32 de definiții pentru strânge

din care

Explicative DEX

STRÂNGE, strâng, vb. III. I. 1. Tranz. A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfășurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură să fie mai strâmtă. ◊ Expr. A strânge cureaua = a răbda (de foame); a fi obligat să-și restrângă (mult) cheltuielile de trai. (Refl.) A i se strânge funia la par = a ajunge într-o situație dificilă, când nu mai poate face cum vrea. ♦ A apropia mai mult de corp părțile unui veșmânt (pentru a se acoperi, pentru a se feri de frig etc.). ♦ Fig. A întări o prietenie, o alianță, o relație etc. 2. Tranz. A prinde, a apuca cu mâna, cu brațele, a ține, nelăsând să-i scape. ◊ Expr. A(-i) strânge (cuiva) mâna = a da mâna (cu cineva) la întâlnire, la despărțire, pentru a felicita etc. 3. Tranz. A presa, a apăsa din două părți sau din toate părțile pentru a apropia, a comprima etc. ◊ Expr. A strânge (pe cineva) cu ușa (sau în clește, în balamale, în pinteni) = a sili (pe cineva) să facă ceva; a obliga (pe cineva) să recunoască ceva. ♦ (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A apăsa asupra (unei părți a) corpului, provocând o senzație de jenă sau de durere (deoarece este prea strâmt). ◊ Expr. A-l strânge (pe cineva) în spate (de frig sau de frică) = a provoca (cuiva) sau a simți o senzație neplăcută (de frig sau de frică). ♦ A fixa (mai bine) printr-o mișcare de învârtire o piesă filetată a unui mecanism; a înșuruba (mai tare). ◊ Expr. A strânge șurubul = a întrebuința mijloace (abuzive) de constrângere, a înăspri regimul (împotriva cuiva). ♦ A înghesui, a îngrămădi, a îndesa. ♦ Fig. A sili, a constrânge. 4. Tranz. A închide o parte a corpului prin apropierea părților componente. ◊ Expr. A-și strânge gura = a se reține; a tăcea din gură. A(-și) strânge buzele (pungă) sau (intranz.) a strânge din buze = a-și încleșta și a-și încreți buzele în semn de nemulțumire, de dispreț, de neîncredere etc. A-și strânge pumnii = a-și încleșta pumnii în semn de mânie (reținută). A-și strânge fruntea (sau sprâncenele) sau (intranz.) a strânge din sprâncene = a-și încreți fruntea (sau sprâncenele) din cauza îngândurării, nemulțumirii etc.; a se încrunta, a se posomorî. (Intranz.) A strânge din ochi = a împreuna cu putere pleoapele în semn de ciudă, de necaz etc. sau din cauza unei senzații de jenă fizică. Cât ai strânge din ochi = într-o clipă, imediat. A strânge din umeri = a ridica, a da din umeri în semn de dispreț, de nepăsare, de nedumerire, de neputință. 5. Tranz. A aduna laolaltă punând (simetric) una peste alta marginile, faldurile, părțile unui obiect de pânză, de hârtie etc.; a înfășura, a îndoi, a împături. ♦ Refl. (Despre materiale textile) A-și reduce volumul sau lungimea; a se strâmta, a intra (la apă). 6. Refl. și tranz. A (se) ghemui, a (se) zgârci, a (se) contracta. ◊ Expr. A i se strânge (sau a-i strânge cuiva) inima = a simți (sau a face pe cineva să simtă) o emoție puternică, o supărare, o întristare etc. (Refl.) A se strânge în sine = a deveni puțin comunicativ, a se închide în sine. ♦ Refl. (Despre lapte) A se închega, a se coagula. ♦ Refl. (Despre lichide sau despre corpuri care conțin lichide) A îngheța, a se solidifica. II. 1. Tranz. A aduna la un loc lucruri căzute, risipite; a face grămadă. ♦ Spec. A culege produse vegetale, recolta. ♦ A face provizii. 2. Tranz. A agonisi, a acumula, a economisi bunuri; a aduna. ♦ A colecta. ♦ A percepe, a încasa. 3. Refl. A se aduna undeva, la un loc, împrejurul cuiva etc.; a se întruni; p. ext. a sosi, a veni. ◊ Expr. A se strânge (acasă) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar, a sta acasă. (Tranz.) A strânge pe cineva de pe drumuri = a determina pe cineva să nu mai hoinărească, să stea acasă. (Tranz.) A nu-și (mai) strânge picioarele (de pe drumuri) = a hoinări întruna. ♦ Spec. A se îmbulzi, a se îngrămădi. 4. Tranz. A lua și a pune la loc, a pune bine; a așeza în ordine. ◊ Expr. L-a strâns Dumnezeu sau moartea (la sine) = a murit. (Intranz.) A strânge prin casă (sau prin odaie etc.) = a deretica. [Perf. s. strânsei, part. strâns] – Lat. stringere.

STRÂNGE, strâng, vb. III. I. 1. Tranz. A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfășurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură să fie mai strâmtă. ◊ Expr. A strânge cureaua = a răbda (de foame); a fi obligat să-și restrângă (mult) cheltuielile de trai. (Refl.) A i se strânge funia la par = a ajunge într-o situație dificilă, când nu mai poate face cum vrea. ♦ A apropia mai mult de corp părțile unui veșmânt (pentru a se acoperi, pentru a se feri de frig etc.). ♦ Fig. A întări o prietenie, o alianță, o relație etc. 2. Tranz. A prinde, a apuca cu mâna, cu brațele, a ține, nelăsând să-i scape. ◊ Expr. A(-i) strânge (cuiva) mâna = a da mâna (cu cineva) la întâlnire, la despărțire, pentru a felicita etc. 3. Tranz. A presa, a apăsa din două părți sau din toate părțile pentru a apropia, a comprima etc. ◊ Expr. A strânge (pe cineva) cu ușa (sau în clește, în balamale, în pinteni) = a sili (pe cineva) să facă ceva; a obliga (pe cineva) să recunoască ceva. ♦ (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A apăsa asupra (unei părți a) corpului, provocând o senzație de jenă sau de durere (deoarece este prea strâmt). ◊ Expr. A-l strânge (pe cineva) în spate (de frig sau de frică) = a provoca (cuiva) sau a simți o senzație neplăcută (de frig sau de frică). ♦ A fixa (mai bine) printr-o mișcare de învârtire o piesă filetată a unui mecanism; a înșuruba (mai tare). ◊ Expr. A strânge șurubul = a întrebuința mijloace (abuzive) de constrângere, a înăspri regimul (împotriva cuiva). ♦ A înghesui, a îngrămădi, a îndesa. ♦ Fig. A sili, a constrânge. 4. Tranz. A închide o parte a corpului prin apropierea părților componente. ◊ Expr. A-și strânge gura = a se reține; a tăcea din gură. A(-și) strânge buzele (pungă) sau (intranz.) a strânge din buze = a-și încleșta și a-și încreți buzele în semn de nemulțumire, de dispreț, de neîncredere etc. A-și strânge pumnii = a-și încleșta pumnii în semn de mânie (reținută). A-și strânge fruntea (sau sprâncenele) sau (intranz.) a strânge din sprâncene = a-și încreți fruntea (sau sprâncenele) din cauza îngândurării, nemulțumirii etc.; a se încrunta, a se posomorî. (Intranz.) A strânge din ochi = a împreuna cu putere pleoapele în semn de ciudă, de necaz etc. sau din cauza unei senzații de jenă fizică. Cât ai strânge din ochi = într-o clipă, imediat. A strânge din umeri = a ridica, a da din umeri în semn de dispreț, de nepăsare, de nedumerire, de neputință. 5. Tranz. A aduna laolaltă punând (simetric) una peste alta marginile, faldurile, părțile unui obiect de pânză, de hârtie etc.; a înfășura, a îndoi, a împături. ♦ Refl. (Despre materiale textile) A-și reduce volumul sau lungimea; a se strâmta, a intra (la apă). 6. Refl. și tranz. A (se) ghemui, a (se) zgârci, a (se) contracta. ◊ Expr. A i se strânge (sau a-i strânge cuiva) inima = a simți (sau a face pe cineva să simtă) o emoție puternică, o supărare, o întristare etc. (Refl.) A se strânge în sine = a deveni puțin comunicativ, a se închide în sine. ♦ Refl. (Despre lapte) A se închega, a se coagula. ♦ Refl. (Despre lichide sau despre corpuri care conțin lichide) A îngheța, a se solidifica. II. 1. Tranz. A aduna la un loc lucruri căzute, risipite; a face grămadă. ♦ Spec. A culege produse vegetale, recolta. ♦ A face provizii. 2. Tranz. A agonisi, a acumula, a economisi bunuri; a aduna. ♦ A colecta. ♦ A percepe, a încasa. 3. Refl. A se aduna undeva, la un loc, împrejurul cuiva etc.; a se întruni; p. ext. a sosi, a veni. ◊ Expr. A se strânge (acasă) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar, a sta acasă. (Tranz.) A strânge pe cineva de pe drumuri = a determina pe cineva să nu mai hoinărească, să stea acasă. (Tranz.) A nu-și (mai) strânge picioarele (de pe drumuri) = a hoinări întruna. ♦ Spec. A se îmbulzi, a se îngrămădi. 4. Tranz. A lua și a pune la loc, a pune bine; a așeza în ordine. ◊ Expr. L-a strâns Dumnezeu sau moartea (la sine) = a murit. (Intranz.) A strânge prin casă (sau prin odaie etc.) = a deretica. [Perf. s. strânsei, part. strâns] – Lat. stringere.

A STRÂNGE strâng $...

@A SE STRÂNGE mă str...

strânge v. 1. a ...

strenge v #...

stringe v #...

ASTRÎNGE ($astrî...

UȘĂ, UȘE $(#pl...

STRÎNGE, $strîng,...

strîng, -îns, a -@...

Ortografice DOOM

strânge (a ~) #vb... corectat(ă)

strânge (a ~) #...

strânge vb., ind. ...

Etimologice

@strînge (strîng, st...

Argou

@a ieși la strâns da...

@a strânge / a aduna...

a strânge ($pe cin...

a strânge ($pe cin...

@a strânge bani la c...

a strânge de coaie...

a strânge masa $#e...

a strânge șurubul ...

@a-l strânge anatomi...

@a-l strânge Dumneze...

a-l strânge fața $...

Sinonime

STRÂNGE vb. I. @...

STRÂNGE vb. v. $ca...

strînge vb. #v....

STRÎNGE vb. @I....

Antonime

A (se) strânge ≠ a...

A strânge ≠ a risi...

Intrare: strânge
verb (VT622)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strânge
  • strângere
  • strâns
  • strânsu‑
  • strângând
  • strângându‑
singular plural
  • strânge
  • strângeți
  • strângeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strâng
(să)
  • strâng
  • strângeam
  • strânsei
  • strânsesem
a II-a (tu)
  • strângi
(să)
  • strângi
  • strângeai
  • strânseși
  • strânseseși
a III-a (el, ea)
  • strânge
(să)
  • strângă
  • strângea
  • strânse
  • strânsese
plural I (noi)
  • strângem
(să)
  • strângem
  • strângeam
  • strânserăm
  • strânseserăm
  • strânsesem
a II-a (voi)
  • strângeți
(să)
  • strângeți
  • strângeați
  • strânserăți
  • strânseserăți
  • strânseseți
a III-a (ei, ele)
  • strâng
(să)
  • strângă
  • strângeau
  • strânseră
  • strânseseră
strenge
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stringe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strânge, strângverb

  • 1. tranzitiv A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfășurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură să fie mai strâmtă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fixa
    • format_quote Făt-Frumos înșelă și înfrînă calul, și chinga o strînse mai mult decît altădată, și porni. ISPIRESCU, L. 5. DLRLC
    • format_quote Iute, iute, că strîng lațul! – Ce i l-aș strînge eu însumi, de nu mi-ar fi teamă! ALECSANDRI, T. I 333. DLRLC
    • format_quote Deci, o au strîns tare cu lațul, și apoi au tras-o în pădure. DRĂGHICI, R. 99. DLRLC
    • format_quote Voinicel tras prin inel Așa din gură zicea: Vină, puiculița mea, Vin’ de strînge brîul meu. ȘEZ. II 6. DLRLC
    • 1.1. A apropia mai mult de corp părțile unui veșmânt (pentru a se acoperi, pentru a se feri de frig etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pe după-amiază, cu greu suind, îmi strînsei bine cojocul la piept. SADOVEANU, O. VIII 10. DLRLC
      • format_quote Oamenii își strîngeau sumanele și înfundau căciulile. REBREANU, R. II 17. DLRLC
    • 1.2. figurat A întări o prietenie, o alianță, o relație etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A strânge o prietenie. A strânge o alianță. DLRLC
      • format_quote Mintea, vremea și ispita necontenit ne arată A strînge încă mai tare acea dragoste-nchegată. CONACHI, P. 295. DLRLC
    • chat_bubble A strânge frâul (sau de frâu, mai rar frâiele) = a trage de frâu pentru a opri, a stăpâni, a îndemna sau a conduce calul. DLRLC
      • format_quote Strîngea de frîu și tremura: Iar calul, ud de cale, Pămîntu-n loc îl frămînta. COȘBUC, P. I 195. DLRLC
      • format_quote Strînse frîul calului cu mîna stîngă, îi dete călcîie și cu paloșul în dreapta se repezi asupra acelui balaur. ISPIRESCU, L. 18. DLRLC
      • format_quote Plecînd apoi cu toții, strîng frîiele, dau pinteni, În sprintene dezghinuri își saltă caii sprinteni. ALECSANDRI, P. III 227. DLRLC
    • chat_bubble A strânge cureaua = a răbda (de foame); a fi obligat să-și restrângă (mult) cheltuielile de trai. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: răbda
    • chat_bubble reflexiv A i se strânge funia la par = a ajunge într-o situație dificilă, când nu mai poate face cum vrea. DEX '09 DEX '98
  • 2. tranzitiv A prinde, a apuca cu mâna, cu brațele, a ține, nelăsând să-i scape. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îl strîngea de braț pe Pătru, îi spunea iarăși și iarăși focul lui din noaptea trecută. DUMITRIU, N. 171. DLRLC
    • format_quote El strînge banii mai cu foc Și pleacă, beat de mult noroc. COȘBUC, P. I 110. DLRLC
    • format_quote Cînd văd că mîța face mărazuri, ț-o strîng de coadă, de mănîncă și mere pădurețe, că n-are încotro. CREANGĂ, P. 230. DLRLC
    • chat_bubble A(-i) strânge (cuiva) mâna = a da mâna (cu cineva) la întâlnire, la despărțire, pentru a felicita etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote I-a strîns mîna, rostind: domnule Vartolomeu Diaconu, țin să-ți mulțumesc pentru ospitalitate! C. PETRESCU, A. 298. DLRLC
      • format_quote Îmi strînse mîna și-mi făgădui prietenia lui, cu aerul unui viitor ministru care promite o slujbă unui protejat. VLAHUȚĂ, O. A. 192. DLRLC
    • chat_bubble A strânge (pe cineva) de gât = gâtui, sugruma. DLRLC
      • chat_bubble figurat A sili pe cineva să facă un lucru, a impune cuiva o constrângere, a constitui pentru cineva o oprimare. DLRLC
        • format_quote Nu vă-ntreabă nimenea de pungă, Nu vă strînge nimenea de gît, Dar viața-i scurtă, vremea lungă. BENIUC, V. 117. DLRLC
        • format_quote Constantin s-a înapoiat la cazarmă. A găsit-o posomorîtă... Serviciul era greu, disciplina îl strîngea de gît, ranița crescuse cît un munte. GALACTION, O. I 135. DLRLC
        • format_quote Schimonositurile aceste mă strîng de gît... În toate zilele tot țipete și bocete. ALECSANDRI, T. 1015. DLRLC
    • chat_bubble A strânge pe cineva în brațe (la piept etc.) = a îmbrățișa pe cineva cu dragoste sau a înșfăca pe cineva cu putere pentru a-i zdrobi corpul. DLRLC
      sinonime: îmbrățișa
      • format_quote Crăiasa-n veselia ei cu grabă se-nvoiește: «Mă strîngi la piept și-atîta ce-i?». Și pieptul Anei crește. COȘBUC, P. I 68. DLRLC
      • format_quote Atunci strînse pe zmeu în brațe, îl ridică în sus, și cînd îl lăsă în jos, îl băgă pînă în genunchi în pămînt. ISPIRESCU, L. 88. DLRLC
      • format_quote Vis frumos avut-am noaptea. A venit un zburător Și, strîngîndu-l tare-n brațe, era mai ca să-l omor. EMINESCU, O. I 80. DLRLC
      • format_quote Se înțelege... am să te strîng în brațe pînă ți-o ieși sufletul. ALECSANDRI, T. I 445. DLRLC
      • format_quote figurat Gerul aspru și sălbatic strînge-n brațe cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire. ALECSANDRI, P. III 11. DLRLC
      • format_quote eliptic Îl îmbrățișa pe bărbatu-său, îl strîngea, vorbea fără șir. DUMITRIU, N. 163. DLRLC
      • format_quote reflexiv reciproc Ei la luptă s-au luptat, Cu putere s-au luptat, Cînd la vale se izbea, Cînd la piepturi se strîngea. ȘEZ. II 6. DLRLC
  • 3. tranzitiv A presa, a apăsa din două părți sau din toate părțile pentru a apropia, a comprima etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și sosind acolo găsi un bălaur foarte groaznic strîngînd în gură un biet cerb. RETEGANUL, P. III 15. DLRLC
    • format_quote Haț! dracul subsuoară și-l strînge cu atîta putere, de era bietul drac să-și dea sufletul. CREANGĂ, P. 53. DLRLC
    • 3.1. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A apăsa asupra (unei părți a) corpului, provocând o senzație de jenă sau de durere (deoarece este prea strâmt). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Uf! că tare mă strîng pantofii! DELAVRANCEA, O. II 308. DLRLC
      • format_quote Dar brîul meu astăzi mă strînge, La copcii cu greu îl ajung. COȘBUC, P. I 64. DLRLC
      • format_quote Este o persoană care ar dori foarte mult să gioace o polcă cu d-ta. – Cît de rău îmi pare... dar mă strînge o cizmă dă mă usc ca o prună pă streșină. ALECSANDRI, T. I 160. DLRLC
      • chat_bubble Fiecare știe unde-l strânge cizma = fiecare își știe păsul său, necazurile sale. DLRLC
      • chat_bubble A-l strânge (pe cineva) în spate (de frig sau de frică) = a provoca (cuiva) sau a simți o senzație neplăcută (de frig sau de frică). DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: înfiora
        • format_quote Doar s-a încălzi cîtuși de cît și n-a mai clănțăni atîta din măsele... că parcă mă strînge în spate cînd îl văd așa. CREANGĂ, P. 246. DLRLC
        • format_quote Dar cînd știa că are să deie peste Ivan, i se tăiau picioarele ș-o strîngea în spate de frică. CREANGĂ, P. 314. DLRLC
    • 3.2. A fixa (mai bine) printr-o mișcare de învârtire o piesă filetată a unui mecanism; a înșuruba (mai tare). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: înșuruba
      • chat_bubble A strânge șurubul = a întrebuința mijloace (abuzive) de constrângere, a înăspri regimul (împotriva cuiva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote [Arestații] fuseseră trimiși spre arestul tribunalului. Scăpaseră de «șurubul» pe care numai subalternul mustăcios învățase să-l strîngă cu atîta îndemînare, încît ar fi smuls adevărul și din piatră. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 77. DLRLC
    • 3.3. A aduna laolaltă (făcând să ocupe un spațiu mai mic). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Și te-o strînge-n două șiruri, așezîndu-te la coadă, În vro notă prizărită sub o pagină neroadă. EMINESCU, O. I 134. DLRLC
    • 3.4. figurat Constrânge, sili. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nici o grijă. Am să știu cum să-i strîng pe patroni să vă aprobe revendicările. PAS, Z. IV 191. DLRLC
      • format_quote Prin foame nu era chip să-i strîngă. CARAGIALE, O. III 91. DLRLC
    • chat_bubble A strânge (pe cineva) cu ușa (sau în clește, în balamale, în chingi, în pinteni) = a sili (pe cineva) să facă ceva; a obliga (pe cineva) să recunoască ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Îmi vine să-i strîng cu ușa pe Bondicescu și pe Pungescovici ca să-mi hotărască odată ce gînduri au. ALECSANDRI, T. I 134. DLRLC
      • format_quote I-am prins mai dinioare cu oca mică, la picioarele fetelor în genunchi... și tronc! i-am strîns cu ușa. De-acum poți să-i privești ca ginerii mei. ALECSANDRI, T. 444. DLRLC
  • 4. tranzitiv A închide o parte a corpului prin apropierea părților componente. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Strînsei pleoapele mai tare, ca să văd mai bine. HOGAȘ, M. N. 17. DLRLC
    • format_quote Strîngînd ochii silit și tare, a alunecat cu visul său în întuneric – n-a mai văzut nemic. EMINESCU, N. 47. DLRLC
    • chat_bubble A-și strânge gura (sau buzele)= a se reține; a tăcea din gură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Bătrîna se uită la el, strînse buzele pungă și clipi din ochi. DUMITRIU, N. 240. DLRLC
    • chat_bubble A(-și) strânge buzele (pungă) sau (intranzitiv) a strânge din buze = a-și încleșta și a-și încreți buzele în semn de nemulțumire, de dispreț, de neîncredere etc. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Vitoria oftă. Își strînse și-și strîmbă buzele. – Se poate; numai greu îmi vine a crede una ca asta. SADOVEANU, B. 52. DLRLC
      • format_quote Fiecare drac și-a făcut cîte o pipă de lut... și, umplîndu-le de tutun și dîndu-le foc, începură a strînge din buze și a face: pî! pî! pî! RETEGANUL, P. II 67. DLRLC
      • format_quote Baba scrîșni din dinți ca apucată, dar apoi își strînse moara cea hîrbuită de gură, ca să nu iasă prin ea veninul ce-i răscolea inima pestriță. EMINESCU, N. 22. DLRLC
    • chat_bubble A-și strânge pumnii = a-și încleșta pumnii în semn de mânie (reținută). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote George-n munte pumnii-și strînge. Buza cruntă-n dinți o mușcă Și de multă ciudă plînge. COȘBUC, P. I 62. DLRLC
    • chat_bubble A-și strânge fruntea (sau sprâncenele, ochii) sau (intranzitiv) a strânge din sprâncene = a-și încreți fruntea (sau sprâncenele) din cauza îngândurării, nemulțumirii etc.; a se încrunta, a se posomorî. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu-ți strînge fruntea, că nu mă sperii. DAVIDOGLU, M. 20. DLRLC
      • format_quote Decebal își strînge sprîncenile-ncruntate, Privește înc-odată spre scumpa lui cetate, Scrutează nesfîrșitul iubitei sale țări Ce arde-nflăcărată din zări și pînă-n zări. EFTIMIU, Î. 145. DLRLC
      • format_quote Te-a cuprins necaz deodată Și din ochi cu ciudă strîngi. COȘBUC, P. I 219. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A strânge din ochi = a împreuna cu putere pleoapele în semn de ciudă, de necaz etc. sau din cauza unei senzații de jenă fizică. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble intranzitiv Cât ai strânge din ochi = într-o clipă. DEX '09 DEX '98
      sinonime: imediat
    • chat_bubble intranzitiv A strânge din umeri = a ridica, a da din umeri în semn de dispreț, de nepăsare, de nedumerire, de neputință. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sabina strînse din umeri la acest refuz. C. PETRESCU, C. V. 116. DLRLC
      • format_quote Harap-Alb și cu ai săi au început a strînge din umere nepricepîndu-se ce-i de făcut. CREANGĂ, P. 263. DLRLC
      • format_quote Le privesc strîmbîndu-se și strîngînd din umeri. NEGRUZZI, S. I 37. DLRLC
  • 5. tranzitiv A aduna laolaltă punând (simetric) una peste alta marginile, faldurile, părțile unui obiect de pânză, de hârtie etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O găsește în sală, strîngînd sul covorul. BASSARABESCU, S. N. 17. DLRLC
    • format_quote Strînge-ți pînzele, că se pre clatină corabia! – Mergi de te razămă de-un catarg! ALECSANDRI, T. I 330. DLRLC
    • format_quote Naframa nu se duce așa, ci se strînge binișor și se pune sub brîu ori în sîn. ȘEZ. I 89. DLRLC
    • format_quote prin analogie [Păsările călătoare] se abat în șesuri la asfințit de soare, Strîngînd ale lor aripi căzute de lung zbor. ALECSANDRI, O. 75. DLRLC
    • format_quote figurat Apoi închipuirea își strînge-a sa aripă; Tablourile toate se șterg, dispar încet. ALECSANDRI, O. 166. DLRLC
    • 5.1. reflexiv (Despre materiale textile) A-și reduce volumul sau lungimea; a se strâmta, a intra (la apă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A i se strânge (cuiva) funia la par, se spune când cineva ajunge într-o situație fără ieșire (în special când i se apropie moartea). DLRLC
      • format_quote Facă moartea ce va voi cu mine, căci văd eu bine că mi s-a strîns funia la par; încep a slăbi văzînd cu ochii. CREANGĂ, P. 320. DLRLC
  • 6. reflexiv tranzitiv A (se) ghemui, a (se) zgârci, a (se) contracta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Streinul s-a strîns lîngă sobă și a rămas timp îndelung pe scaun, cu obrajii în palme, cu coatele pe genunchi. C. PETRESCU, A. 290. DLRLC
    • format_quote Fiecare s-a strîns mai mult în patul lui cald, încolăcindu-și trupul, ferindu-se de ceva rece. SAHIA, N. 118. DLRLC
    • format_quote S-a strîns de spaimă toată lîngă pom. COȘBUC, P. I 253. DLRLC
    • format_quote Din ce în ce mai mult crivățul se întețea și frigul mă pătrundea; m-am strîns cît m-am strîns, dar, dacă am văzut ș-am văzut, m-am dat jos. GHICA, S. A. 96. DLRLC
    • format_quote Își strînge Florea capul între umeri și tace. GALAN, Z. R. 61. DLRLC
    • format_quote Pe urmă își strîngea genunchii la gură și rămînea așa. SAHIA, N. 115. DLRLC
    • 6.1. reflexiv (Despre lapte) A se închega, a se coagula. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 6.2. reflexiv (Despre lichide sau despre corpuri care conțin lichide) A se solidifica. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Peste zi începuse un vînt rece și noroiul se învîrtoșa, strîngîndu-se de frig, încît, încet, încet, se făcuse tare ca fierul. GHICA, S. A. 96. DLRLC
    • chat_bubble A i se strânge (sau a-i strânge cuiva) inima (sau, rar, sufletul) = a simți (sau a face pe cineva să simtă) o emoție puternică, o supărare, o întristare, o teamă etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Inima-n piept mi se strînge: Prin crîngul cel desfrunzit, De chiciură albă-nflorit, Crivățul șuieră... plînge. MACEDONSKI, O. I 17. DLRLC
      • format_quote Ele plîng, și mi se strînge Inima cum stau și-ascult, COȘBUC, P. I 263. DLRLC
      • format_quote Un sentiment de groază... îi strîngea inima. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
      • format_quote Să iubească – ideea aceasta îi strîngea adesea inima. – Cum ar fi știut el să iubească! EMINESCU, N. 36. DLRLC
      • format_quote Bucuria, uimirea îi strîngea sufletul. EMINESCU, N. 48. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A se strânge în sine = a deveni puțin comunicativ, a se închide în sine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În ceasurile de odihnă, Cocor ședea uneori tăcut și se strîngea în sine. SADOVEANU, M. C. 114. DLRLC
  • 7. tranzitiv A aduna la un loc lucruri căzute, risipite; a face grămadă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Chiaburul continuă să strîngă semințele, înspăimîntat de tăcerea brigadierului. MIHALE, O. 494. DLRLC
    • format_quote Un teanc de dosare se prăvăli și curse împrăștiindu-se pînă sub picioarele colonelului. Furierul se repezi vertiginos și începu să le strîngă. SAHIA, N. 81. DLRLC
    • format_quote De ziua numelui, în dar, Primise roze Anișoara... Le-a strîns frumos într-un pahar. IOSIF, PATR. 43. DLRLC
    • format_quote figurat Cu amîndouă mîinile Toto strîngea felicitări călduroase de la bunii săi prieteni. MIRONESCU, S. A. 109. DLRLC
    • format_quote figurat Nu mi-i ciudă că te-ai dus, Mi-i ciudă că nu mi-ai spus Cu dragostea ce-ai făcut. – Am strîns-o mănunchi-n mînă Și-am zvîrlit-o-ntr-o grădină. ȘEZ. I 48. DLRLC
    • 7.1. prin specializare A culege produse vegetale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Crezi tu că vom putea noi singuri secera și strînge atîta amar de grîu? CREANGĂ, P. 155. DLRLC
      • format_quote Tocmai acum cînd e timpul de strîns pînea de pe cîmp, să o lase ca să putrezească, pentru ce? ALECSANDRI, T. I 249. DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv Cătră toamnă, cînd se strînge de pe cîmp, ei au adunat... de la fiecare om... ȘEZ. I 261. DLRLC
    • 7.2. A face provizii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Să strîngem niște tîrșuri și să facem toată noaptea foc, să fugă țînțarii. CREANGĂ, P. 129. DLRLC
      • format_quote Mai întîi s-au abătut pe la copaciul cocos, din care ș-au luat cîteva poame de mîncare, apoi mergînd la țărmurile mării, ș-au strîns și ceva stridii. DRĂGHICI, R. 60. DLRLC
      • format_quote De la copacul căzut toți aleargă lemne să strângă. DLRLC
    • 7.3. reflexiv A se aduna. DLRLC
      • format_quote Dar pîn’ ce s-or strînge nourii vremii rele și-or ține sfat mormăind din tunete și clipind din fulgere, noi ajungem. SADOVEANU, N. P. 127. DLRLC
  • 8. tranzitiv A agonisi, a acumula, a economisi bunuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote N-am decît atîta cît îmi trebuie ca să plătesc corabia... Și cu ce greutăți, frățioare, am putut să strîng și atîta lucru! GALACTION, O. I 84. DLRLC
    • format_quote Pe Buzești, moș Gheorghe are toată vremea să-și vie în fire și să cate mai de aproape de mersul tramvaiului. – Bune parale trebuie să strîngă iștia cu tramvaiele. SP. POPESCU, M. G. 54. DLRLC
    • format_quote (și) absolut [Boierii] strîng, strîng... și la sărăcime nu se mai gîndesc. SP. POPESCU, M. G. 55. DLRLC
    • 8.1. Colecta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: colecta
      • format_quote Muncitorii din comună au strîns bani prin autoimpunere și au cumpărat sîrma și aparatele trebuitoare pentru instalarea rețelei [electrice]. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2821. DLRLC
    • 8.2. Percepe, încasa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A strânge birurile. DLRLC
      • format_quote Se vorbi apoi și de chipul d-a impune și d-a strînge dăjdiile. BĂLCESCU, O. II 35. DLRLC
    • chat_bubble Strânge bani albi pentru zile negre = fii econom. DLRLC
  • 9. reflexiv A se aduna undeva, la un loc, împrejurul cuiva etc.; a se întruni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: întruni
    • format_quote În jurul coroanei, la picioarele tronului, se strîngeau neîmpăcați și hotărîți toți dușmanii poporului. COCEA, P. 29. DLRLC
    • format_quote Și după ce-am ieșit cu mare greu din apă, și m-am pus pe mal țiindu-mă cu mîinile de inimă, băieții s-au strîns ciotcă împrejurul mieu. CREANGĂ, A. 61. DLRLC
    • format_quote La Nicopole văzut-ai cîte tabere s-au strîns Ca să steie înainte-mi ca și zidul neînvins. EMINESCU, O. I 147. DLRLC
    • format_quote Vîntul cînd a bate Prin ele-a răzbate Ș-oile s-or strînge, Pe mine m-or plînge Cu lacrimi de sînge. ALECSANDRI, P. P. 2. DLRLC
    • format_quote tranzitiv [Tinerii] dau bucium și zvoană spre depărtări, Să-și strîngă tovarăși de rodnică muncă. DEȘLIU, G. 28. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Am plecat trimeasă-n lume, Oaspeții să-i strîng. COȘBUC, P. II 33. DLRLC
    • 9.1. prin extensiune Sosi, veni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: sosi veni
    • 9.2. prin specializare A se îmbulzi, a se îngrămădi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Uzi leoarcă și rebegiți de frig... se strîngeau, se înghesuiau unul într-altul, ca să se încălzească. VLAHUȚĂ, O. A. 136. DLRLC
    • chat_bubble A se strânge (acasă) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar, a sta acasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Spune domnului să se strîngă de pe drumuri, ca să nu se-ntoarcă și biruitor și biruit. DELAVRANCEA, O. II 203. DLRLC
      • format_quote Întorcîndu-se la palaturile tatălui său, socotea că acum s-a sfîrșit; are să se strîngă după drumuri. ISPIRESCU, L. 367. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A strânge pe cineva de pe drumuri = a determina pe cineva să nu mai hoinărească, să stea acasă. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble tranzitiv A nu-și (mai) strânge picioarele (de pe drumuri) = a hoinări întruna. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: hoinări
      • format_quote Umblă din casă în casă și din colibă în colibă și nu-și strînse picioarele după drum pînă ce nu găsi prin apropiere de palat o cucoană bătrînă și văduvă care avea drept orice avere o căsuță mică și o singură fată. POPESCU, B. III 80. DLRLC
      • format_quote Cît era ziulica de mare, nu-și mai strîngea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. CREANGĂ, P. 284. DLRLC
      • format_quote glumeț Mai bine ogoiește-te oleacă și mai strînge-ți buzișoarele acasă. CREANGĂ, P. 253. DLRLC
  • 10. tranzitiv A lua și a pune la loc, a pune bine; a așeza în ordine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Strânge cărțile de pe masă. Strânge tacâmurile. DLRLC
    • format_quote Astăzi nu mai era chip de lucrat în pămîntul ud și lipicios. Începură să strîngă roaba și ciurul, la loc ascuns. C. PETRESCU, R. DR. 62. DLRLC
    • format_quote Să le dai răvașul meu să-l cetească și să-l strîngă, ca la întoarcerea me să găsăsc toate scrisorile mele, ca să nu uit ce am văzut. KOGĂLNICEANU, S. 6. DLRLC
    • format_quote Cum mergea el gîndind și uitîndu-se pe jos, vede o nucă. Se plecă, o luă, o strînse și sara, cînd se întoarse de la tîrg, o dădu fetei sale. ȘEZ. V 65. DLRLC
    • format_quote Pe negrul încălica, Arc, săgeată își strîngea Și-napoi că se-ntorcea. TEODORESCU, P. P. 81. DLRLC
    • chat_bubble L-a strâns Dumnezeu sau moartea (la sine) = a murit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Acolo și-a petrecut zilele cu bărbatul ei Ioniță Crăciun pe care l-a strîns dumnezeu acum vreo zece ani. REBREANU, R. I 149. DLRLC
      • format_quote Păcat că moartea ni l-a strîns, Că drag le-a fost el tuturora. PĂUN-PINCIO, P. 56. DLRLC
      • format_quote Dumnezeu strîngînd la sine pe scumpa lui soție, el de atunci ca mai ba să-și puie cap sănătos sub evanghelie. GANE, N. III 163. DLRLC
    • chat_bubble A strânge masa. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A strânge prin casă (sau prin odaie etc.) = a face ordine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: deretica
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.