opțiuni
  • info

16 definiții pentru împunge

din care

Explicative DEX

ÎMPUNGE, împung, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) înțepa. ♦ Tranz. A îmboldi un animal. ♦ Tranz. Fig. A ironiza, a persifla. 2. Tranz. A lovi cu coarnele. [Perf. s. împunsei, part. împuns] – Lat. impungere.

ÎMPUNGE, împung, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) înțepa. ♦ Tranz. A îmboldi un animal. ♦ Tranz. Fig. A ironiza, a persifla. 2. Tranz. A lovi cu coarnele. [Perf. s. împunsei, part. împuns] – Lat. impungere.

împunge [At:...

ÎMPUNGE, $împung...

A ÎMPUNGE împung...

@A SE ÎMPUNGE mă îm...

împunge v. 1. a ...

împúng, -púns, a @...

Ortografice DOOM

împunge (a ~) #vb...

împunge (a ~) #...

împunge vb., ind....

Etimologice

@împunge (împung, ...

Argou

@a împunge cu cornu...

Sinonime

ÎMPUNGE vb. 1. ...

ÎMPUNGE vb. v. $i...

ÎMPUNGE vb. @1....

împunge vb. #v....

Intrare: împunge
verb (VT646)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împunge
  • ‑mpunge
  • împungere
  • ‑mpungere
  • împuns
  • ‑mpuns
  • împunsu‑
  • ‑mpunsu‑
  • împungând
  • ‑mpungând
  • împungându‑
  • ‑mpungându‑
 singular plural
  • împunge
  • ‑mpunge
  • împungi
  • ‑mpungi
  • împungeți
  • ‑mpungeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împung
  • ‑mpung
 (să)
  • împung
  • ‑mpung
  • împungeam
  • ‑mpungeam
  • împunsei
  • ‑mpunsei
  • împunsesem
  • ‑mpunsesem
a II-a (tu)
  • împungi
  • ‑mpungi
 (să)
  • împungi
  • ‑mpungi
  • împungeai
  • ‑mpungeai
  • împunseși
  • ‑mpunseși
  • împunseseși
  • ‑mpunseseși
a III-a (el, ea)
  • împunge
  • ‑mpunge
 (să)
  • împungă
  • ‑mpungă
  • împungea
  • ‑mpungea
  • împunse
  • ‑mpunse
  • împunsese
  • ‑mpunsese
plural I (noi)
  • împungem
  • ‑mpungem
 (să)
  • împungem
  • ‑mpungem
  • împungeam
  • ‑mpungeam
  • împunserăm
  • ‑mpunserăm
  • împunseserăm
  • ‑mpunseserăm
  • împunsesem
  • ‑mpunsesem
a II-a (voi)
  • împungeți
  • ‑mpungeți
 (să)
  • împungeți
  • ‑mpungeți
  • împungeați
  • ‑mpungeați
  • împunserăți
  • ‑mpunserăți
  • împunseserăți
  • ‑mpunseserăți
  • împunseseți
  • ‑mpunseseți
a III-a (ei, ele)
  • împung
  • ‑mpung
 (să)
  • împungă
  • ‑mpungă
  • împungeau
  • ‑mpungeau
  • împunseră
  • ‑mpunseră
  • împunseseră
  • ‑mpunseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împunge, împungverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) înțepa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: punge înghimpa înțepa
    • format_quote Tu vezi cum plouă, cu picurii mici, în gîrlă? Parcă ar împunge luciul apei cu ace puse unul lîngă altul. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 44. DLRLC
    • format_quote Șăzi binișor, nebunule, că, zău, te-mpung cu acu. ALECSANDRI, T. I 337. DLRLC
    • format_quote figurat Coșuri de fabrici... împung cerul cu fumul lor negru. STANCU, U.R.S.S. 159. DLRLC
    • format_quote figurat Cînd au apărut pe creasta dealului călăreții tătari, împungînd cerul cu sulițele, nimene n-ar fi putut bănui că în vale ar sta creștini, tupilați în ascunzișuri. SADOVEANU, F. J. 285. DLRLC
    • format_quote figurat Pe sub norii vineți, razele împungeau săgeți sfioase, care risipeau negurile departe, în vale deasupra apelor. C. PETRESCU, S. 169. DLRLC
    • format_quote Acul împunge pânza. DLRLC
    • format_quote poetic Împung țărîna colți mărunți de viață Ce-au început puzderii să răsară. D. BOTEZ, F. S. 84. DLRLC
    • format_quote S-a împuns la deget. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A îmboldi un animal. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: stimula îmboldi
      • format_quote Un băiețandru împungea din cînd în cînd boii pe lîngă coadă cu capătul bățului. DUMITRIU, B. F. 98. DLRLC
      • format_quote Și-i puseră pe fugă, împungîndu-i din urmă cu vîrful bețelor. PAS, Z. IV 98. DLRLC
    • 1.2. intranzitiv A da (în ceva). DLRLC
      sinonime: împinge
      • format_quote Pisicuța, de altă parte, nedumerită asupra gălăgiei ce se făcea îndărătul său, întorcea capul din cînd în cînd și împungea cu botul în desagi. HOGAȘ, M. N. 154. DLRLC
    • 1.3. tranzitiv figurat Atinge, ironiza, mușca, persifla, pișca, zeflemisi, înțepa, șfichiui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: atinge ironiza mușca persifla pișca zeflemisi înțepa șfichiui
      • format_quote Pe drum, băiatul a cercat în cîteva rînduri să împungă pe tovarășul lui, doar l-o face să răsufle ceva. Dar plotonierul tăcea, cu mustățile pleoștite. SADOVEANU, M. C. 38. DLRLC
      • format_quote Ori nu știi ce secret am eu, care mă roade de mult, ori știi și mă împungi fără milă. SADOVEANU, P. M. 61. DLRLC
      • format_quote Moșneagul s-au cam simțit împuns de vorbele babei. SBIERA, P. 274. DLRLC
      • format_quote Cu astă vorbă îl împunse. PANN, P. V. I 8. DLRLC
  • 2. tranzitiv A lovi cu coarnele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: punge
    • format_quote Să te ajungă Cîte rele pierzătoare, Să te bată ploi și soare, Să te-mpungă Vaci și boi. COȘBUC, P. I 204. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Numai de coarne sînt vrednic, să împung ca vitele. RETEGANUL, P. II 77. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Dobitoc ce voi a-mpunge mă vor socoti pre mine. NEGRUZZI, S. II 290. DLRLC
  • chat_bubble intranzitiv Moldova A o împunge la (sau de) fugă = a o lua la fugă, a o șterge, a o tuli. DLRLC
    • format_quote Calul spăimîntat al urmăritului o împungea la fugă nebună, tîrîndu-și stăpînul căzut și aninat numai în scară. SADOVEANU, O. I 156. DLRLC
    • format_quote Cînele se simți foarte fericit s-o poată împunge de fugă și să se ascundă, schiolălăind, după picioarele lungi ale stăpînului său. HOGAȘ, M. N. 187. DLRLC
    • format_quote Își luă șlicul și o împunse de fugă pe ușă. NEGRUZZI, S. I 13. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.