opțiuni
  • info

17 definiții pentru provoca

din care

Explicative DEX

PROVOCA, provoc, vb. I. Tranz. 1. A ațâța, a întărâta, a incita pe cineva (sfidându-l); spec. (Jur.) a aduce pe cineva (prin acte de violență, lezarea demnității sau alte fapte ilicite) într-o stare de surescitare favorabilă comiterii unei infracțiuni. 2. A avea drept urmare; a determina, a constitui, a cauza, a prilejui, a pricinui. ♦ Spec. A produce intenționat un eveniment, un proces, un fenomen; a stârni. 3. A chema, a invita pe cineva să participe la o competiție, la o întrecere. – Din fr. provoquer, lat. provocare.

PROVOCA, provoc, vb. I. Tranz. 1. A ațâța, a întărâta, a incita pe cineva (sfidându-l); spec. (Jur.) a aduce pe cineva (prin acte de violență, lezarea demnității sau alte fapte ilicite) într-o stare de surescitare favorabilă comiterii unei infracțiuni. 2. A avea drept urmare; a determina, a constitui, a cauza, a prilejui, a pricinui. ♦ Spec. A produce intenționat un eveniment, un proces, un fenomen; a stârni. 3. A chema, a invita pe cineva să participe la o competiție, la o întrecere. – Din fr. provoquer, lat. provocare.

provoca [At: ... corectat(ă)

PROVOCA, $provoc...

PROVOCA vb. I. tr. 1. A întărîta, a ațîța. ♦ A împinge (pe cineva) în acțiuni nesocotite sau necinstite; a instiga. 2. A cauza, a determina. ♦ A produce ceva cu intenție; a stîrni. 3. A chema la luptă, la o întrecere, la o discuție etc. [P.i. provoc, 3,6 -oacă. / < fr. provoquer, it., lat. provocare].

PROVOCA $vb. #t...

A PROVOCA provoc...

provocà v. 1. a ...

*provóc, a -á v....

Ortografice DOOM

provoca (a ~) #vb...

provoca (a ~) #...

provoca vb., ind....

provoca (ind. #p...

provoc, -voacă 3.

Sinonime

PROVOCA vb. 1. ...

PROVOCA vb. v. $r...

PROVOCA vb. @1....

provoca vb. #v....

Intrare: provoca
verb (VT81)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • provoca
  • provocare
  • provocat
  • provocatu‑
  • provocând
  • provocându‑
 singular plural
  • provoacă
  • provocați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • provoc
 (să)
  • provoc
  • provocam
  • provocai
  • provocasem
a II-a (tu)
  • provoci
 (să)
  • provoci
  • provocai
  • provocași
  • provocaseși
a III-a (el, ea)
  • provoacă
 (să)
  • provoace
  • provoca
  • provocă
  • provocase
plural I (noi)
  • provocăm
 (să)
  • provocăm
  • provocam
  • provocarăm
  • provocaserăm
  • provocasem
a II-a (voi)
  • provocați
 (să)
  • provocați
  • provocați
  • provocarăți
  • provocaserăți
  • provocaseți
a III-a (ei, ele)
  • provoacă
 (să)
  • provoace
  • provocau
  • provocară
  • provocaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

provoca, provocverb

  • 1. A ațâța, a întărâta, a incita pe cineva (sfidându-l). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: ațâța excita incita întărâta
    • format_quote glumeț Un lăstun, în frac, apare Sus pe-un vîrf de trestie, Ca să ție-o cuvîntare În această chestie. Dar broscoii din răstoacă Îl insultă-n pauze Și din papură-l provoacă Cu prelungi aplauze. TOPÎRCEANU, P. 35. DLRLC
    • 1.1. prin specializare științe juridice A aduce pe cineva (prin acte de violență, lezarea demnității sau alte fapte ilicite) într-o stare de surescitare favorabilă comiterii unei infracțiuni. DEX '09 DLRLC DN
      sinonime: instiga
      • format_quote A provoca la ceartă. DLRLC
  • 2. A avea drept urmare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: cauza constitui determina pricinui prilejui
    • format_quote Dacă critica mea va fi... nedemnă și nepotrivită pentru scrierea ce a provocat-o, rușinea va rămînea numai pe seama mea. ODOBESCU, S. III 10. DLRLC
    • 2.1. prin specializare A produce intenționat un eveniment, un proces, un fenomen. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: stârni
      • format_quote A provocat scandal. DLRLC
  • 3. A chema, a invita pe cineva să participe la o competiție, la o întrecere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • chat_bubble A provoca la duel = a chema pe cineva să se bată în duel. DLRLC
      • format_quote Octave provoacă la duel pe amicul său și-l rănește în luptă. GHEREA, ST. CR. II 327. DLRLC
      • format_quote figurat Trebuia să ne cunoaștem și să-l provoc la un înverșunat duel dialectic și științific. GALACTION, O. I 230. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.