz.) A trage să moară = a fi în agonie, a-și trăi ultimele clipe. ♦ A fuma, a priza. 4. Intranz. (Despre sobe) A avea tiraj bun. 5. Tranz. A sorbi, a înghiți, a bea. ◊ Expr. (Absol.) A trage la măsea (sau la mustață) = a fi bețiv. III. Tranz. A trasa, a marca, a desena o linie, un contur. ◊ Expr. (A fi) tras cu sfoara = (a fi) drept, aliniat. (Intranz.) A trage (peste ceva) cu condeiul (sau cu buretele) = a șterge; a anula; a face uitat, a uita. IV. 1. Tranz. (În diverse procese de muncă sau în acțiuni care presupun un efort fizic; cu sensul reieșind din determinări) A trage la rindea = a rindelui. A trage (o țesătură) la piuă = a supune o țesătură unei operații mecanice la piuă, pentru a o face mai deasă. A trage la tipar = a tipări. A trage la șapirograf = a șapirografia. A trage pe piatră (sau pe amnar, pe curea) = a ascuți. A trage pe calapod = a întinde pe calapod. (Intranz.) A trage cu acul = a coase, a broda. A trage cu coasa = a cosi. A trage la rame (sau la, din lopată) = a vâsli. ♦ A trece prin... Trage firele prin spată. ◊ Expr. A trage banul (sau gologanul) prin barbă = a freca de barbă un ban câștigat (în credința superstițioasă că acest gest atrage un câștig ulterior bun). Tras (ca) prin inel, se spune despre o persoană cu trupul subțire, mlădios. ♦ A întinde și a subția un material ductil, trecându-l printr-o filieră. ♦ Refl. (În expr.) A se trage la față (sau la obraji, la chip) = a slăbi, a avea figura obosită, palidă. 2. Tranz. (Fam.) A face ceva cu plăcere, cu multă energie, cu pasiune. ◊ Expr. A trage un (pui de) somn sau a trage la soamne (ori la aghioase) = a dormi adânc. 3. Tranz. A da una sau mai multe lovituri; a bate, a plesni. 4. Intranz. A descărca o armă spre țintă, a face ca proiectilul, săgeata etc. să pornească spre țintă. 5. Tranz. A freca o anumită regiune a corpului în scopuri terapeutice; a masa. ♦ A fricționa. V. 1. Intranz. (Despre vânt) A bate, a sufla. 2. Tranz. (Adesea impers., subînțelegându-se ca subiect aerul rece, curentul etc.) A învălui pe cineva, provocându-i o senzație neplăcută de răcoare (urmată adesea de îmbolnăvire). VI. Refl. 1. A descinde din..., a fi din neamul... ♦ A fi originar din... 2. A proveni; a fi provocat (de...). [Perf. s. trăsei, part. tras] – Lat. *tragere (= trahere).

TRAGE, trag, #v...

trage (a-și) #vb....

A TRAGE trag 1. $...

@A SE TRAGE mă trag...

trage v. (activ)...

trăgea v #v...

@BELEAUA LUI COSTACH...

@OSÎNDA TRAGE LA PLA...

trage în piept #l...

trage la xerox #...

trag, tras, a @trá...

Ortografice DOOM

trage (a ~) vb....

trage (a ~) #vb...

trage vb., ind. p...

Etimologice

trage (-g, -as), ...

Argou

trage, trag I....

@a i se trage boala ...

@a i-o trage la cerc...

@a nu-i (mai trage) ...

a o trage groasă $...

@a o trage sub coadă...

@a se trage de șiret...

a trage (cuiva) ...

a trage (cuiva) ...

a trage (cuiva) ...

a trage (cuiva) ...

a trage (cuiva) ...

a trage (cuiva) ...

a trage (cuiva) ...

a trage ($pe cinev...

a trage ($pe cinev...

@a trage bășini / vâ...

@a trage chiulul / l...

a trage clopotele ...

a trage cu oblonul...

a trage cu ochiul ...

a trage cu urechea...

a trage de timp $#...

a trage din condei...

a trage din greu $...

a trage fermoarul ...

a trage în cosor $...

@a trage în piept / ...

a trage în plopi $...

a trage în plumbi ...

a trage în țeapă $...

@a trage la calendar...

@a trage la măsea / ...

a trage la șaibă $...

a trage limbi $#ex...

@a trage mâța de coa...

@a trage nădejde ca ...

a trage o clanță $...

a trage o contră $...

a trage o țeapă ($...

a trage pe dreapta...

a trage pe făcăleț...

@a trage pe mațele a...

a trage ponoasele ...

a trage sforile $#...

@a trage targa pe us...

a trage țignale $#...

a trage un clei $#...

a trage un cui $#e...

a trage un ochean ...

a trage un tighel ...

a trage un tun $#e...

a-i trage (cuiva...

a-i trage (cuiva...

a-i trage (cuiva...

a-l trage ața $(la...

a-și trage (ceva...

@a-și trage spuza pe...

@a-și trage televizo...

trage apa! $#expr....

tragi de ele! $#ex...

Sinonime

TRAGE vb. 1. v....

TRAGE vb. v. $ave...

TRAGE vb. 1. ...

trage vb. v. ...

Expresii și citate

@Tirez le rideau; la...

Regionalisme / arhaisme

tráge, trag, v.t...

trage, trag, vb...

trage, trag, vb tranz. – A zice, a intepreta la un instrument muzical sau vocal, a cânta. Probabil sensul primar a fost de „a cânta la vioară; a trage cu arcușul”: „Eu să-mi trag una de jele” (Ieud 1987). – Lat. *tragere (= trahere).

Intrare: trage
verb (VT649)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trage
  • tragere
  • tras
  • trasu‑
  • trăgând
  • trăgându‑
 singular plural
  • trage
  • trageți
  • trăgeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trag
 (să)
  • trag
  • trăgeam
  • trăsei
  • trăsesem
a II-a (tu)
  • tragi
 (să)
  • tragi
  • trăgeai
  • trăseși
  • trăseseși
a III-a (el, ea)
  • trage
 (să)
  • tragă
  • trăgea
  • trase
  • trăsese
plural I (noi)
  • tragem
 (să)
  • tragem
  • trăgeam
  • traserăm
  • trăseserăm
  • trăsesem
a II-a (voi)
  • trageți
 (să)
  • trageți
  • trăgeați
  • traserăți
  • trăseserăți
  • trăseseți
a III-a (ei, ele)
  • trag
 (să)
  • tragă
  • trăgeau
  • traseră
  • trăseseră
trăgea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trage, tragverb

  • 1. tranzitiv A face efortul de a mișca, de a deplasa ceva, apucându-l pentru a-l da la o parte sau pentru a-l îndrepta spre un anumit punct. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Două fetișcane adăpau niște vite. Trăgeau anevoie în jos ciutura. DUMITRIU, N. 227. DLRLC
    • format_quote El, cu mîini puternice, îl trăsese din fața primejdiei. C. PETRESCU, C. V. 330. DLRLC
    • format_quote Dan își trase scaunul mai aproape. VLAHUȚĂ, O. A. III 76. DLRLC
    • format_quote Trase perdelele sus. EMINESCU, N. 72. DLRLC
    • format_quote Îl ajunge cu laba, îl trage la dînsul și-l sfîșie în bucăți. GHICA, S. 524. DLRLC
    • format_quote poetic Uite cum te trage pe furiș apa la adînc. CREANGĂ, A. 36. DLRLC
    • format_quote M-am simțit tras de haină. GALACTION, O. I 104. DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc Am doi moșnegi cu barba șargă, Cînd se-ntîlnesc, se trag de barbă (Pieptenii cu cîlții). SBIERA, P. 320. DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc Doi pureci de păr se trag. BIBICESCU, P. P. 181. DLRLC
    • 1.1. (Cu complementul „clopotul”) A face să sune (prin deplasare într-o parte și în alta). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Popa Ștefan dădu poruncă dascălului să se suie în turnul bisericii și să tragă clopotele. SADOVEANU, O. VII 113. DLRLC
      • format_quote Dascălii, pe la biserici, voioși clopotele trag. BELDICEANU, P. 123. DLRLC
      • format_quote intranzitiv Cînd vor trage clopotele de ieșit din biserică. RETEGANUL, P. I 25. DLRLC
      • format_quote intranzitiv Cînd era la miez de noapte, Trăgeau clopote de moarte. BIBICESCU, P. P. 357. DLRLC
      • format_quote reflexiv El o așezat deasupra dealurilor o furcă și un clopot care se trage singur la suflarea vîntului. ȘEZ. II 26. DLRLC
    • 1.2. A întinde, a încorda (smucind) un fir, o sfoară. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Constantin trase scurt și cu putere hățurile de frînghie. DUMITRIU, N. 247. DLRLC
      • format_quote Cu murgul trăgînd de frîu. TEODORESCU, P. P. 640. DLRLC
      • format_quote Trage ața cât să nu se rupă. DLRLC
      • chat_bubble A trage sforile = a conduce în ascuns, din culise (o acțiune reprobabilă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: unelti
        • format_quote Take Georgescu trăgea sforile cultivînd un vag spirit corporatist. PAS, Z. I 301. DLRLC
    • 1.3. figurat învechit A îndemna; a atrage (asupra sa). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: atrage îndemna
      • format_quote Așa aș fi pățit eu, să mă fi încredințat lor și să mă fi lăsat tras de dînșii. SBIERA, P. 86. DLRLC
      • format_quote Papa și împăratul se cercau a trage toate stăpînirile Europei într-o legătură împotriva turcilor. BĂLCESCU, O. II 39. DLRLC
      • format_quote intranzitiv Prietenele au tras de ea s-o aducă la joc și la cîntece. DUMITRIU, P. F. 56. DLRLC
      • 1.3.1. Construit cu prepoziția «asupra»: atrage, provoca. DLRLC
        sinonime: atrage provoca
        • format_quote Cîtă hulă și defăimare voi trage asupră-mi. DRĂGHICI, R. 15. DLRLC
        • format_quote Subt acest chip de nimic, voi putea să trag vreo inimă asupră-mi, ca să mă iubească? GORJAN, H. IV 31. DLRLC
    • chat_bubble A trage zăvorul = a manevra zăvorul pentru a încuia (sau a descuia) ușa. DLRLC
      • format_quote Iezii închid ușa după dînsa și trag zăvorul. CREANGĂ, P. 20. DLRLC
    • chat_bubble A trage (pe cineva) de mânecă = a-i face (cuiva) un semn, a-i atrage atenția spre un anumit lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Serdici mă trage de mîneca vestonului. Spune: să-mi oprești mantaua. SAHIA, N. 118. DLRLC
      • format_quote Cît vei auzi că încep a croi cîte una mai deocheată, tu să mă tragi de mînica hainei, căci eu îndată voi îndrepta-o dupe ființa adevărului. ODOBESCU, S. III 46. DLRLC
    • chat_bubble A trage (pe cineva) de mânecă = îmbia, îndemna. DEX '09 DEX '98
      sinonime: îmbia îndemna
    • chat_bubble A trage mâța (sau pe dracul) de coadă. DLRLC
    • chat_bubble A trage (pe cineva) de limbă. DLRLC
    • chat_bubble A fi tras de păr = a fi relatat în mod exagerat, forțat, tendențios. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Acțiunea, zic ei, e încurcată, trasă de păr. GHEREA, ST. CR. II 253. DLRLC
      • format_quote Se încercară a netezi poezia asta trasă de păr. NEGRUZZI, S. I 340. DLRLC
    • chat_bubble A trage nădejde. DLRLC
    • chat_bubble A trage nădejde ca spânul de barbă. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A se trage în degete (cu cineva). DLRLC
    • chat_bubble A trage cenușa pe turta sa. DLRLC
    • chat_bubble A trage țărână (pe cineva) = îngropa, înmormânta. DLRLC
      sinonime: îngropa înmormânta
      • format_quote Cîntă cucul pe șindilă Pe Barbu trage țărînă. ȘEZ. I 144. DLRLC
    • chat_bubble A trage (pe cineva) la (sau în) judecată = a cita pe cineva în fața justiției. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se jură pe copiii lui că-l va trage în judecată și nu se va lăsa pînă ce nu-l va vedea în temniță. REBREANU, I. 94. DLRLC
      • format_quote Plătește-mi antereul că te trag la judecată. GANE, N. II 151. DLRLC
      • format_quote Țăranul a fost tras pe oaie-n judecată. DONICI, F. 79. DLRLC
    • chat_bubble A trage pe sfoară = păcăli, înșela. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: păcăli înșela
      • format_quote S-a lăsat dus de nas și tras pe sfoară de toți șarlatanii. VLAHUȚĂ, O. A. III 43. DLRLC
      • format_quote Vrei să mă tragi pe sfoară tu, pe mine? Hehei, băiete! CARAGIALE, O. III 55. DLRLC
    • chat_bubble A trage pe roată = a supune torturii cu ajutorul roții de tortură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Horia a fost tras pe roată. DLRLC
    • chat_bubble A trage la răspundere = a cere cuiva să dea socoteală de faptele sale, a face răspunzător. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Va veni vremea cînd să fiți trași la răspundere. ISPIRESCU, M. V. 59. DLRLC
    • chat_bubble A trage bobii. DLRLC
    • chat_bubble A trage în cărți = a ghici în cărți. DLRLC
      • format_quote Mai tras-ai în cărți, cumnățico? ALECSANDRI, T. I 175. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A trage la sorți. DLRLC
    • chat_bubble (Despre ambarcații) A trage la fund = a începe să se scufunde. DLRLC
      • chat_bubble A trage la fund (pe cineva) = a pune (pe cineva) într-o situație grea; a antrena (pe cineva) cu sine într-o afacere, într-o întreprindere dezavantajoasă, sortită eșecului. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble expresie A trage luarea aminte (ori de seamă) sau a trage băgare de seamă = a atrage atenția cuiva. DEXI
  • 2. tranzitiv A duce, a târî după sine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Am tras buștenii în Copcă. GALACTION, O. I 62. DLRLC
    • format_quote Cînd se întoarse... trase după el un șervet. C. PETRESCU, Î. I 13. DLRLC
    • format_quote Eu trag grapa după mine; Eu o trag și ea nu vine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 429. DLRLC
    • 2.1. figurat A aduce după sine. DLRLC
      sinonime: atrage isca provoca
      • format_quote Cea mai mică mișcare, produsă în vreuna din aceste naționalități, trage după sine imediata convulsiune a tuturor celorlalte. HASDEU, I. V. 127. DLRLC
      • format_quote Toată fapta trage după sine răsplata sa. BĂLCESCU, O. I 140. DLRLC
    • 2.2. (Despre animale de tracțiune) A face ca un vehicul să se deplaseze (ducându-l după sine); a pune în mișcare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Duman și Viorica, împodobiți cu flori de tei, trăgeau mîndri carul încărcat. BUJOR, S. 35. DLRLC
      • format_quote poetic O cojiță de alună trag locuste, podu-l scutur. EMINESCU, O. I 87. DLRLC
      • format_quote intranzitiv Caii trăgeau greu la deal, cu gîturile spînzurînd, cu nările aburind. DUMITRIU, N. 145. DLRLC
      • format_quote intranzitiv Îndemna blînd și stăruitor vacile care trăgeau din răsputeri, încovoindu-și spinarea. REBREANU, I. 93. DLRLC
      • format_quote intranzitiv Boii nu trag nici mai tare, nici mai încet. GÎRLEANU, L. 38. DLRLC
    • chat_bubble A trage (sau, reflexiv impersonal, a se trage) targa pe uscat = a trăi în lipsuri, în sărăcie; a o scoate greu la capăt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pînă prin postul mare, uneori, de bine de rău se mai trăgea targa pe uscat. PAS, Z. I 131. DLRLC
    • chat_bubble A trage un picior sau a trage piciorul = șchiopăta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: șchiopăta
      • format_quote Paraschiv cîrciumarul trăgea un picior și-și pusese singur firma «La șchiopul». PAS, Z. I 54. DLRLC
      • format_quote Pășea trăgînd piciorul încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață. ALECSANDRI, P. A. 210. DLRLC
  • 3. tranzitiv A pune (sau a scoate) un obiect de îmbrăcăminte sau de încălțăminte; a potrivi, a aranja o piesă de îmbrăcăminte pe o anumită parte a corpului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ne tragem căciulile pe urechi. STANCU, D. 257. DLRLC
    • format_quote Damian își trăsese cizmele. CAMIL PETRESCU, O. I 556. DLRLC
    • format_quote Trage-ți, lele, cununa Cam pe ochi, cam pe sprincene. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 17. DLRLC
  • 4. tranzitiv (Cu privire la anumite fluide, energii) A abate din drum pentru a aduce în direcția voită. DLRLC
    • format_quote Am pus la cale apoi ca să tragă în ogradă și izvorul ce era aproape. DRĂGHICI, R. 165. DLRLC
  • 5. intranzitiv popular A avea greutatea de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: atârna cântări
    • format_quote Trage poate 800 de litre. NEGRUZZI, S. I 40. DLRLC
    • format_quote Carnea ei putea să tragă 40 ocă. DRĂGHICI, R. 84. DLRLC
    • format_quote Din cinci sute buzdugane, Alegea unul mai mare, La cîntar că mi-l punea Cinci sute oca trăgea. ANT. LIT. POP. I 342. DLRLC
    • format_quote figurat Ce trage părerea domnului? – E hotărîtoare. DELAVRANCEA, O. II 259. DLRLC
  • 6. tranzitiv A înfige (într-un corp ascuțit). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: înfige
    • format_quote Îl trag în lancie ca p-un iepure-n frigare. CARAGIALE, O. III 144. DLRLC
    • format_quote Le presară cu sare Și le trage-ntr-o frigare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 456. DLRLC
  • 7. tranzitiv A dirija și a opri un vehicul ori o ambarcațiune la locul de îmbarcare sau de coborâre. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Am tras binișor luntrea la țărm lîngă niște stuhărișuri. V. ROM. octombrie 1953, 24. DLRLC
    • format_quote Stoica se scărpină iar în cap și, iscusit, trase poștalionul lîngă pridvorul cu geamlîc. CAMIL PETRESCU, O. I 179. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Zi vezeteului să tragă la scară. ALECSANDRI, T. 297. DLRLC
  • 8. intranzitiv A poposi undeva spre a fi găzduit; a se instala temporar undeva sau la cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Traseră la un han urît. SADOVEANU, O. VII 78. DLRLC
    • format_quote Anunță-mă din vreme cînd vii. Tragi la mine, negreșit. CARAGIALE, O. VII 263. DLRLC
    • format_quote Îmi pare rău că nu trage aci în gazdă directorul. ALECSANDRI, T. I 275. DLRLC
    • 8.1. A se opri (cu un vehicul) la un adăpost. DLRLC
      • format_quote Am tras cu căruța sub un plop mare. CREANGĂ, O. A. 97. DLRLC
      • format_quote tranzitiv Sub streșinile acelea puteai trage și o căruță. DUMITRIU, P. F. 48. 14. DLRLC
  • 9. reflexiv A se târî, a merge cu greutate. DLRLC
    sinonime: târî
    • format_quote Abia se putu trage pînă acasă de năcaz. RETEGANUL, P. II 55. DLRLC
    • format_quote Sosi și țiganul cu biata babă care abia se trăgea de bătrînețe și de slăbiciune. SBIERA, P. 118. DLRLC
    • format_quote Copii mici, de se trag încă pe brînci. ȘEZ. IV 135. DLRLC
  • 10. reflexiv intranzitiv regional familiar (Urmat de determinări locale introduse prin prepoziția „la”) A se duce (împins de o dorință), a fi mânat, atras spre o țintă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Copiii] iar se trăgeau la mal. SADOVEANU, O. VIII 136. DLRLC
    • format_quote Dau de o fîntînă în cale și boii să trăgeau cătră ea, semn că le era sete. RETEGANUL, P. V 31. DLRLC
    • format_quote figurat N-a rămas inimă-n mine Și cîtă a mai rămas Toată la neica s-a tras. HODOȘ, P. P. 40. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Țineam ceaslovul deschis, și cum erau filele cam unse, trăgeau muștele și bondarii la ele. CREANGĂ, O. A. 35. DLRLC
    • 10.1. intranzitiv figurat A tinde spre..., a se simți atras către... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote N-am ce zice, tragi la bine. PAS, Z. I 168. DLRLC
      • format_quote Cum trage puiul la cloșcă, așa să tragă ei la casă. SEVASTOS, N. 261. DLRLC
      • format_quote Vezi dacă-i militar, tot la vitejie trage. ALECSANDRI, T. I 72. DLRLC
      • format_quote Omul la om trage, și vita la vită. PANN, P. V. I 13. DLRLC
      • format_quote Banul la ban trage. DLRLC
      • format_quote reflexiv Se bucura grozav cînd vedea că mă trag la carte. CREANGĂ, O. A. 38. DLRLC
    • 10.2. intranzitiv A prevesti o anumită stare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Trage a rău. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Obosite șî trăgînd a moarte, ele [apele] nici nu încearcă să se trezească din somnul greu care le-a cuprins. BOGZA, C. O. 156. DLRLC
      • format_quote Jachetele lui, călcate zilnic, trăgeau a mare. BASSARABESCU, S. N. 41. DLRLC
      • format_quote Cel ce mănîncă din mînă, trage a sărăcie. ȘEZ. XII 164. DLRLC
  • 11. reflexiv popular A se da la o parte, a se feri din cale; a se retrage. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: retrage
    • format_quote Soldații se trăgeau îndărăt în dezordine. DUMITRIU, N. 112. DLRLC
    • format_quote Răzășul se trase la cuibul de pe Răut. SADOVEANU, O. VII 100. DLRLC
    • format_quote Apoi m-oi trage de la sfat, măria-ta. DELAVRANCEA, O. II 89. DLRLC
    • format_quote Domnul meu, să te tragi. Aștept pe împărat. ODOBESCU, S. I 250. DLRLC
    • format_quote Mă făcu să mă trag de la fereastră. NEGRUZZI, S. I 58. DLRLC
    • format_quote Năvala se trase înapoi, spăimîntată de piepturile goale a vitejilor. RUSSO, O. 34. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Domnu abate să tragă pre bezădele de la școala publică. KOGĂLNICEANU, S. 64. DLRLC
    • 11.1. (Despre ape) A se retrage. DLRLC
      • format_quote Apa heleșteului se trase într-o parte și într-alta. ISPIRESCU, L. 37. DLRLC
      • format_quote Rîul înapoi se trage... munții vîrful își clătesc. ALEXANDRESCU, M. 14. DLRLC
      • format_quote A început atmosfera a să liniști, valurile mării a să alina... apa a să trage la matca ei. DRĂGHICI, R. 112. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A-și trage mâna de deasupra cuiva = a înceta să mai ocrotească pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: părăsi
      • format_quote Împărăția își trage de deasupra lui mîna. SADOVEANU, Z. C. 251. DLRLC
  • 12. tranzitiv figurat Pătimi, suporta, îndura. DEX '09 DLRLC
    sinonime: pătimi suporta îndura
    • format_quote Stătea acum gîndindu-se cu groază la pedeapsa ce urma s-o tragă pentru adormirea la post. MIRONESCU, S. A. 75. DLRLC
    • format_quote Cît am tras cu boala lui numai inima mea știe. VLAHUȚĂ, O. A. 428. DLRLC
    • format_quote Ai să tragi încă multe năcazuri. CREANGĂ, P. 222. DLRLC
    • format_quote De-aș mai trage cîte-am tras, Eu de tine nu mă las. TEODORESCU, P. P. 308. DLRLC
    • 12.1. A suporta consecințele unui fapt reprobabil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: ispăși
      • format_quote Îi veni rîndul și lui Ștefan Furtună, veteranul, să-și tragă păcatele. MIRONESCU, S. A. 24. DLRLC
      • format_quote Zi și d-ta că ai avut să tragi un păcat strămoșesc. CREANGĂ, P. 220. DLRLC
      • format_quote (și) absolut Capul face, capul trage. DLRLC
    • chat_bubble A trage o spaimă = a se speria foarte tare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 13. tranzitiv Extrage, lua, scoate, smulge. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: extrage lua scoate smulge
    • format_quote Îi trage inelele din deget. ISPIRESCU, L. 109. DLRLC
    • format_quote figurat D-sa, de la această concepție primă, trage un plan pentru o dramă. GHEREA, ST. CR. II 267. DLRLC
    • format_quote figurat Subiectele mai tutulor acestor producții au fost trase din istoria națională. CARAGIALE, O. III 221. DLRLC
    • 13.1. prin extensiune Obține. DEX '09
      sinonime: obține
    • 13.2. Cu complementul «dinți», «măsele»: extrage. DLRLC
      sinonime: extrage
      • format_quote Nici un doctor nu trăgea măselele mai repede și fără durere ca dînsul. REBREANU, I. 120. DLRLC
    • 13.3. A scoate (o armă) din teacă (pentru a începe lupta). DLRLC
      • format_quote Zăcea pe pietre Lara, cu spada lîngă el Pe jumătate trasă. MACEDONSKI, O. I 263. DLRLC
      • format_quote Credeți că trage spada să pedepsească repede pe acei cutezători? CARAGIALE, O. III 256. DLRLC
    • 13.4. (Cu privire la un lichid) A scoate (dintr-un recipient). DLRLC
      sinonime: extrage scoate
      • format_quote Se duce la puț, trage apă, umple o găleată. DUMITRIU, P. F. 60. DLRLC
      • format_quote Ia trageți-mi încoa cîte-o cinzeacă de la cep. ODOBESCU, S. I 84. DLRLC
      • format_quote poetic Trage miere dintr-o plantă, făr-a beteji pe floare. CONACHI, P. 278. DLRLC
      • chat_bubble A trage vinul de pe drojdie = a scoate vinul limpezit din vasul în care și-a depus drojdia. DLRLC
      • chat_bubble A trage băutura în sticle = a scoate băutura dintr-un vas mai mare și a o turna în sticle. DLRLC
    • chat_bubble A trage concluzii. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A trage un profit = profita. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: profita
    • chat_bubble locuțiune verbală A trage învățăminte din (sau de pe urma)... = a învăța (dintr-o experiență). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: învăța
    • chat_bubble A trage foloase din (sau de pe urma)... = a avea, a obține un avantaj de pe urma... DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 14. tranzitiv (Cu privire la puroi, la copturi etc.) A face să se colecteze, să se strângă. DLRLC
    • format_quote Să-ți dee ’mnealui ce are acolo... să tragă o coptură. POPA, V. 148. DLRLC
  • 15. tranzitiv A lua (cu forța), a obține (cu dificultate). DLRLC
    • format_quote Andrii Popa, hoț barbat! Zi și noapte de călare Trage bir din drumul mare. ALECSANDRI, P. I 36. DLRLC
    • format_quote Bezădelile și Vogoridi au a trage banii lor de la pastorul, la începutul fieștecărei luni. KOGĂLNICEANU, S. 129. DLRLC
    • format_quote Mai adastă-mă nițel, Ca să-mi dau socoteala, Ca să-mi trag simbrioara. TEODORESCU, P. P. 668. DLRLC
    • 15.1. A lua îndărăt. DLRLC
      sinonime: retrage
      • format_quote Cînd ieși boierul din tovărășia dumitale, își trase partea lui, 20000 de galbeni. DELAVRANCEA, O. II 278. DLRLC
    • 15.2. Reține. DLRLC
      sinonime: reține
      • format_quote Nici ei nu mănîncă... și trag și plata lucrătorilor. RETEGANUL, P. V. 55. DLRLC
  • 16. tranzitiv Inhala, inspira, respira. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: inhala inspira respira
    • format_quote Trăgea cu lăcomie pe nări mireasma ascuțită. SADOVEANU, O. VIII 13. DLRLC
    • format_quote Trăgea aerul rece al nopții adînc, pînă în fundul plămînilor. BART, E. 56. DLRLC
    • 16.1. Fuma, priza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: fuma priza
      • format_quote Întreabă pe un arnăut care trăgea ciubuc la altă masă. CARAGIALE, O. III 43. DLRLC
      • format_quote Iar îi tragi tiutiun, soro? ALECSANDRI, T. I 175. DLRLC
      • format_quote Dragu mi-i bădița, drag, Care nu trage tăbac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 409. DLRLC
      • format_quote (și) absolut Tutunul este o otravă... – Da tu de ce tragi, mă-ntrerupe maiorul. CARAGIALE, M. 131. DLRLC
      • format_quote intranzitiv Vasile stătea în margine, trăgînd din țigară, și simțea cum i se lipește limba uscată de cerul-gurii. DUMITRIU, N. 230. DLRLC
      • format_quote intranzitiv A tras iar adînc din pipă. SADOVEANU, N. P. 27. DLRLC
      • format_quote intranzitiv Soarbe din cafea mai alene, trage din tutun mai greoi. BASSARABESCU, V. 36. DLRLC
    • chat_bubble A-și trage sufletul (sau răsuflarea) = a respira greu din cauza oboselii, bătrâneții etc.; a se odihni după un efort. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote N-avea putere-n el să-și tragă Nici sufletul. COȘBUC, P. I 243. DLRLC
      • format_quote Își trase sufletul adînc și cu plăcere. CONTEMPORANUL, IV 83. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A trage să moară (sau a trage de moarte) = a fi în agonie, a-și trăi ultimele clipe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Seara primiseră vorbă în sat că vitele lor aflate pe culmile Hășmașului Mare sînt bolnave și trag să moară. BOGZA, C. O. 25. DLRLC
      • format_quote Cînd trăgea tata de moarte, m-a chemat la patul lui. RETEGANUL, P. V 80. DLRLC
      • format_quote Leul cel înfricoșat... trage de moarte și-i aproape de sfîrșit. ȚICHINDEAL, F. 8. DLRLC
      • format_quote Bărbatu mi-i dus la moară, Soacră-mea trage să moară. HODOȘ, P. P. 50. DLRLC
  • 17. intranzitiv (Despre sobe) A avea tiraj bun. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De dimineață se făcuse foc, la început soba nu trăgea și tot fumul ieșise în odaie. VLAHUȚĂ, O. A. 296. DLRLC
  • 18. tranzitiv Bea, sorbi, înghiți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bea sorbi înghiți
    • format_quote Ceva rom, băiete, rusesc, tare de-ți crapă măseaua! Trage un gît și te dezmorțește. SADOVEANU, O. VI 31. DLRLC
    • format_quote Primarul Ion Pravilă se abătea mai des să tragă cîte-o țuică. REBREANU, R. II 309. DLRLC
    • format_quote Știi ce?... N-ar fi bine oare să tragem și noi o dușcă? ALECSANDRI, T. I 91. DLRLC
    • format_quote De necaz traseră băutura pe gît și cei care se aflau în preajma ofițerilor. PAS, Z. IV 75. DLRLC
    • chat_bubble (și) absolut A trage la măsea (sau la mustață) = a fi bețiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cînd tragi sorcoveții la musteață de ce nu te olicăiești atîta? CREANGĂ, A. 17. DLRLC
  • 19. tranzitiv A trasa, a marca, a desena o linie, un contur. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: desena marca trasa
    • format_quote Cu un creion lat, continuă să tragă linii pe o scîndură. C. PETRESCU, Î. II 181. DLRLC
    • format_quote Zugrăvelile ce închipuiau războaiele lui Moamet... ereau trase de mîini îngerești. GORJAN, H. IV 155. DLRLC
    • format_quote poetic Fluviul curge domol, trăgînd în jurul orașului o panglică lată de ape turburi și grele. BOGZA, M. S. 19. DLRLC
    • format_quote poetic [Acest stat] ale cărui hotare le trăsese cu sabia sa. BĂLCESCU, O. II 289. DLRLC
    • format_quote poetic De la casă pînă la casă, tot funii și ațe trase (Drumul). GOROVEI, C. 136. DLRLC
    • format_quote reflexiv Vine albastre se trăgeau pe fața ei albă ca o marmură vie. EMINESCU, N. 4. DLRLC
    • format_quote figurat Soarta a tras o dungă brutală peste combinațiile lui. REBREANU, R. I 46. DLRLC
    • format_quote figurat Chiar de n-ar avea sprîncenile trase ca din condei... tot n-ar da cu foiță și cu muc de lumînare. DELAVRANCEA, S. 9. DLRLC
    • format_quote figurat Pe deasupra ochilor Trasă-i peana corbilor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 136. DLRLC
    • chat_bubble (A fi) tras cu sfoara (sau cu frânghia) = (a fi) drept, aliniat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ulițile orașelor europenești, trase cu sfoara, au multă monotonie. NEGRUZZI, S. I 69. DLRLC
      • format_quote Toate drumurile sînt trase cu frînghia, casăle în linie. KOGĂLNICEANU, S. 4. DLRLC
    • chat_bubble A trage (o) brazdă = ara. DLRLC
      sinonime: ara
      • format_quote Cîte un plug se mișcă încet, trăgînd o brazdă adîncă. BOGZA, C. O. 153. DLRLC
      • format_quote Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tapșan. ALECSANDRI, P. P. 168. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A trage (peste ceva) cu condeiul (sau cu buretele) = a face uitat. DEX '09 DEX '98
      sinonime: anula uita șterge
  • 20. tranzitiv În diverse procese de muncă sau în acțiuni care presupun un efort fizic; cu sensul reieșind din determinări: DEX '09
    • 20.1. Toarce. DLRLC
      sinonime: toarce
      • format_quote Lasă pînza să mai steie, Că mi-ai tors-o prin cosire Și mi-ai tras-o prea subțire. MARIAN, S. 97. DLRLC
      • format_quote Din caier trăgînd, Din ochi lăcrămînd. SEVASTOS, C. 296. DLRLC
    • 20.2. A trece prin... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: petrece
      • format_quote Trage firele prin spată. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Își trase unghiile prin barba rară. C. PETRESCU, R. DR. 130. DLRLC
      • chat_bubble A trage banul (sau gologanul) prin barbă = a freca de barbă un ban câștigat (în credința superstițioasă că acest gest atrage un câștig ulterior bun). DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Trăgînd gologanul prin barbă și băgîndu-l în buzunar. PAS, Z. I 104. DLRLC
      • chat_bubble Tras (ca) prin inel (sau, mai rar, tras prin mărgea), se spune despre o persoană cu trupul subțire, mlădios. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Trupușoru-i gingășel Părea tras pintr-un inel. ALECSANDRI, P. I 91. DLRLC
        • format_quote Cine mi-a văzut Mîndru ciobănel Tras printr-un inel. ANT. LIT. POP. I 331. DLRLC
        • format_quote Mîndra naltă, supțirea, Parcă-i trasă prin mărgea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 41. DLRLC
    • 20.3. A întinde și a subția un material ductil, trecându-l printr-o filieră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A trage la rindea = a netezi cu ajutorul rindelei. DEX '09 DLRLC
      sinonime: rindelui
    • chat_bubble A trage (o țesătură) la piuă = a supune o țesătură unei operații mecanice la piuă, pentru a o face mai deasă. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Călțunii... sînt trași la chiuă și-s cu dungi roșii. ȘEZ. IX 34. DLRLC
    • chat_bubble A trage la tipar = tipări. DEX '09 DLRLC
      sinonime: tipări
    • chat_bubble A trage la șapirograf = a imprima cu ajutorul șapirografului. DEX '09 DLRLC
      sinonime: șapirografia
    • chat_bubble familiar A trage (pe cineva) în poză = fotografia. DLRLC
      sinonime: fotografia
    • chat_bubble A trage pe piatră (sau pe amnar, pe curea) = ascuți. DEX '09 DLRLC
      sinonime: ascuți
      • format_quote Urîtă vreme, grăi moș Matei, trăgînd apăsat pe-o curea o custură. MIRONESCU, S. A. 41. DLRLC
      • format_quote Paloș din teacă scotea, pe amnar că mi-l trăgea. TEODORESCU, P. P. 668. DLRLC
    • chat_bubble A trage pe calapod = a întinde pe calapod. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A trage cu acul = broda, coase. DEX '09 DLRLC
      sinonime: broda coase
      • format_quote Cîndu-i trage cu acul, să se rumpă bumbacul. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 347. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A trage cu coasa = cosi. DEX '09 DLRLC
      sinonime: cosi
      • format_quote Mă usuc ca cucuta Cînd o tragi cu coasa. SEVASTOS, N. 164. DLRLC
      • format_quote Unde tîrg erea mai bun Tragi cu coasa să faci fîn. TEODORESCU, P. P. 488. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A trage la rame (sau la, din lopată) = vâsli. DEX '09 DLRLC
      sinonime: vâsli
      • format_quote Adam și cu Trofim nu trăgeau la rame. DUMITRIU, P. F. 4. DLRLC
      • format_quote Mîndrul trage din lopată Trece Dunărea îndată. ALECSANDRI, P. P. 51. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A trage în dinți = mesteca. DLRLC
      sinonime: mesteca
      • format_quote Friptura tare, de n-o puteau trage în dinți. ȘEZ. I 234. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A trage în fușalăi (sau în piepteni) = dărăci. DLRLC
      sinonime: dărăci
      • format_quote Du-te și vezi de trage pînă în sară în fușalăi lîna pe care ți-am pregătit-o. SADOVEANU, B. 19. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A se trage la față (sau la obraji, la chip) = a avea figura obosită, palidă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: slăbi
      • format_quote Flăcăul începea să doarmă mai puțin și să se tragă la față. SADOVEANU, B. 171. DLRLC
  • 21. tranzitiv familiar A face ceva cu plăcere, cu multă energie, cu pasiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Trag o horă de tremură pămîntul. SEVASTOS, N. 82. DLRLC
    • format_quote Apoi au tras o nuntă romînească care a ținut două săptămîni. RETEGANUL, P. V 44. DLRLC
    • format_quote Păcat că nu sînteți și voi aici, să-i tragem pe-nfundate un chef la căldurică. CARAGIALE, O. VII 20. DLRLC
    • format_quote Mi-au tras o frecătură bună cu oțet de leuștean. CREANGĂ, A. 15. DLRLC
    • format_quote Îi tragem un stos în astă-seară? ALECSANDRI, T. 1702. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Va să zică îi tragi la gazetă zdravăn... C. PETRESCU, C. V. 125. DLRLC
    • 21.1. A cânta, a striga puternic. DLRLC
      • format_quote Flăcăii trăgeau chiote de răsunau văile. BUJOR, S. 39. DLRLC
      • format_quote Cu toții într-un glas îi traseră un cîntec haiducesc de clocoteau văile. VLAHUȚĂ, O. A. I 152. DLRLC
      • format_quote Privighetorile prin crîngulețele înflorite trăgea niște geamparale de-ți lua auzul. ISPIRESCU, L. 292. DLRLC
      • format_quote intranzitiv Dodată auzi niște balauri de lăutari trăgînd din viori de gîndeai că mănîncă foc. ISPIRESCU, L. 109. DLRLC
      • format_quote intranzitiv Eu cînd trag din cimpoi... sar căprioarele de se prăpădesc. ALECSANDRI, T. 243. DLRLC
      • chat_bubble A trage o gură = a certa cu asprime. DLRLC
        sinonime: certa muștrului
        • format_quote El se mai și obrăznicise cînd stăpînu-său i-a tras o gură. SLAVICI, N. I 234. DLRLC
    • chat_bubble A trage un (pui de) somn sau a trage la soamne (ori la aghioase) = a dormi adânc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: dormi
      • format_quote Am tras cu toții un pui de somn spre ziuă. STANCU, D. 178. DLRLC
      • format_quote De la Ieși și pîn-aici, mai că nici n-ai cînd trage un somn bun, și-ai ajuns. MIRONESCU, S. A. 133. DLRLC
      • format_quote S-a pus să-i tragă la soamne. CARAGIALE, O. III 50. DLRLC
      • format_quote După ce te-am găzduit... tu, gogeamite flăcău în putere, să-i tragi la aghioase. CARAGIALE, O. III 55. DLRLC
    • chat_bubble A-i trage (cuiva) butucul. DLRLC
    • chat_bubble A trage condeiul. DLRLC
    • chat_bubble A trage (cuiva) chiulul. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A trage la fit. DLRLC
  • 22. tranzitiv A da una sau mai multe lovituri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bate plesni
    • format_quote Pui acum de-ți trage la tălpi atîta cît nu poți duce. ISPIRESCU, L. 178. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Au început amîndoi să zbiere și să-și tragă-n cap cu toiegele. CARAGIALE, O. III 200. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Fiul craiului îi și trage atunci cu frîul în cap. CREANGĂ, P. 195. DLRLC
    • format_quote Îmi trăgeai palme de-mi venea amețeală. DUMITRIU, N. 128. DLRLC
    • format_quote Zicînd acestea, Dardarot i-a tras un picior. CARAGIALE, O. III 50. DLRLC
    • format_quote Ciocoieșu satului... Trage pinteni calului. MARIAN, S. 175. DLRLC
  • 23. intranzitiv A descărca o armă spre țintă, a face ca proiectilul, săgeata etc. să pornească spre țintă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Soldații începură să tragă. DUMITRIU, N. 141. DLRLC
    • format_quote La început tragem toți cu furie. CAMIL PETRESCU, U. N. 321. DLRLC
    • format_quote Dac-o veni ursul, trage fără temere. BOLINTINEANU, O. 330. DLRLC
    • format_quote Copii, trageți... eu vreu astăzi să mă-ntrec în arc cu voi. ALECSANDRI, P. I 33. DLRLC
    • format_quote Eram pe cîmp azi, amîndoi, și trăgeam la becațe. DUMITRIU, B. F. 39. DLRLC
    • format_quote Trage cineva din noapte în noi. CAMIL PETRESCU, U. N. 267. DLRLC
    • format_quote Un vînător trage cu pușca. SADOVEANU, O. VIII 179. DLRLC
    • format_quote Trăgînd mereu din carabină, Săriră-n front. COȘBUC, P. II 40. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Traseră focuri de pușcă în aer. DUMITRIU, N. 12. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Aprozii trag cîteva săgeți. DELAVRANCEA, O. II 140. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Cadînele trăgeau puști și pistoale după ferestre. GHICA, S. 19. DLRLC
  • 24. tranzitiv A freca o anumită regiune a corpului în scopuri terapeutice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: masa
    • format_quote Venii să mă tragi nițel pe spate, că nu mai pot. STĂNOIU, C. I. 188. DLRLC
    • format_quote Lă purcelul, îl scaldă, îl trage frumușel cu untură din opaieț, pe la toate încheieturile. CREANGĂ, P. 76. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Știe să tragă de gîlci. CARAGIALE, O. III 47. DLRLC
  • 25. intranzitiv Despre vânt: bate, sufla. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bate sufla
    • format_quote Trăgea un vînt subțire dinspre baltă. SADOVEANU, O. I 27. DLRLC
    • format_quote Trăgea un vîntișor care abia adia. ISPIRESCU, L. 6. DLRLC
    • format_quote Vremea e frumoasă, dar cam ger!... Trage un vînt rece «de ustură». RUSSO, O. 152. DLRLC
  • 26. tranzitiv adesea impersonal (Subînțelegându-se ca subiect aerul rece, curentul etc.) A învălui pe cineva, provocându-i o senzație neplăcută de răcoare (urmată adesea de îmbolnăvire). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să nu te tragă răceala, duduie! C. PETRESCU, R. DR. 79. DLRLC
    • format_quote prin metonimie M-a tras și fereastra. CARAGIALE, O. I 60. DLRLC
  • 27. reflexiv A descinde din..., a fi din neamul... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu contenea a dovedi, cui vrea și cui nu vrea să-l asculte, că se trage direct din Porfirogeniții Bizanțului... C. PETRESCU, A. R. 11. DLRLC
    • format_quote Se trăgea și el din viță de împărat. ISPIRESCU, U. 8. DLRLC
    • format_quote De se trag din neam mare, Asta e o întîmplare. ALEXANDRESCU, M. 321. DLRLC
    • 27.1. A fi originar din... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote După mamă se trăgea din Pipirig. SADOVEANU, E. 103. DLRLC
  • 28. reflexiv A fi provocat (de...). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: proveni
    • format_quote Din asta i s-a tras și moartea, CARAGIALE, O. III 101. DLRLC
    • format_quote A pomeni ea, baba mea, cîte zilișoare-a avea de năcazul acesta, că numai din pricina ei mi se trage. CREANGĂ, P. 128. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Orașul Constantinopole ș-a tras mărirea lui de la un Constantin. BĂLCESCU, la TDRG. DLRLC
  • chat_bubble intranzitiv figurat A trage cu urechea = a-și încorda auzul pentru a prinde zgomote ușoare, vorbe șoptite; a asculta pe furiș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nevestele trag cu urechea, se folosesc de întuneric și-și dau cu cotul, chicotesc cînd prind cîte-o frîntură din vorba unchiașului. SP. POPESCU, M. G. 24. DLRLC
    • format_quote Țrase cu urechea și simți că cineva jumulește pomul de mere. ISPIRESCU, L. 74. DLRLC
    • format_quote Trage cu urechea și aude bine că s-apropie drumeț. CARAGIALE, O. III 52. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Toate acestea le-au tras Pepelea cu urechea. SBIERA, P. 17. DLRLC
  • chat_bubble intranzitiv figurat A trage cu ochiul (sau cu ochii ori cu coada ochiului) = a se uita pe furiș, pentru a nu fi observat. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Prizonierul își fuma pe furiș țigara, trăgînd cu coada ochiului la fața aspră a sergentului. SADOVEANU, O. VI 15. DLRLC
    • format_quote Tot trag cu ochii la pojijia casei. SEVASTOS, N. 51. DLRLC
    • format_quote Trăgea cu coada ochiului spre a vedea dacă o bagă în seamă cei de primprejur. ISPIRESCU, U. 21. DLRLC
    • format_quote Intrați în codru și trageți cu ochiul; nu cumva îți zări zmei pe după copaci! ALECSANDRI, T. I 426. DLRLC
    • format_quote tranzitiv rar A întors capu-ncolo și a început să bea din țigară... Dar mă trăgea cu coada ochiului. CARAGIALE, O. I 47. DLRLC
  • chat_bubble intranzitiv figurat rar A trage de seamă = a băga de seamă. DLRLC
    • format_quote Fata mai că leșină de bucurie, dar iarăși trase de seamă și mulțămi oamenilor. RETEGANUL, P. II 68. DLRLC
  • chat_bubble intranzitiv A trage cu coada ochiului (mai rar cu geana sau cu mustața) = a face un semn discret. DLRLC
    • format_quote Flăcăii-și trag cu geana, Rîd apoi și ei. COȘBUC, P. II 56. DLRLC
    • format_quote El îi trase cu mustața, iară ei îi făcu inima sfîrr! ISPIRESCU, U. 119. DLRLC
    • format_quote Mai zîmbiți, soro dragă... mai trageți cu coada ochiului... ca altele. ALECSANDRI, T. I 160. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.