20 de definiții pentru răcni

din care

Explicative DEX

RĂCNI, răcnesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate strigăte puternice și prelungi; a rage, a mugi, a zbiera. 2. (Despre oameni) A scoate strigăte puternice; p. ext. a vorbi răstit și tare, a se răsti (la cineva). – Din sl. ryknonti.

RĂCNI, răcnesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate strigăte puternice și prelungi; a rage, a mugi, a zbiera. 2. (Despre oameni) A scoate strigăte puternice; p. ext. a vorbi răstit și tare, a se răsti (la cineva). – Din sl. ryknonti.

răcni1 [#At...

răcni2 $vt...

RĂCNI, răcnesc,...

A RĂCNI ~esc $in...

răcnì v. 1. a st...

răgni v #vz...

răhni1 v...

râcni v vz...

răcnésc v. intr. (...

răgnésc, V. @răcne...

Ortografice DOOM

răcni (a ~) (a st...

răcni (a ~) #vb...

răcni vb., ind. p...

răcnesc, -neam 1 imp.

Etimologice

@răcni (răcnesc, r...

Sinonime

RĂCNI vb. 1. v....

RĂCNI vb. 1. ...

Antonime

A răcni ≠ a șopti...

Intrare: răcni
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răcni
  • răcnire
  • răcnit
  • răcnitu‑
  • răcnind
  • răcnindu‑
singular plural
  • răcnește
  • răcniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răcnesc
(să)
  • răcnesc
  • răcneam
  • răcnii
  • răcnisem
a II-a (tu)
  • răcnești
(să)
  • răcnești
  • răcneai
  • răcniși
  • răcniseși
a III-a (el, ea)
  • răcnește
(să)
  • răcnească
  • răcnea
  • răcni
  • răcnise
plural I (noi)
  • răcnim
(să)
  • răcnim
  • răcneam
  • răcnirăm
  • răcniserăm
  • răcnisem
a II-a (voi)
  • răcniți
(să)
  • răcniți
  • răcneați
  • răcnirăți
  • răcniserăți
  • răcniseți
a III-a (ei, ele)
  • răcnesc
(să)
  • răcnească
  • răcneau
  • răcni
  • răcniseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răgni
  • răgnire
  • răgnit
  • răgnitu‑
  • răgnind
  • răgnindu‑
singular plural
  • răgnește
  • răgniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răgnesc
(să)
  • răgnesc
  • răgneam
  • răgnii
  • răgnisem
a II-a (tu)
  • răgnești
(să)
  • răgnești
  • răgneai
  • răgniși
  • răgniseși
a III-a (el, ea)
  • răgnește
(să)
  • răgnească
  • răgnea
  • răgni
  • răgnise
plural I (noi)
  • răgnim
(să)
  • răgnim
  • răgneam
  • răgnirăm
  • răgniserăm
  • răgnisem
a II-a (voi)
  • răgniți
(să)
  • răgniți
  • răgneați
  • răgnirăți
  • răgniserăți
  • răgniseți
a III-a (ei, ele)
  • răgnesc
(să)
  • răgnească
  • răgneau
  • răgni
  • răgniseră
râcni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răcni, răcnescverb

  • 1. (Despre animale) A scoate strigăte puternice și prelungi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și ce face o panteră, cînd s-aruncă să atace... Rupe membru după membru și răcnește fericită. MACEDONSKI, O. II 439. DLRLC
    • format_quote [Leul] răcnea de se cutremurau codrii. ISPIRESCU, L. 17. DLRLC
    • format_quote Vulturul din nori Răcni falnic de trei ori. ALECSANDRI, P. A. 49. DLRLC
    • format_quote Gruia un corb auzea Tot răcnind și croncănind. BIBICESCU, P. P. 297. DLRLC
    • format_quote Noaptea răcnește, Ziua s-odihnește (Buha). GOROVEI, C. 33. DLRLC
    • format_quote figurat Marea cenușie și cu creste uriașe, albe, răcnea atotputernică. DUMITRIU, P. F. 23. DLRLC
    • format_quote Răcnească furtuna de furie suptă, Și geamă ca iadul din basme oceanul, Tu dă-te cu totul nădejdii și luptă. NECULUȚĂ, Ț. D. 39. DLRLC
  • 2. (Despre oameni) A scoate strigăte puternice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote I se pare că visează, Ar zîmbi și nu se-ncrede, ar răcni și nu cutează. EMINESCU, O. I 84. DLRLC
    • format_quote Ticăitul boier răcnea cît putea. NEGRUZZI, S. I 156. DLRLC
    • format_quote Badiul țipă și răcnește. TEODORESCU, P. P. 541. DLRLC
    • format_quote adesea în comparații / la comparativ Și răcnind ca un leu se luă la luptă. ISPIRESCU, L. 27. DLRLC
    • format_quote adesea în comparații / la comparativ A sărit din somn, răcnind ca un taur. CREANGĂ, A. 101. DLRLC
    • format_quote figurat Inima în el plîngea și răcnea: știu atît de mult! GALACTION, O. I 201. DLRLC
    • 2.1. prin extensiune A vorbi răstit și tare, a se răsti (la cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: răsti antonime: șopti
      • format_quote Apoi îl luă de după gît pe Adam și-i răcni în ureche. DUMITRIU, P. F. 16. DLRLC
      • format_quote tranzitiv rar Nevasta lui Mogrea duruie la mașina de cusut, încît trebuie să-și răcnească din răsputeri cuvintele. C. PETRESCU, Î. II 128. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.