16 definiții pentru liniști

din care

Explicative DEX

LINIȘTI, liniștesc, vb. IV. Refl. și tranz. 1. A înceta sau a face să înceteze zgomotele; a înceta sau a face să înceteze o acțiune, un proces (intens); a (se) calma, a (se) potoli, a (se) alina. 2. A deveni sau a determina să fie lipsit de griji, de frământări. – Din liniște.

LINIȘTI, liniștesc, vb. IV. Refl. și tranz. 1. A înceta sau a face să înceteze zgomotele; a înceta sau a face să înceteze o acțiune, un proces (intens); a (se) calma, a (se) potoli, a (se) alina. 2. A deveni sau a determina să fie lipsit de griji, de frământări. – Din liniște.

liniști [At: ...

LINIȘTI, $liniște...

A LINIȘTI ~esc $...

@A SE LINIȘTI mă ~'...

liniștì v. a (se) ...

liniștésc v. tr. F...

Ortografice DOOM

liniști (a ~) #vb...

liniști (a ~) #...

liniști vb., ind....

Sinonime

LINIȘTI vb. 1. ...

liniști vb. IV....

LINIȘTI vb. @1....

Antonime

A (se) liniști ≠ a...

A liniști ≠ a alar...

A se liniști ≠ a s...

Intrare: liniști
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • liniști
  • liniștire
  • liniștit
  • liniștitu‑
  • liniștind
  • liniștindu‑
singular plural
  • liniștește
  • liniștiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • liniștesc
(să)
  • liniștesc
  • linișteam
  • liniștii
  • liniștisem
a II-a (tu)
  • liniștești
(să)
  • liniștești
  • linișteai
  • liniștiși
  • liniștiseși
a III-a (el, ea)
  • liniștește
(să)
  • liniștească
  • liniștea
  • liniști
  • liniștise
plural I (noi)
  • liniștim
(să)
  • liniștim
  • linișteam
  • liniștirăm
  • liniștiserăm
  • liniștisem
a II-a (voi)
  • liniștiți
(să)
  • liniștiți
  • linișteați
  • liniștirăți
  • liniștiserăți
  • liniștiseți
a III-a (ei, ele)
  • liniștesc
(să)
  • liniștească
  • linișteau
  • liniști
  • liniștiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

liniști, liniștescverb

  • 1. A înceta sau a face să înceteze zgomotele; a înceta sau a face să înceteze o acțiune, un proces (intens); a (se) calma, a (se) potoli, a (se) alina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Copiii s-au liniștit. DLRLC
    • format_quote Tabăra întinsă, plină de murmur greu și de furnicar pestriț, se liniștea încet-încet în soarele fierbinte. SADOVEANU, O. VII 16. DLRLC
    • format_quote Începură să liniștească pe căței, chemîndu-i din toate părțile cu nume dulci. SADOVEANU, E. 127. DLRLC
    • format_quote Și dacă-n ochii tăi privesc, Mă vindec și mă liniștesc. IOSIF, T. 115. DLRLC
    • format_quote Îl liniști cu vorbe bune. ISPIRESCU, L. 57. DLRLC
    • format_quote Tu nici nu știi a ta apropiere Cum inima-mi de-adînc o liniștește, Ca răsărirea stelei în tăcere. EMINESCU, O. I 120. DLRLC
    • format_quote Ideea asta mă mai liniști. NEGRUZZI, S. I 7. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Rozele știu tot așa să amăgească, S-adoarmă și să liniștească. MACEDONSKI, O. I 192. DLRLC
    • 1.1. (Despre vânt, ploaie etc.) A se domoli. DLRLC
      • format_quote Nu după multă vreme însă au început atmosfera a să liniști. DRĂGHICI, R. 112. DLRLC
      • format_quote Se potolește Și se liniștește Vîntul pe pămînt. TEODORESCU, P. P. 372. DLRLC
  • 2. A deveni sau a determina să fie lipsit de griji, de frământări. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • liniște DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.