37 de definiții pentru jefui

din care

Explicative DEX

JEFUI, jefuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A fura bani sau obiecte în cantități mari (făcând uz de violență); a săvârși un jaf (1), a prăda. 2. A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forță sau prin înșelăciune; a jecmăni. [Var.: (înv.) jecui vb. IV] – Jaf + suf. -ui.

JEFUI, jefuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A fura bani sau obiecte în cantități mari (făcând uz de violență); a săvârși un jaf (1), a prăda. 2. A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forță sau prin înșelăciune; a jecmăni. [Var.: (înv.) jecui vb. IV] – Jaf + suf. -ui.

jefui [At: VA...

JEFUI, JĂFUI (...

JEFUI, $jefuiesc,...

A JEFUI ~iesc $t...

jefuì v. V. @jăfuì...

JECUI vb. IV v. jefui.

JECUI vb. IV v. jefui.

jăcui v #vz...

jăfui v #vz...

jăhui v vz...

jăui v vz...

jecui v #vz...

jehui v #vz...

JĂFUI... 👉 @JEF...

JĂUI (-uesc) $...

JEHUI (-uesc) ...

JACUI vb. IV #v...

JĂCUI vb. IV #v...

JECUI vb. IV #v...

jăcuì v. a jăfui (...

jăfuì v. 1. a pu...

jăcuĭésc v. tr. (d...

jăfuĭésc v. tr. (d...

jecuĭésc V. @jăcuĭ...

jefuiésc V. @jăfuĭ...

Ortografice DOOM

jefui (a ~) vb.,...

jefui (a ~) #vb...

jefui vb., ind. p...

jefui (ind. #pre...

jăcuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

jefuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Sinonime

JEFUI vb. 1. a ...

jefui vb. IV. #t...

JEFUI vb. 1. ...

Regionalisme / arhaisme

JĂCUI vb. (Mold....

JECUI vb. v. @...

jăcui, $jăcuiesc...

Intrare: jefui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jefui
  • jefuire
  • jefuit
  • jefuitu‑
  • jefuind
  • jefuindu‑
singular plural
  • jefuiește
  • jefuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jefuiesc
(să)
  • jefuiesc
  • jefuiam
  • jefuii
  • jefuisem
a II-a (tu)
  • jefuiești
(să)
  • jefuiești
  • jefuiai
  • jefuiși
  • jefuiseși
a III-a (el, ea)
  • jefuiește
(să)
  • jefuiască
  • jefuia
  • jefui
  • jefuise
plural I (noi)
  • jefuim
(să)
  • jefuim
  • jefuiam
  • jefuirăm
  • jefuiserăm
  • jefuisem
a II-a (voi)
  • jefuiți
(să)
  • jefuiți
  • jefuiați
  • jefuirăți
  • jefuiserăți
  • jefuiseți
a III-a (ei, ele)
  • jefuiesc
(să)
  • jefuiască
  • jefuiau
  • jefui
  • jefuiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jăcui
  • jăcuire
  • jăcuit
  • jăcuitu‑
  • jăcuind
  • jăcuindu‑
singular plural
  • jăcuiește
  • jăcuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jăcuiesc
(să)
  • jăcuiesc
  • jăcuiam
  • jăcuii
  • jăcuisem
a II-a (tu)
  • jăcuiești
(să)
  • jăcuiești
  • jăcuiai
  • jăcuiși
  • jăcuiseși
a III-a (el, ea)
  • jăcuiește
(să)
  • jăcuiască
  • jăcuia
  • jăcui
  • jăcuise
plural I (noi)
  • jăcuim
(să)
  • jăcuim
  • jăcuiam
  • jăcuirăm
  • jăcuiserăm
  • jăcuisem
a II-a (voi)
  • jăcuiți
(să)
  • jăcuiți
  • jăcuiați
  • jăcuirăți
  • jăcuiserăți
  • jăcuiseți
a III-a (ei, ele)
  • jăcuiesc
(să)
  • jăcuiască
  • jăcuiau
  • jăcui
  • jăcuiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jăfui
  • jăfuire
  • jăfuit
  • jăfuitu‑
  • jăfuind
  • jăfuindu‑
singular plural
  • jăfuiește
  • jăfuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jăfuiesc
(să)
  • jăfuiesc
  • jăfuiam
  • jăfuii
  • jăfuisem
a II-a (tu)
  • jăfuiești
(să)
  • jăfuiești
  • jăfuiai
  • jăfuiși
  • jăfuiseși
a III-a (el, ea)
  • jăfuiește
(să)
  • jăfuiască
  • jăfuia
  • jăfui
  • jăfuise
plural I (noi)
  • jăfuim
(să)
  • jăfuim
  • jăfuiam
  • jăfuirăm
  • jăfuiserăm
  • jăfuisem
a II-a (voi)
  • jăfuiți
(să)
  • jăfuiți
  • jăfuiați
  • jăfuirăți
  • jăfuiserăți
  • jăfuiseți
a III-a (ei, ele)
  • jăfuiesc
(să)
  • jăfuiască
  • jăfuiau
  • jăfui
  • jăfuiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jăhui
  • jăhuire
  • jăhuit
  • jăhuitu‑
  • jăhuind
  • jăhuindu‑
singular plural
  • jăhuiește
  • jăhuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jăhuiesc
(să)
  • jăhuiesc
  • jăhuiam
  • jăhuii
  • jăhuisem
a II-a (tu)
  • jăhuiești
(să)
  • jăhuiești
  • jăhuiai
  • jăhuiși
  • jăhuiseși
a III-a (el, ea)
  • jăhuiește
(să)
  • jăhuiască
  • jăhuia
  • jăhui
  • jăhuise
plural I (noi)
  • jăhuim
(să)
  • jăhuim
  • jăhuiam
  • jăhuirăm
  • jăhuiserăm
  • jăhuisem
a II-a (voi)
  • jăhuiți
(să)
  • jăhuiți
  • jăhuiați
  • jăhuirăți
  • jăhuiserăți
  • jăhuiseți
a III-a (ei, ele)
  • jăhuiesc
(să)
  • jăhuiască
  • jăhuiau
  • jăhui
  • jăhuiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jăui
  • jăuire
  • jăuit
  • jăuitu‑
  • jăuind
  • jăuindu‑
singular plural
  • jăuiește
  • jăuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jăuiesc
(să)
  • jăuiesc
  • jăuiam
  • jăuii
  • jăuisem
a II-a (tu)
  • jăuiești
(să)
  • jăuiești
  • jăuiai
  • jăuiși
  • jăuiseși
a III-a (el, ea)
  • jăuiește
(să)
  • jăuiască
  • jăuia
  • jăui
  • jăuise
plural I (noi)
  • jăuim
(să)
  • jăuim
  • jăuiam
  • jăuirăm
  • jăuiserăm
  • jăuisem
a II-a (voi)
  • jăuiți
(să)
  • jăuiți
  • jăuiați
  • jăuirăți
  • jăuiserăți
  • jăuiseți
a III-a (ei, ele)
  • jăuiesc
(să)
  • jăuiască
  • jăuiau
  • jăui
  • jăuiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jecui
  • jecuire
  • jecuit
  • jecuitu‑
  • jecuind
  • jecuindu‑
singular plural
  • jecuiește
  • jecuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jecuiesc
(să)
  • jecuiesc
  • jecuiam
  • jecuii
  • jecuisem
a II-a (tu)
  • jecuiești
(să)
  • jecuiești
  • jecuiai
  • jecuiși
  • jecuiseși
a III-a (el, ea)
  • jecuiește
(să)
  • jecuiască
  • jecuia
  • jecui
  • jecuise
plural I (noi)
  • jecuim
(să)
  • jecuim
  • jecuiam
  • jecuirăm
  • jecuiserăm
  • jecuisem
a II-a (voi)
  • jecuiți
(să)
  • jecuiți
  • jecuiați
  • jecuirăți
  • jecuiserăți
  • jecuiseți
a III-a (ei, ele)
  • jecuiesc
(să)
  • jecuiască
  • jecuiau
  • jecui
  • jecuiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jehui
  • jehuire
  • jehuit
  • jehuitu‑
  • jehuind
  • jehuindu‑
singular plural
  • jehuiește
  • jehuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jehuiesc
(să)
  • jehuiesc
  • jehuiam
  • jehuii
  • jehuisem
a II-a (tu)
  • jehuiești
(să)
  • jehuiești
  • jehuiai
  • jehuiși
  • jehuiseși
a III-a (el, ea)
  • jehuiește
(să)
  • jehuiască
  • jehuia
  • jehui
  • jehuise
plural I (noi)
  • jehuim
(să)
  • jehuim
  • jehuiam
  • jehuirăm
  • jehuiserăm
  • jehuisem
a II-a (voi)
  • jehuiți
(să)
  • jehuiți
  • jehuiați
  • jehuirăți
  • jehuiserăți
  • jehuiseți
a III-a (ei, ele)
  • jehuiesc
(să)
  • jehuiască
  • jehuiau
  • jehui
  • jehuiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jacui
  • jacuire
  • jacuit
  • jacuitu‑
  • jacuind
  • jacuindu‑
singular plural
  • jacuiește
  • jacuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jacuiesc
(să)
  • jacuiesc
  • jacuiam
  • jacuii
  • jacuisem
a II-a (tu)
  • jacuiești
(să)
  • jacuiești
  • jacuiai
  • jacuiși
  • jacuiseși
a III-a (el, ea)
  • jacuiește
(să)
  • jacuiască
  • jacuia
  • jacui
  • jacuise
plural I (noi)
  • jacuim
(să)
  • jacuim
  • jacuiam
  • jacuirăm
  • jacuiserăm
  • jacuisem
a II-a (voi)
  • jacuiți
(să)
  • jacuiți
  • jacuiați
  • jacuirăți
  • jacuiserăți
  • jacuiseți
a III-a (ei, ele)
  • jacuiesc
(să)
  • jacuiască
  • jacuiau
  • jacui
  • jacuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jefui, jefuiescverb

  • 1. A fura bani sau obiecte în cantități mari (făcând uz de violență); a săvârși un jaf. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote A jefuit pe stăpînu-meu pînă la cămașă. ISPIRESCU, L. 290. DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională Avea cineva cap să treacă pe aici fără să fie jăfuit? CREANGĂ, P. 119. DLRLC
  • 2. științe juridice A săvârși un jaf. MDA2
  • 3. A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forță sau prin înșelăciune. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Capitalul străin jefuia bogățiile țării noastre. DLRLC
    • format_quote Jefuit de cămătarul cel sfruntat și fără milă. MACEDONSKI, O. I 9. DLRLC
  • 4. Exploata. MDA2
    sinonime: exploata
  • 5. impropriu Plagia. MDA2
    sinonime: plagia
  • 6. impropriu A răpi și a viola o femeie. MDA2
  • 7. Devasta. MDA2
    sinonime: devasta
etimologie:
  • Jaf + -ui. DEX '09 MDA2 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.