24 de definiții pentru sparge

din care

Explicative DEX

SPARGE, sparg, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) preface în bucăți, în cioburi; a face să plesnească sau a plesni, a (se) crăpa. ◊ Expr. (Refl.) A se sparge în capul cuiva, se spune despre cineva obligat să suporte consecințele neplăcute ale unor fapte de care nu este vinovat. ♦ A (se) lovi la cap, producând o rană (și fractura osului). ♦ Refl. Fig. (Despre voce) A deveni răgușit, a se altera. ♦ Tranz. A tăia, a despica lemne, butuci etc. în mai multe bucăți. 2. Tranz. A sfărâma, a distruge învelișul unui lucru pentru a extrage și a folosi conținutul. ♦ Intranz. și refl. (Despre abcese) A se deschide. 3. Tranz. A distruge, a nărui, a nimici. ◊ Expr. A sparge norma = a depăși norma. A sparge frontul = a pătrunde forțat în liniile inamicului. ♦ Tranz. și refl. (Pop.) A (se) găuri; a (se) uza. ◊ Expr. (Tranz.) Pe unde și-a spart dracul opincile = prin locuri foarte depărtate, la dracu-n praznic. 4. Tranz. A deschide prin forțare o ușă, o încuietoare; p. ext. a jefui, a prăda. 5. Tranz. A împunge, a străpunge cu un obiect ascuțit sau tăios; p. ext. a ucide. ♦ Refl. (Fam.) A muri. ♦ Refl. Fig. A striga tare; a răcni, a zbiera. 6. Refl. Fig. (Despre concentrări de oameni și despre acțiuni la care participă aceștia) A lua sfârșit, a se termina; a se întrerupe (prin împrăștierea participanților). ♦ Tranz. A produce o disensiune; a dezbina. ◊ Expr. A sparge cuiva casa = a contribui efectiv la destrămarea căsniciei cuiva. 7. Tranz. Fig. (Înv.) A răzleți o oaste; a birui, a înfrânge; a împrăștia. [Perf. s. spărsei, part. spart] – Lat. spargere.

sparge [At: P...

SPARGE, sparg, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) preface în bucăți, în cioburi; a face să plesnească sau a plesni, a (se) crăpa. ◊ Expr. (Refl.) A se sparge în capul cuiva, se spune despre cineva obligat să suporte consecințele neplăcute ale unor fapte de care nu este vinovat. ♦ Refl. Fig. (Despre voce) A deveni răgușit, a se altera. ♦ Tranz. A tăia, a despica lemne, butuci etc. în mai multe bucăți. 2. Tranz. A sfărâma, a distruge învelișul unui lucru, pentru a extrage și a folosi conținutul. ♦ Intranz. și refl. (Despre abcese) A se deschide. 3. Tranz. A distruge, a nărui, a nimici. ◊ Expr. A sparge norma = a depăși norma. A sparge frontul = a pătrunde forțat în liniile inamicului. ♦ Tranz. și refl. (Pop.) A (se) găuri; a (se) uza. ◊ Expr. (Tranz.) Pe unde și-a spart dracul opincile = prin locuri foarte depărtate, la dracu-n praznic. 4. Tranz. A deschide prin forțare o ușă, o încuietoare; p. ext. a jefui, a prăda. 5. Tranz. A împinge, a străpunge cu un obiect ascuțit sau tăios; p. ext. a ucide. ♦ Refl. (Fam.) A muri. ♦ Refl. Fig. A striga tare; a răcni, a zbiera. 6. Refl. Fig. (Despre concentrări de oameni și despre acțiuni la care participă aceștia) A lua sfârșit, a se termina; a se întrerupe (prin împrăștierea participanților). ♦ Tranz. A produce o disensiune; a dezbina. ◊ Expr. A sparge cuiva casa = a contribui efectiv la destrămarea căsniciei cuiva. 7. Tranz. Fig. (Înv.) A răzleți o oaste; a birui, a înfrânge; a împrăștia. [Perf. s. spărsei, part. spart] – Lat. spargere.

SPARGE, sparg, ...

sparge vb. I (#...

A SPARGE sparg $t...

@A SE SPARGE mă spa...

sparge v. (activ...

sparg, spart (rar ...

Ortografice DOOM

sparge (a ~) #vb....

sparge (a ~) #v...

sparge vb., ind. ...

Etimologice

sparge (-g, -rt),...

Argou

sparge, sparg @I...

a se sparge gașca ...

@a sparge la buburuz...

a sparge la nas $#...

@a sparge prapurele ...

a-i sparge ($cuiva...

a-i sparge ($cuiva...

Sinonime

SPARGE vb. 1. a ...

SPARGE vb. v. $ab...

SPARGE vb. 1....

sparge vb. v....

Expresii și citate

@On ne fait d’omele...

Intrare: sparge
verb (VT656)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sparge
  • spargere
  • spart
  • spartu‑
  • spărgând
  • spărgându‑
singular plural
  • sparge
  • spargeți
  • spărgeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sparg
(să)
  • sparg
  • spărgeam
  • spărsei
  • spărsesem
a II-a (tu)
  • spargi
(să)
  • spargi
  • spărgeai
  • spărseși
  • spărseseși
a III-a (el, ea)
  • sparge
(să)
  • spargă
  • spărgea
  • sparse
  • spărsese
plural I (noi)
  • spargem
(să)
  • spargem
  • spărgeam
  • sparserăm
  • spărseserăm
  • spărsesem
a II-a (voi)
  • spargeți
(să)
  • spargeți
  • spărgeați
  • sparserăți
  • spărseserăți
  • spărseseți
a III-a (ei, ele)
  • sparg
(să)
  • spargă
  • spărgeau
  • sparseră
  • spărseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sparge, spargverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) preface în bucăți, în cioburi; a face să plesnească sau a plesni, a (se) crăpa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: crăpa
    • format_quote În cancelarie se învîrteau mai mulți, spărgînd ce le cădea în cale și războindu-se mai ales cu registrele în care erau însemnate învoielile și datoriile oamenilor. REBREANU, R. II 200. DLRLC
    • format_quote Purcelul atunci... a spart o fereastră. CREANGĂ, P. 85. DLRLC
    • format_quote figurat Era plin primăvara de copii... care, la înapoiere, spărgeau aerul cu zgomotul trompetelor de carton și al huruitoarelor de lemn. PAS, Z. I 18. DLRLC
    • format_quote figurat Deodată un stol de vrăbii a zburat din vișin, spărgînd strident liniștea. SAHIA, N. 61. DLRLC
    • format_quote figurat Un chiot lung sparge tăcerea amurgului. VLAHUȚĂ, R. P. 10. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Multe gospodării nouă, altele lărgite; nici un semn nu mai rămăsese că au spart pe aici obuzele. C. PETRESCU, Î. II 204. DLRLC
    • format_quote Ei, acum te uiți la cană, Că s-a spart! Dar dă-o-n foc! COȘBUC, P. I 237. DLRLC
    • format_quote Se sparse bomba-n două. ALECSANDRI, P. II 88. DLRLC
    • format_quote figurat Ne zăpăcește zbuciumarea asta a valurilor care se izbesc spărgîndu-se cu zguduituri groaznice. BART, S. M. 19. DLRLC
    • format_quote figurat O detunătură înfiorătoare vui și se sparse de zidurile castelului. Toți tresăriră ca și cum glonțul ar fi trecut deodată prin toate inimile. VLAHUȚĂ, N. 187. DLRLC
    • 1.1. A (se) lovi la cap, producând o rană (și fractura osului). DEX '09 DLRLC
      • format_quote P-aci era să moară de mîhnire. Și dacă n-o țineau surorile, își și spărgea capul căzînd. ISPIRESCU, L. 51. DLRLC
      • format_quote S-arunce aici cu pietre ca să ne spargă capetele? ALECSANDRI, T. I 59. DLRLC
      • chat_bubble A-și sparge capul (cu ceva) = a-și frământa mintea pentru rezolvarea unei probleme. DLRLC
    • 1.2. reflexiv figurat (Despre voce) A deveni răgușit, a se altera. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: altera
      • format_quote Glasul i se spărsese de tot. DUMITRIU, N. 107. DLRLC
    • 1.3. tranzitiv A tăia, a despica lemne, butuci etc. în mai multe bucăți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În loc să spargă butuci pîn-or plesni, golanii de argați îmi umblă cu Isopii! CAMILAR, N. II 381. DLRLC
      • format_quote Spărgea un lemn pentru foc, dădea la o parte zăpada. Nici treburile astea nu le făcuse Mitică pînă atunci. PAS, Z. IV 258. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A se sparge în capul cuiva, se spune despre cineva obligat să suporte consecințele neplăcute ale unor fapte de care nu este vinovat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Oricum, tot în capul meu o să se spargă. DEMETRIUS, C. 42. DLRLC
  • 2. tranzitiv A sfărâma, a distruge învelișul unui lucru pentru a extrage și a folosi conținutul. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Anica tăiase o găină. Spărsese ouă. Pregătise cina pentru oaspe. C. PETRESCU, Î. II 174. DLRLC
    • format_quote Argintarul îi ducea grija fiindcă, ascultînd pe la ușă, n-auzea alt decît cum spărgea la alune pe nicovală. ISPIRESCU, L. 92. DLRLC
    • format_quote reflexiv poetic Iar dac-un nor se sparge deasupră-i cîteodată, Cu lacrimi lungi de sînge e ploaia-amestecată. ALECSANDRI, P. III 305. DLRLC
    • format_quote prin metonimie Un potop de ploaie se sparse din culmea întunecimii. DELAVRANCEA, V. V. 223. DLRLC
    • 2.1. intranzitiv reflexiv (Despre abcese) A se deschide. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: deschide
      • format_quote Dacă uima a spart, e bine să punem pe rană frunză de ciumafai. ȘEZ. II 19. DLRLC
  • 3. tranzitiv Distruge, nimici, nărui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Sparge cazemata asta. CAMILAR, N. I 427. DLRLC
    • format_quote Dintre sute de catarge Care lasă malurile, Cîte oare le vor sparge Vînturile, valurile. EMINESCU, O. IV 396. DLRLC
    • format_quote Craiul lor a poruncit s-aducă tunurile ca să spargă porțile. NEGRUZZI, S. I 170. DLRLC
    • format_quote Gura omului sparge cetăți. Cu capul nu spargi zidul. DLRLC
    • 3.1. tranzitiv reflexiv popular A (se) găuri; a (se) uza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: găuri uza
      • format_quote De s-ar sparge blidu-n fund Doar-aș scăpa de urît; Da blidu-i de cositor, Nu se sparge pînă mor! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 167. DLRLC
      • format_quote Așternutul era de niște pînză albă... și subțire, de s-o spargi cu limba. ISPIRESCU, L. 251. DLRLC
      • format_quote Geaba vii, geaba te duci, Geaba spargi niște papuci. PANN, P. V. III 5. DLRLC
      • format_quote Cămașa veche umbli să o cârpești și mai rău o spargi. DLRLC
      • format_quote Mulțumi încă o dată de buna găzduire și de povețele cele folositoare și, după ce lepădă o pereche de opinci care se spărsese, încălță altele. ISPIRESCU, L. 56. DLRLC
      • format_quote Zi și noapte au lucrat bieții creștini la cetate, pînă s-au spart toate hainele de pe ei. ODOBESCU, S. I 408. DLRLC
      • chat_bubble tranzitiv Pe unde și-a spart dracul opincile = prin locuri foarte depărtate, la dracu-n praznic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A sparge norma = a depăși norma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A sparge banca (sau, rar, bancul) = a câștiga banii celui care ține banca la bacara. DLRLC
      • format_quote Joc... Sparg bancul... El atunci scoate ceasornicul... Îl iau. BOLINTINEANU, O. 368. DLRLC
    • chat_bubble A sparge frontul = a pătrunde forțat în liniile inamicului. DEX '09 DEX '98
  • 4. tranzitiv A deschide prin forțare o ușă, o încuietoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ar fi putut să umble cineva... – Doar dacă sparge broasca. BARANGA, I. 202. DLRLC
    • 4.1. prin extensiune Jefui, prăda. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A ars repede curtea boierească. Am spart pivnițele. STANCU, D. 147. DLRLC
      • format_quote Maică, maică, soacra mea, Nu știi c-am să-ți spui ceva? Unul pimnița ne-a spart, Buțile c-a încercat. TEODORESCU, P. P. 680. DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv Mare vîlvă se făcu în oraș cînd se află că s-a spart visteria împăratului. ISPIRESCU, L. 372. DLRLC
  • 5. tranzitiv rar Ara, desțeleni. DLRLC
    • format_quote Boul... Va afla din ce pricină sparge țărna hrănitoare. CONACHI, P. 261. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Cu arătura se sparge pămîntul. I. IONESCU, D. 244. DLRLC
    • 5.1. Săpa. DLRLC
      sinonime: săpa
      • format_quote Te du în grajdul cailor și sparge pămîntul și sapă acolo că vei afla niște oase de cal. RETEGANUL, P. III 14. DLRLC
  • 6. tranzitiv A împunge, a străpunge cu un obiect ascuțit sau tăios. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Un junghi i-a ieșit din coastă, parcă l-ar fi spart cineva. PREDA, Î. 159. DLRLC
    • format_quote Vitele mari, cornute mai ales, cînd turbă... sînt furioase, împung pe alte vite, le sparg cu coarnele și se reped după oameni. ȘEZ. III 205. DLRLC
    • 6.1. prin extensiune Ucide. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: ucide
      • format_quote Toate vitele mi-a spart. ALECSANDRI, P. P. 361. DLRLC
    • 6.2. reflexiv familiar Crăpa, muri, plesni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Brotăceii se sparg la cîntec ca niște poeți zgomotoși și fără minte. DELAVRANCEA, T. 62. DLRLC
      • format_quote Ea de jale se spărgea. VĂCĂRESCU, P. 13. DLRLC
      • format_quote Patruzeci de călărași, Cu cai de se sparg de grași. TEODORESCU, P. P. 179. DLRLC
    • 6.3. reflexiv figurat A striga tare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ho!... Ce te spargi așa în calea boierilor! ALECSANDRI, T. 141. DLRLC
      • chat_bubble A-i sparge (cuiva) urechile = a face zgomot mare, dând celor de față impresia că și-au pierdut auzul. DLRLC
        • format_quote Deasupra ta întîia explozie îți sparge urechile. CAMIL PETRESCU, U. N. 359. DLRLC
        • format_quote Du-te dincolo, mamă; spargi urechile dumnealui! CARAGIALE, O. II 165. DLRLC
  • 7. reflexiv figurat (Despre concentrări de oameni și despre acțiuni la care participă aceștia) A lua sfârșit, a se termina; a se întrerupe (prin împrăștierea participanților). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Putea să adune către seară, cînd se spărgea tîrgul, paie ca să-și umple prispa. CAMIL PETRESCU, O. II 47. DLRLC
    • format_quote Gloata se trezi. S-au spart rîndurile. SAHIA, N. 93. DLRLC
    • format_quote Jocul se sparse și toată lumea se îngrămădi, în jurul celui ce sosea, cu întrebări, cu strigăte, cu mirări. REBREANU, R. I 137. DLRLC
    • format_quote Congresul se sparse într-ăst rînd fără succes, precum în urmă și cel ce sta să se facă în curtea domnească de la București. ODOBESCU, S. I 269. DLRLC
    • format_quote Cînd vine vremea de a se sparge balul, e mare părere de rău. ALECSANDRI, O. P. 253. DLRLC
    • format_quote Satul s-a spart și abia a mai rămas 4 case din 58 ce erau la 1850. I. IONESCU, P. 313. DLRLC
    • format_quote Pînă cartea se citea, Nunta mîndră se spărgea. TEODORESCU, P. P. 623. DLRLC
    • 7.1. tranzitiv A produce o disensiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: dezbina
      • format_quote Toți... fac gură largă, Dragostea ca să ne-o spargă. ALECSANDRI, P. P. 278. DLRLC
      • format_quote figurat Șampania deșteaptă bucuria și sparge întristarea. BOLINTINEANU, O. 396. DLRLC
      • chat_bubble A sparge cuiva casa = a contribui efectiv la destrămarea căsniciei cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Un ăla, un prăpădit de amploiat, n-are chioară în pungă și se ține după nevestele negustorilor, să le spargă casele, domnule! CARAGIALE, O. I 44. DLRLC
        • format_quote Măi, frate, bate-ți nevasta, Nu vezi că ne sparge casa? HODOȘ, P. P. 152. DLRLC
  • 8. tranzitiv figurat învechit A răzleți o oaste. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îi povestiră cum... oastea lui a spart oastea împărăției. ISPIRESCU, L. 111. DLRLC
    • format_quote Cum trecură ai noștri rîul, dau îndată năvală asupra turcilor, îi bat, îi sparg, îi pun în goană și îi silesc a căuta scăpare după șanțuri. BĂLCESCU, O. II 74. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.