30 de definiții pentru drege

din care

Explicative DEX

DREGE, dreg, vb. III. (Pop. și fam.) 1. Tranz. A repara (un obiect, un mecanism etc.), aducând în starea de funcționare. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) întrema, a (se) îndrepta (de bine, de rău) după un accident, după o boală. ◊ Expr. A-și drege glasul (sau vocea) = a tuși ușor înainte de a vorbi sau de a cânta, pentru a-și limpezi vocea. A-și drege gustul = a mânca sau a bea ceva plăcut, pentru a îndepărta gustul neplăcut lăsat de alimentele sau băuturile consumate anterior. ♦ Fig. A îndrepta o greșeală, o nedreptate. ♦ A face ca focul să ardă mai bine. 2. Tranz. A pune ceva la cale; a aranja, a plănui. ◊ Expr. Face și drege = a) se străduiește să rezolve, să realizeze ceva; b) se laudă, face caz că se străduiește să realizeze, să întreprindă ceva. 3. Tranz. A potrivi, a îmbunătăți gustul unei mâncări. ♦ A falsifica, a contraface o băutură. 4. Tranz. și refl. A (se) farda, a (se) sulimeni. [Perf. s. dresei, part. dres.Var.: (înv. și reg.) direge, (înv.) derege vb. III] – Lat. dirigere.

drege [At: PS...

DREGE, dreg, vb. III. (Pop. și fam.) 1. Tranz. A repara (un obiect, un mecanism etc.) ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) întrema, a (se) îndrepta (de bine, de rău) după un accident, după o boală. ◊ Expr. A-și drege glasul (sau vocea) = a tuși ușor înainte de a vorbi sau de a cânta, pentru a-și limpezi vocea. A-și drege gustul = a mânca sau a bea ceva plăcut, pentru a îndepărta gustul neplăcut lăsat de alimentele sau băuturile consumate anterior. ♦ Fig. A îndrepta o greșeală, o nedreptate. ♦ A face ca focul să ardă mai bine. 2. Tranz. A pune ceva la cale; a aranja, a plănui. ◊ Expr. Face și drege = a) se străduiește să rezolve, să realizeze ceva; b) se laudă, face caz că se străduiește să realizeze, să întreprindă ceva. 3. Tranz. A potrivi, a îmbunătăți gustul unei mâncări. ♦ A falsifica, a contraface o băutură. 4. Tranz. și refl. A (se) farda, a (se) sulimeni. [Perf. s. dresei, part. dres.Var.: (înv. și reg.) direge, (înv.) derege vb. III] – Lat. dirigere.

DREGE, dreg, #v...

A DREGE dreg $tra...

DEREGE vb. III v. drege.

DEREGE vb. III v. drege.

DIREGE vb. III v. drege.

DIREGE vb. III v. drege.

derege v vz...

direge v vz...

DEREGE vb. III ...

DIREGE vb. III ...

dirég, dires V. @d...

dreg, dres, a @dré...

Ortografice DOOM

drege (a ~) (#pop...

drege (a ~) (#p...

drege vb., ind. p...

+drege-stri #ad...

Etimologice

@drege (dreg, dre...

Argou

a drege busuiocul ...

Sinonime

DREGE vb. a cârpi...

DREGE vb. v. $ara...

DREGE vb. a cîr...

drege vb. v. ...

Antonime

A drege ≠ a strica...

A se drege ≠ a se ...

Regionalisme / arhaisme

derege, dereg, ...

direge, vb. tranz...

derege, dereg, (derede, dere), vb. tranz. – 1. A curăța bucatele (grâul, secara) de semințe străine și de gunoi (Țiplea 1906): „A ta-i plină de ovăs, / De cela ce nu-i deres” (Țiplea 1906: 470). 2. A repara. 3. A potrivi gustul unei mâncări: „Nu știu ce dere” (Faiciuc) – Lat. diregere „a conduce” (> rom. a drege).

Intrare: drege
verb (VT652)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • drege
  • dregere
  • dres
  • dresu‑
  • dregând
  • dregându‑
singular plural
  • drege
  • dregeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dreg
(să)
  • dreg
  • dregeam
  • dresei
  • dresesem
a II-a (tu)
  • dregi
(să)
  • dregi
  • dregeai
  • dreseși
  • dreseseși
a III-a (el, ea)
  • drege
(să)
  • drea
  • dregea
  • drese
  • dresese
plural I (noi)
  • dregem
(să)
  • dregem
  • dregeam
  • dreserăm
  • dreseserăm
  • dresesem
a II-a (voi)
  • dregeți
(să)
  • dregeți
  • dregeați
  • dreserăți
  • dreseserăți
  • dreseseți
a III-a (ei, ele)
  • dreg
(să)
  • drea
  • dregeau
  • dreseră
  • dreseseră
verb (VT652)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • direge
  • diregere
  • dires
  • diresu‑
  • diregând
  • diregându‑
singular plural
  • direge
  • diregeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • direg
(să)
  • direg
  • diregeam
  • diresei
  • diresesem
a II-a (tu)
  • diregi
(să)
  • diregi
  • diregeai
  • direseși
  • direseseși
a III-a (el, ea)
  • direge
(să)
  • direa
  • diregea
  • direse
  • diresese
plural I (noi)
  • diregem
(să)
  • diregem
  • diregeam
  • direserăm
  • direseserăm
  • diresesem
a II-a (voi)
  • diregeți
(să)
  • diregeți
  • diregeați
  • direserăți
  • direseserăți
  • direseseți
a III-a (ei, ele)
  • direg
(să)
  • direa
  • diregeau
  • direseră
  • direseseră
verb (VT652)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • derege
  • deregere
  • deres
  • deresu‑
  • deregând
  • deregându‑
singular plural
  • derege
  • deregeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dereg
(să)
  • dereg
  • deregeam
  • deresei
  • deresesem
a II-a (tu)
  • deregi
(să)
  • deregi
  • deregeai
  • dereseși
  • dereseseși
a III-a (el, ea)
  • derege
(să)
  • derea
  • deregea
  • derese
  • deresese
plural I (noi)
  • deregem
(să)
  • deregem
  • deregeam
  • dereserăm
  • dereseserăm
  • deresesem
a II-a (voi)
  • deregeți
(să)
  • deregeți
  • deregeați
  • dereserăți
  • dereseserăți
  • dereseseți
a III-a (ei, ele)
  • dereg
(să)
  • derea
  • deregeau
  • dereseră
  • dereseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

drege, dregverb

popular familiar
  • 1. tranzitiv A repara (un obiect, un mecanism etc.), aducând în starea de funcționare. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Cuptorul cred că e în bună stare. – Bună. L-a dres meșterul. SADOVEANU, P. M. 246. DLRLC
    • format_quote Cum vezi, mi-am luat și pușca... Mă duc la lăcătuș s-o dreg. CAMIL PETRESCU, B. 127. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Ceasornicul acesta nu se mai poate drege. DLRLC
    • 1.1. (și) absolut Meșterul strică și drege de frică, se spune despre un lucrător prost. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv reflexiv figurat A (se) întrema, a (se) îndrepta (de bine, de rău) după un accident, după o boală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ăsta-i doctorul... Te drege el. CAMIL PETRESCU, T. I 175. DLRLC
      • format_quote Înjura cînd rachiul era bun și-l dregea, înjura cînd nu era bun și nu-l dregea. C. PETRESCU, Î. II 53. DLRLC
      • format_quote La munte doar trăiesc [țăranii] mai mulțumiți, că au aer curat, apă limpede, care le mai drege fața. La TDRG. DLRLC
      • 1.2.1. Cu privire la inimă, suflet: alina, liniști, ușura, vindeca. DLRLC
        • format_quote Cîntă-mi, mîndro, cînticul Să-mi mai dreagă sufletul! POP. la ODOBESCU, S. I 207. DLRLC
        • format_quote Să-mi dai o floricea, Dar mi-o dă cu mîna ta, Ca să-mi dreagă inima. ALECSANDRI, P. P. 150. DLRLC
      • chat_bubble A-și drege glasul (sau vocea) = a tuși ușor înainte de a vorbi sau de a cânta, pentru a-și limpezi vocea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Cîntăreții... își dreseră glasurile tușind în chip felurit. SADOVEANU, F. J. 28. DLRLC
        • format_quote Ei, ei! de-acum drege-ți «voacea» și descurcă-te, măi Trăsne, dacă poți. CREANGĂ, A. 88. DLRLC
        • format_quote Tuși spre a-și drege glasul. NEGRUZZI, S. I 8. DLRLC
        • format_quote poetic Păsărelele-și dreg glasul prin hugeagul de sub luncă. ALECSANDRI, O. 175. DLRLC
      • chat_bubble A-și drege gustul = a mânca sau a bea ceva plăcut, pentru a îndepărta gustul neplăcut lăsat de alimentele sau băuturile consumate anterior. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • chat_bubble A drege busuiocul. DLRLC
    • 1.3. reflexiv (Despre vreme; în opoziție cu strica) A se îndrepta, a se îmbunătăți. DLRLC
      • format_quote O geană de se ivea pe cer, inima i se-nveselea, poate, poate s-a drege vremea. La TDRG. DLRLC
    • 1.4. figurat A îndrepta o greșeală, o nedreptate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: îndrepta
      • format_quote Titu observă decepția tovarășului său de drum, îi părea rău că i-a sfărîmat o speranță și nu știa cum s-o dreagă. REBREANU, R. I 161. DLRLC
      • format_quote Desigur a voit s-o dreagă, să mă înșele. DELAVRANCEA, H. T. 73. DLRLC
      • 1.4.1. Na-ți-o frântă că ți-am dres-o! se zice când cineva, vrând să îndrepte o greșeală, spune sau face o prostie. DLRLC
        • format_quote Na-ți-o frîntă, că ți-am dres-o! Dintr-o păreche de boi... am rămas c-o pungă goală. CREANGĂ, P. 44. DLRLC
    • 1.5. A face ca focul să ardă mai bine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De-o parte, pe un scăunaș cu trei picioare, roșie la față și asudată, ședea femeia cu un băț mare în mîini cu care dregea focul. ȘEZ. I 60. DLRLC
  • 2. tranzitiv A pune ceva la cale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ei, cum o dresărăm noi, mai apucă hățurile, mai ia-o prin șanț, ajunserăm aproape de piață. PREDA, Î. 82. DLRLC
    • format_quote Ce-ai să spui, Gherasime? – Apăi, zise pescarul, după ce se scărpină puțin la ureche, am s-o dreg așa: Prea cinstite... domnule. STĂNOIU, C. I. 83. DLRLC
    • format_quote [În] urmă-ți rămîn toate astfel cum sînt, de dregi Oricît ai drege-n lume. EMINESCU, O. I 64. DLRLC
    • 2.1. regional ironic (Amenințător) A pune pe cineva la locul lui, a-l învăța minte, a-i veni de hac. DLRLC
      • format_quote Astfel încăput pe mîna a oricărui, te va drege, Rele-or zice că sînt toate cîte nu vor înțelege. EMINESCU, O. I 134. DLRLC
      • format_quote Ei! lasă, fa, că te-oi drege eu. ALECSANDRI, T. 274. DLRLC
      • format_quote Las’că mi te-oi drege eu, Cînd a veni birul greu. ALECSANDRI, P. P. 250. DLRLC
    • chat_bubble Face și drege = se străduiește să rezolve, să realizeze ceva. DEX '09 DEX '98
      • diferențiere A face și a drege = a face așa, încât să iasă bine la capăt. DLRLC
    • chat_bubble Face și drege = se laudă, face caz că se străduiește să realizeze, să întreprindă ceva. DEX '09 DEX '98
      • diferențiere A face și a drege = a pune ceva la cale; a lucra, a trebălui. DLRLC
        • format_quote De o lună tot la curte dregeam și făceam cîte toate și un crăițar nu-mi dase. DEMETRIUS, V. 85. DLRLC
        • format_quote Tot orașul... se întreabă ce tot faci, ce tot dregi de te închizi mereu singur în casă. SEBASTIAN, T. 286. DLRLC
        • format_quote Ce-a făcut el, ce-a dres, că fetei și lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul. CREANGĂ, P. 167. DLRLC
  • 3. tranzitiv A potrivi, a îmbunătăți gustul unei mâncări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lică Cartojan... dădu să înțeleagă gazdei că tuturor le-ar prinde teribil de bine un borș de găină dres cu smîntînă. C. PETRESCU, Î. II 143. DLRLC
    • 3.1. A falsifica, a contraface o băutură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Rachiul însă era dires cum mai bine și ei s-au îmbătat cuc și pe urmă au și adormit. SBIERA, P. 256. DLRLC
  • 4. tranzitiv A pune în ordine. DLRLC
    • format_quote Atuncea au găsit vreme și logofătul, de i-au dres [pe boieri] după cum se cade (= după rang). KOGĂLNICEANU, la TDRG. DLRLC
  • 5. tranzitiv reflexiv A (se) farda, a (se) sulimeni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Își dregea obrazul la fiecare sfert de ceas. PAS, Z. I 90. DLRLC
    • format_quote Casierul își drese mustățile seci în dreptul nasului. STĂNOIU, C. I. 117. DLRLC
    • format_quote Au uriciosul obicei de a-și drege obrazul cu suliman și a-și boi sprîncenele cu nucușoară arsă. ALECSANDRI, P. P. 128. DLRLC
    • 5.1. A îndrepta, a(-și) potrivi o haină, o găteală. DLRLC
      • format_quote Ian să-mi mai dreg fiongu de la testemel. ALECSANDRI, T. I 343. DLRLC
  • 6. tranzitiv învechit regional A turna vin sau alte băuturi în pahare, a umple paharele. DLRLC
    • format_quote Să vie cuparul și pivnicerul să-mi dreagă un pocal de vin. SADOVEANU, D. P. 126. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Păhărniceii dreseră la toți prin pahare. ODOBESCU, S. I. 78. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Pe lîngă părete sta așezate în rînd mai multe ulcioare pîntecoase, pline de vin de Odobești și de Cotnar, și la spatele fieștecăruia boier dvorea cîte o slugă care dregea. NEGRUZZI, S. I. 151. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.