32 de definiții pentru strânge
din care- explicative DEX (11)
- ortografice DOOM (4)
- etimologice (1)
- argou (10)
- sinonime (4)
- antonime (2)
Explicative DEX
STRÂNGE, strâng, vb. III. I. 1. Tranz. A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfășurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură să fie mai strâmtă. ◊ Expr. A strânge cureaua = a răbda (de foame); a fi obligat să-și restrângă (mult) cheltuielile de trai. (Refl.) A i se strânge funia la par = a ajunge într-o situație dificilă, când nu mai poate face cum vrea. ♦ A apropia mai mult de corp părțile unui veșmânt (pentru a se acoperi, pentru a se feri de frig etc.). ♦ Fig. A întări o prietenie, o alianță, o relație etc. 2. Tranz. A prinde, a apuca cu mâna, cu brațele, a ține, nelăsând să-i scape. ◊ Expr. A(-i) strânge (cuiva) mâna = a da mâna (cu cineva) la întâlnire, la despărțire, pentru a felicita etc. 3. Tranz. A presa, a apăsa din două părți sau din toate părțile pentru a apropia, a comprima etc. ◊ Expr. A strânge (pe cineva) cu ușa (sau în clește, în balamale, în pinteni) = a sili (pe cineva) să facă ceva; a obliga (pe cineva) să recunoască ceva. ♦ (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A apăsa asupra (unei părți a) corpului, provocând o senzație de jenă sau de durere (deoarece este prea strâmt). ◊ Expr. A-l strânge (pe cineva) în spate (de frig sau de frică) = a provoca (cuiva) sau a simți o senzație neplăcută (de frig sau de frică). ♦ A fixa (mai bine) printr-o mișcare de învârtire o piesă filetată a unui mecanism; a înșuruba (mai tare). ◊ Expr. A strânge șurubul = a întrebuința mijloace (abuzive) de constrângere, a înăspri regimul (împotriva cuiva). ♦ A înghesui, a îngrămădi, a îndesa. ♦ Fig. A sili, a constrânge. 4. Tranz. A închide o parte a corpului prin apropierea părților componente. ◊ Expr. A-și strânge gura = a se reține; a tăcea din gură. A(-și) strânge buzele (pungă) sau (intranz.) a strânge din buze = a-și încleșta și a-și încreți buzele în semn de nemulțumire, de dispreț, de neîncredere etc. A-și strânge pumnii = a-și încleșta pumnii în semn de mânie (reținută). A-și strânge fruntea (sau sprâncenele) sau (intranz.) a strânge din sprâncene = a-și încreți fruntea (sau sprâncenele) din cauza îngândurării, nemulțumirii etc.; a se încrunta, a se posomorî. (Intranz.) A strânge din ochi = a împreuna cu putere pleoapele în semn de ciudă, de necaz etc. sau din cauza unei senzații de jenă fizică. Cât ai strânge din ochi = într-o clipă, imediat. A strânge din umeri = a ridica, a da din umeri în semn de dispreț, de nepăsare, de nedumerire, de neputință. 5. Tranz. A aduna laolaltă punând (simetric) una peste alta marginile, faldurile, părțile unui obiect de pânză, de hârtie etc.; a înfășura, a îndoi, a împături. ♦ Refl. (Despre materiale textile) A-și reduce volumul sau lungimea; a se strâmta, a intra (la apă). 6. Refl. și tranz. A (se) ghemui, a (se) zgârci, a (se) contracta. ◊ Expr. A i se strânge (sau a-i strânge cuiva) inima = a simți (sau a face pe cineva să simtă) o emoție puternică, o supărare, o întristare etc. (Refl.) A se strânge în sine = a deveni puțin comunicativ, a se închide în sine. ♦ Refl. (Despre lapte) A se închega, a se coagula. ♦ Refl. (Despre lichide sau despre corpuri care conțin lichide) A îngheța, a se solidifica. II. 1. Tranz. A aduna la un loc lucruri căzute, risipite; a face grămadă. ♦ Spec. A culege produse vegetale, recolta. ♦ A face provizii. 2. Tranz. A agonisi, a acumula, a economisi bunuri; a aduna. ♦ A colecta. ♦ A percepe, a încasa. 3. Refl. A se aduna undeva, la un loc, împrejurul cuiva etc.; a se întruni; p. ext. a sosi, a veni. ◊ Expr. A se strânge (acasă) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar, a sta acasă. (Tranz.) A strânge pe cineva de pe drumuri = a determina pe cineva să nu mai hoinărească, să stea acasă. (Tranz.) A nu-și (mai) strânge picioarele (de pe drumuri) = a hoinări întruna. ♦ Spec. A se îmbulzi, a se îngrămădi. 4. Tranz. A lua și a pune la loc, a pune bine; a așeza în ordine. ◊ Expr. L-a strâns Dumnezeu sau moartea (la sine) = a murit. (Intranz.) A strânge prin casă (sau prin odaie etc.) = a deretica. [Perf. s. strânsei, part. strâns] – Lat. stringere.
STRÂNGE, strâng, vb. III. I. 1. Tranz. A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfășurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură să fie mai strâmtă. ◊ Expr. A strânge cureaua = a răbda (de foame); a fi obligat să-și restrângă (mult) cheltuielile de trai. (Refl.) A i se strânge funia la par = a ajunge într-o situație dificilă, când nu mai poate face cum vrea. ♦ A apropia mai mult de corp părțile unui veșmânt (pentru a se acoperi, pentru a se feri de frig etc.). ♦ Fig. A întări o prietenie, o alianță, o relație etc. 2. Tranz. A prinde, a apuca cu mâna, cu brațele, a ține, nelăsând să-i scape. ◊ Expr. A(-i) strânge (cuiva) mâna = a da mâna (cu cineva) la întâlnire, la despărțire, pentru a felicita etc. 3. Tranz. A presa, a apăsa din două părți sau din toate părțile pentru a apropia, a comprima etc. ◊ Expr. A strânge (pe cineva) cu ușa (sau în clește, în balamale, în pinteni) = a sili (pe cineva) să facă ceva; a obliga (pe cineva) să recunoască ceva. ♦ (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A apăsa asupra (unei părți a) corpului, provocând o senzație de jenă sau de durere (deoarece este prea strâmt). ◊ Expr. A-l strânge (pe cineva) în spate (de frig sau de frică) = a provoca (cuiva) sau a simți o senzație neplăcută (de frig sau de frică). ♦ A fixa (mai bine) printr-o mișcare de învârtire o piesă filetată a unui mecanism; a înșuruba (mai tare). ◊ Expr. A strânge șurubul = a întrebuința mijloace (abuzive) de constrângere, a înăspri regimul (împotriva cuiva). ♦ A înghesui, a îngrămădi, a îndesa. ♦ Fig. A sili, a constrânge. 4. Tranz. A închide o parte a corpului prin apropierea părților componente. ◊ Expr. A-și strânge gura = a se reține; a tăcea din gură. A(-și) strânge buzele (pungă) sau (intranz.) a strânge din buze = a-și încleșta și a-și încreți buzele în semn de nemulțumire, de dispreț, de neîncredere etc. A-și strânge pumnii = a-și încleșta pumnii în semn de mânie (reținută). A-și strânge fruntea (sau sprâncenele) sau (intranz.) a strânge din sprâncene = a-și încreți fruntea (sau sprâncenele) din cauza îngândurării, nemulțumirii etc.; a se încrunta, a se posomorî. (Intranz.) A strânge din ochi = a împreuna cu putere pleoapele în semn de ciudă, de necaz etc. sau din cauza unei senzații de jenă fizică. Cât ai strânge din ochi = într-o clipă, imediat. A strânge din umeri = a ridica, a da din umeri în semn de dispreț, de nepăsare, de nedumerire, de neputință. 5. Tranz. A aduna laolaltă punând (simetric) una peste alta marginile, faldurile, părțile unui obiect de pânză, de hârtie etc.; a înfășura, a îndoi, a împături. ♦ Refl. (Despre materiale textile) A-și reduce volumul sau lungimea; a se strâmta, a intra (la apă). 6. Refl. și tranz. A (se) ghemui, a (se) zgârci, a (se) contracta. ◊ Expr. A i se strânge (sau a-i strânge cuiva) inima = a simți (sau a face pe cineva să simtă) o emoție puternică, o supărare, o întristare etc. (Refl.) A se strânge în sine = a deveni puțin comunicativ, a se închide în sine. ♦ Refl. (Despre lapte) A se închega, a se coagula. ♦ Refl. (Despre lichide sau despre corpuri care conțin lichide) A îngheța, a se solidifica. II. 1. Tranz. A aduna la un loc lucruri căzute, risipite; a face grămadă. ♦ Spec. A culege produse vegetale, recolta. ♦ A face provizii. 2. Tranz. A agonisi, a acumula, a economisi bunuri; a aduna. ♦ A colecta. ♦ A percepe, a încasa. 3. Refl. A se aduna undeva, la un loc, împrejurul cuiva etc.; a se întruni; p. ext. a sosi, a veni. ◊ Expr. A se strânge (acasă) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar, a sta acasă. (Tranz.) A strânge pe cineva de pe drumuri = a determina pe cineva să nu mai hoinărească, să stea acasă. (Tranz.) A nu-și (mai) strânge picioarele (de pe drumuri) = a hoinări întruna. ♦ Spec. A se îmbulzi, a se îngrămădi. 4. Tranz. A lua și a pune la loc, a pune bine; a așeza în ordine. ◊ Expr. L-a strâns Dumnezeu sau moartea (la sine) = a murit. (Intranz.) A strânge prin casă (sau prin odaie etc.) = a deretica. [Perf. s. strânsei, part. strâns] – Lat. stringere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strânge [At: ... corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A STRÂNGE strâng $...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
@A SE STRÂNGE mă str...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strânge v. 1. a ...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strenge v #...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stringe v #...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
❍ASTRÎNGE ($astrî...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
UȘĂ, UȘE $(#pl...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
STRÎNGE, $strîng,...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strîng, -îns, a -@...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
strânge (a ~) #vb... corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
strânge (a ~) #...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
strânge vb., ind. ...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strâng.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
@strînge (strîng, st...
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
@a ieși la strâns da...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a strânge / a aduna...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a strânge ($pe cin...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a strânge ($pe cin...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a strânge bani la c...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a strânge de coaie...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a strânge masa $#e...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a strânge șurubul ...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a-l strânge anatomi...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a-l strânge Dumneze...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a-l strânge fața $...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
STRÂNGE vb. I. @...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STRÂNGE vb. v. $ca...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strînge vb. #v....
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRÎNGE vb. @I....
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
A (se) strânge ≠ a...
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A strânge ≠ a risi...
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| verb (VT622) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
strânge, strângverb
- 1. A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfășurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură să fie mai strâmtă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: fixa
- Făt-Frumos înșelă și înfrînă calul, și chinga o strînse mai mult decît altădată, și porni. ISPIRESCU, L. 5. DLRLC
- Iute, iute, că strîng lațul! – Ce i l-aș strînge eu însumi, de nu mi-ar fi teamă! ALECSANDRI, T. I 333. DLRLC
- Deci, o au strîns tare cu lațul, și apoi au tras-o în pădure. DRĂGHICI, R. 99. DLRLC
- Voinicel tras prin inel Așa din gură zicea: Vină, puiculița mea, Vin’ de strînge brîul meu. ȘEZ. II 6. DLRLC
- 1.1. A apropia mai mult de corp părțile unui veșmânt (pentru a se acoperi, pentru a se feri de frig etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pe după-amiază, cu greu suind, îmi strînsei bine cojocul la piept. SADOVEANU, O. VIII 10. DLRLC
- Oamenii își strîngeau sumanele și înfundau căciulile. REBREANU, R. II 17. DLRLC
-
- 1.2. A întări o prietenie, o alianță, o relație etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A strânge o prietenie. A strânge o alianță. DLRLC
- Mintea, vremea și ispita necontenit ne arată A strînge încă mai tare acea dragoste-nchegată. CONACHI, P. 295. DLRLC
-
- A strânge frâul (sau de frâu, mai rar frâiele) = a trage de frâu pentru a opri, a stăpâni, a îndemna sau a conduce calul. DLRLC
- Strîngea de frîu și tremura: Iar calul, ud de cale, Pămîntu-n loc îl frămînta. COȘBUC, P. I 195. DLRLC
- Strînse frîul calului cu mîna stîngă, îi dete călcîie și cu paloșul în dreapta se repezi asupra acelui balaur. ISPIRESCU, L. 18. DLRLC
- Plecînd apoi cu toții, strîng frîiele, dau pinteni, În sprintene dezghinuri își saltă caii sprinteni. ALECSANDRI, P. III 227. DLRLC
-
- A strânge cureaua = a răbda (de foame); a fi obligat să-și restrângă (mult) cheltuielile de trai. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: răbda
- A i se strânge funia la par = a ajunge într-o situație dificilă, când nu mai poate face cum vrea. DEX '09 DEX '98
-
- 2. A prinde, a apuca cu mâna, cu brațele, a ține, nelăsând să-i scape. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Îl strîngea de braț pe Pătru, îi spunea iarăși și iarăși focul lui din noaptea trecută. DUMITRIU, N. 171. DLRLC
- El strînge banii mai cu foc Și pleacă, beat de mult noroc. COȘBUC, P. I 110. DLRLC
- Cînd văd că mîța face mărazuri, ț-o strîng de coadă, de mănîncă și mere pădurețe, că n-are încotro. CREANGĂ, P. 230. DLRLC
- A(-i) strânge (cuiva) mâna = a da mâna (cu cineva) la întâlnire, la despărțire, pentru a felicita etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- I-a strîns mîna, rostind: domnule Vartolomeu Diaconu, țin să-ți mulțumesc pentru ospitalitate! C. PETRESCU, A. 298. DLRLC
- Îmi strînse mîna și-mi făgădui prietenia lui, cu aerul unui viitor ministru care promite o slujbă unui protejat. VLAHUȚĂ, O. A. 192. DLRLC
-
-
- A sili pe cineva să facă un lucru, a impune cuiva o constrângere, a constitui pentru cineva o oprimare. DLRLC
- Nu vă-ntreabă nimenea de pungă, Nu vă strînge nimenea de gît, Dar viața-i scurtă, vremea lungă. BENIUC, V. 117. DLRLC
- Constantin s-a înapoiat la cazarmă. A găsit-o posomorîtă... Serviciul era greu, disciplina îl strîngea de gît, ranița crescuse cît un munte. GALACTION, O. I 135. DLRLC
- Schimonositurile aceste mă strîng de gît... În toate zilele tot țipete și bocete. ALECSANDRI, T. 1015. DLRLC
-
-
- A strânge pe cineva în brațe (la piept etc.) = a îmbrățișa pe cineva cu dragoste sau a înșfăca pe cineva cu putere pentru a-i zdrobi corpul. DLRLCsinonime: îmbrățișa
- Crăiasa-n veselia ei cu grabă se-nvoiește: «Mă strîngi la piept și-atîta ce-i?». Și pieptul Anei crește. COȘBUC, P. I 68. DLRLC
- Atunci strînse pe zmeu în brațe, îl ridică în sus, și cînd îl lăsă în jos, îl băgă pînă în genunchi în pămînt. ISPIRESCU, L. 88. DLRLC
- Vis frumos avut-am noaptea. A venit un zburător Și, strîngîndu-l tare-n brațe, era mai ca să-l omor. EMINESCU, O. I 80. DLRLC
- Se înțelege... am să te strîng în brațe pînă ți-o ieși sufletul. ALECSANDRI, T. I 445. DLRLC
- Gerul aspru și sălbatic strînge-n brațe cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire. ALECSANDRI, P. III 11. DLRLC
- Îl îmbrățișa pe bărbatu-său, îl strîngea, vorbea fără șir. DUMITRIU, N. 163. DLRLC
- Ei la luptă s-au luptat, Cu putere s-au luptat, Cînd la vale se izbea, Cînd la piepturi se strîngea. ȘEZ. II 6. DLRLC
-
-
- 3. A presa, a apăsa din două părți sau din toate părțile pentru a apropia, a comprima etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și sosind acolo găsi un bălaur foarte groaznic strîngînd în gură un biet cerb. RETEGANUL, P. III 15. DLRLC
- Haț! dracul subsuoară și-l strînge cu atîta putere, de era bietul drac să-și dea sufletul. CREANGĂ, P. 53. DLRLC
- 3.1. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A apăsa asupra (unei părți a) corpului, provocând o senzație de jenă sau de durere (deoarece este prea strâmt). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Uf! că tare mă strîng pantofii! DELAVRANCEA, O. II 308. DLRLC
- Dar brîul meu astăzi mă strînge, La copcii cu greu îl ajung. COȘBUC, P. I 64. DLRLC
- Este o persoană care ar dori foarte mult să gioace o polcă cu d-ta. – Cît de rău îmi pare... dar mă strînge o cizmă dă mă usc ca o prună pă streșină. ALECSANDRI, T. I 160. DLRLC
- Fiecare știe unde-l strânge cizma = fiecare își știe păsul său, necazurile sale. DLRLC
- A-l strânge (pe cineva) în spate (de frig sau de frică) = a provoca (cuiva) sau a simți o senzație neplăcută (de frig sau de frică). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: înfiora
- Doar s-a încălzi cîtuși de cît și n-a mai clănțăni atîta din măsele... că parcă mă strînge în spate cînd îl văd așa. CREANGĂ, P. 246. DLRLC
- Dar cînd știa că are să deie peste Ivan, i se tăiau picioarele ș-o strîngea în spate de frică. CREANGĂ, P. 314. DLRLC
-
-
- 3.2. A fixa (mai bine) printr-o mișcare de învârtire o piesă filetată a unui mecanism; a înșuruba (mai tare). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: înșuruba
- A strânge șurubul = a întrebuința mijloace (abuzive) de constrângere, a înăspri regimul (împotriva cuiva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- [Arestații] fuseseră trimiși spre arestul tribunalului. Scăpaseră de «șurubul» pe care numai subalternul mustăcios învățase să-l strîngă cu atîta îndemînare, încît ar fi smuls adevărul și din piatră. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 77. DLRLC
-
-
- 3.3. A aduna laolaltă (făcând să ocupe un spațiu mai mic). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și te-o strînge-n două șiruri, așezîndu-te la coadă, În vro notă prizărită sub o pagină neroadă. EMINESCU, O. I 134. DLRLC
-
- 3.4. Constrânge, sili. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: constrânge sili
- Nici o grijă. Am să știu cum să-i strîng pe patroni să vă aprobe revendicările. PAS, Z. IV 191. DLRLC
- Prin foame nu era chip să-i strîngă. CARAGIALE, O. III 91. DLRLC
-
- A strânge (pe cineva) cu ușa (sau în clește, în balamale, în chingi, în pinteni) = a sili (pe cineva) să facă ceva; a obliga (pe cineva) să recunoască ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Îmi vine să-i strîng cu ușa pe Bondicescu și pe Pungescovici ca să-mi hotărască odată ce gînduri au. ALECSANDRI, T. I 134. DLRLC
- I-am prins mai dinioare cu oca mică, la picioarele fetelor în genunchi... și tronc! i-am strîns cu ușa. De-acum poți să-i privești ca ginerii mei. ALECSANDRI, T. 444. DLRLC
-
-
- 4. A închide o parte a corpului prin apropierea părților componente. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Strînsei pleoapele mai tare, ca să văd mai bine. HOGAȘ, M. N. 17. DLRLC
- Strîngînd ochii silit și tare, a alunecat cu visul său în întuneric – n-a mai văzut nemic. EMINESCU, N. 47. DLRLC
- A-și strânge gura (sau buzele)= a se reține; a tăcea din gură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bătrîna se uită la el, strînse buzele pungă și clipi din ochi. DUMITRIU, N. 240. DLRLC
-
- A(-și) strânge buzele (pungă) sau (intranzitiv) a strânge din buze = a-și încleșta și a-și încreți buzele în semn de nemulțumire, de dispreț, de neîncredere etc. DEX '09 DEX '98
- Vitoria oftă. Își strînse și-și strîmbă buzele. – Se poate; numai greu îmi vine a crede una ca asta. SADOVEANU, B. 52. DLRLC
- Fiecare drac și-a făcut cîte o pipă de lut... și, umplîndu-le de tutun și dîndu-le foc, începură a strînge din buze și a face: pî! pî! pî! RETEGANUL, P. II 67. DLRLC
- Baba scrîșni din dinți ca apucată, dar apoi își strînse moara cea hîrbuită de gură, ca să nu iasă prin ea veninul ce-i răscolea inima pestriță. EMINESCU, N. 22. DLRLC
-
- A-și strânge pumnii = a-și încleșta pumnii în semn de mânie (reținută). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- George-n munte pumnii-și strînge. Buza cruntă-n dinți o mușcă Și de multă ciudă plînge. COȘBUC, P. I 62. DLRLC
-
- A-și strânge fruntea (sau sprâncenele, ochii) sau (intranzitiv) a strânge din sprâncene = a-și încreți fruntea (sau sprâncenele) din cauza îngândurării, nemulțumirii etc.; a se încrunta, a se posomorî. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu-ți strînge fruntea, că nu mă sperii. DAVIDOGLU, M. 20. DLRLC
- Decebal își strînge sprîncenile-ncruntate, Privește înc-odată spre scumpa lui cetate, Scrutează nesfîrșitul iubitei sale țări Ce arde-nflăcărată din zări și pînă-n zări. EFTIMIU, Î. 145. DLRLC
- Te-a cuprins necaz deodată Și din ochi cu ciudă strîngi. COȘBUC, P. I 219. DLRLC
-
- A strânge din ochi = a împreuna cu putere pleoapele în semn de ciudă, de necaz etc. sau din cauza unei senzații de jenă fizică. DEX '09 DEX '98
- Cât ai strânge din ochi = într-o clipă. DEX '09 DEX '98sinonime: imediat
- A strânge din umeri = a ridica, a da din umeri în semn de dispreț, de nepăsare, de nedumerire, de neputință. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Sabina strînse din umeri la acest refuz. C. PETRESCU, C. V. 116. DLRLC
- Harap-Alb și cu ai săi au început a strînge din umere nepricepîndu-se ce-i de făcut. CREANGĂ, P. 263. DLRLC
- Le privesc strîmbîndu-se și strîngînd din umeri. NEGRUZZI, S. I 37. DLRLC
-
-
- 5. A aduna laolaltă punând (simetric) una peste alta marginile, faldurile, părțile unui obiect de pânză, de hârtie etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- O găsește în sală, strîngînd sul covorul. BASSARABESCU, S. N. 17. DLRLC
- Strînge-ți pînzele, că se pre clatină corabia! – Mergi de te razămă de-un catarg! ALECSANDRI, T. I 330. DLRLC
- Naframa nu se duce așa, ci se strînge binișor și se pune sub brîu ori în sîn. ȘEZ. I 89. DLRLC
- [Păsările călătoare] se abat în șesuri la asfințit de soare, Strîngînd ale lor aripi căzute de lung zbor. ALECSANDRI, O. 75. DLRLC
- Apoi închipuirea își strînge-a sa aripă; Tablourile toate se șterg, dispar încet. ALECSANDRI, O. 166. DLRLC
- A i se strânge (cuiva) funia la par, se spune când cineva ajunge într-o situație fără ieșire (în special când i se apropie moartea). DLRLC
- Facă moartea ce va voi cu mine, căci văd eu bine că mi s-a strîns funia la par; încep a slăbi văzînd cu ochii. CREANGĂ, P. 320. DLRLC
-
-
- 6. A (se) ghemui, a (se) zgârci, a (se) contracta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Streinul s-a strîns lîngă sobă și a rămas timp îndelung pe scaun, cu obrajii în palme, cu coatele pe genunchi. C. PETRESCU, A. 290. DLRLC
- Fiecare s-a strîns mai mult în patul lui cald, încolăcindu-și trupul, ferindu-se de ceva rece. SAHIA, N. 118. DLRLC
- S-a strîns de spaimă toată lîngă pom. COȘBUC, P. I 253. DLRLC
- Din ce în ce mai mult crivățul se întețea și frigul mă pătrundea; m-am strîns cît m-am strîns, dar, dacă am văzut ș-am văzut, m-am dat jos. GHICA, S. A. 96. DLRLC
- Își strînge Florea capul între umeri și tace. GALAN, Z. R. 61. DLRLC
- Pe urmă își strîngea genunchii la gură și rămînea așa. SAHIA, N. 115. DLRLC
- 6.2. (Despre lichide sau despre corpuri care conțin lichide) A se solidifica. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: solidifica îngheța
- Peste zi începuse un vînt rece și noroiul se învîrtoșa, strîngîndu-se de frig, încît, încet, încet, se făcuse tare ca fierul. GHICA, S. A. 96. DLRLC
-
- A i se strânge (sau a-i strânge cuiva) inima (sau, rar, sufletul) = a simți (sau a face pe cineva să simtă) o emoție puternică, o supărare, o întristare, o teamă etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Inima-n piept mi se strînge: Prin crîngul cel desfrunzit, De chiciură albă-nflorit, Crivățul șuieră... plînge. MACEDONSKI, O. I 17. DLRLC
- Ele plîng, și mi se strînge Inima cum stau și-ascult, COȘBUC, P. I 263. DLRLC
- Un sentiment de groază... îi strîngea inima. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
- Să iubească – ideea aceasta îi strîngea adesea inima. – Cum ar fi știut el să iubească! EMINESCU, N. 36. DLRLC
- Bucuria, uimirea îi strîngea sufletul. EMINESCU, N. 48. DLRLC
-
- A se strânge în sine = a deveni puțin comunicativ, a se închide în sine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În ceasurile de odihnă, Cocor ședea uneori tăcut și se strîngea în sine. SADOVEANU, M. C. 114. DLRLC
-
-
- 7. A aduna la un loc lucruri căzute, risipite; a face grămadă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Chiaburul continuă să strîngă semințele, înspăimîntat de tăcerea brigadierului. MIHALE, O. 494. DLRLC
- Un teanc de dosare se prăvăli și curse împrăștiindu-se pînă sub picioarele colonelului. Furierul se repezi vertiginos și începu să le strîngă. SAHIA, N. 81. DLRLC
- De ziua numelui, în dar, Primise roze Anișoara... Le-a strîns frumos într-un pahar. IOSIF, PATR. 43. DLRLC
- Cu amîndouă mîinile Toto strîngea felicitări călduroase de la bunii săi prieteni. MIRONESCU, S. A. 109. DLRLC
- Nu mi-i ciudă că te-ai dus, Mi-i ciudă că nu mi-ai spus Cu dragostea ce-ai făcut. – Am strîns-o mănunchi-n mînă Și-am zvîrlit-o-ntr-o grădină. ȘEZ. I 48. DLRLC
-
- Crezi tu că vom putea noi singuri secera și strînge atîta amar de grîu? CREANGĂ, P. 155. DLRLC
- Tocmai acum cînd e timpul de strîns pînea de pe cîmp, să o lase ca să putrezească, pentru ce? ALECSANDRI, T. I 249. DLRLC
- Cătră toamnă, cînd se strînge de pe cîmp, ei au adunat... de la fiecare om... ȘEZ. I 261. DLRLC
-
- 7.2. A face provizii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Să strîngem niște tîrșuri și să facem toată noaptea foc, să fugă țînțarii. CREANGĂ, P. 129. DLRLC
- Mai întîi s-au abătut pe la copaciul cocos, din care ș-au luat cîteva poame de mîncare, apoi mergînd la țărmurile mării, ș-au strîns și ceva stridii. DRĂGHICI, R. 60. DLRLC
- De la copacul căzut toți aleargă lemne să strângă. DLRLC
-
- 7.3. A se aduna. DLRLC
- Dar pîn’ ce s-or strînge nourii vremii rele și-or ține sfat mormăind din tunete și clipind din fulgere, noi ajungem. SADOVEANU, N. P. 127. DLRLC
-
-
- 8. A agonisi, a acumula, a economisi bunuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- N-am decît atîta cît îmi trebuie ca să plătesc corabia... Și cu ce greutăți, frățioare, am putut să strîng și atîta lucru! GALACTION, O. I 84. DLRLC
- Pe Buzești, moș Gheorghe are toată vremea să-și vie în fire și să cate mai de aproape de mersul tramvaiului. – Bune parale trebuie să strîngă iștia cu tramvaiele. SP. POPESCU, M. G. 54. DLRLC
- [Boierii] strîng, strîng... și la sărăcime nu se mai gîndesc. SP. POPESCU, M. G. 55. DLRLC
- 8.1. Colecta. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: colecta
- Muncitorii din comună au strîns bani prin autoimpunere și au cumpărat sîrma și aparatele trebuitoare pentru instalarea rețelei [electrice]. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2821. DLRLC
-
-
- A strânge birurile. DLRLC
- Se vorbi apoi și de chipul d-a impune și d-a strînge dăjdiile. BĂLCESCU, O. II 35. DLRLC
-
- Strânge bani albi pentru zile negre = fii econom. DLRLC
-
- 9. A se aduna undeva, la un loc, împrejurul cuiva etc.; a se întruni. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: întruni
- În jurul coroanei, la picioarele tronului, se strîngeau neîmpăcați și hotărîți toți dușmanii poporului. COCEA, P. 29. DLRLC
- Și după ce-am ieșit cu mare greu din apă, și m-am pus pe mal țiindu-mă cu mîinile de inimă, băieții s-au strîns ciotcă împrejurul mieu. CREANGĂ, A. 61. DLRLC
- La Nicopole văzut-ai cîte tabere s-au strîns Ca să steie înainte-mi ca și zidul neînvins. EMINESCU, O. I 147. DLRLC
- Vîntul cînd a bate Prin ele-a răzbate Ș-oile s-or strînge, Pe mine m-or plînge Cu lacrimi de sînge. ALECSANDRI, P. P. 2. DLRLC
- [Tinerii] dau bucium și zvoană spre depărtări, Să-și strîngă tovarăși de rodnică muncă. DEȘLIU, G. 28. DLRLC
- Am plecat trimeasă-n lume, Oaspeții să-i strîng. COȘBUC, P. II 33. DLRLC
-
- Uzi leoarcă și rebegiți de frig... se strîngeau, se înghesuiau unul într-altul, ca să se încălzească. VLAHUȚĂ, O. A. 136. DLRLC
-
- A se strânge (acasă) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar, a sta acasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Spune domnului să se strîngă de pe drumuri, ca să nu se-ntoarcă și biruitor și biruit. DELAVRANCEA, O. II 203. DLRLC
- Întorcîndu-se la palaturile tatălui său, socotea că acum s-a sfîrșit; are să se strîngă după drumuri. ISPIRESCU, L. 367. DLRLC
-
- A strânge pe cineva de pe drumuri = a determina pe cineva să nu mai hoinărească, să stea acasă. DEX '09 DEX '98
- A nu-și (mai) strânge picioarele (de pe drumuri) = a hoinări întruna. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: hoinări
- Umblă din casă în casă și din colibă în colibă și nu-și strînse picioarele după drum pînă ce nu găsi prin apropiere de palat o cucoană bătrînă și văduvă care avea drept orice avere o căsuță mică și o singură fată. POPESCU, B. III 80. DLRLC
- Cît era ziulica de mare, nu-și mai strîngea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. CREANGĂ, P. 284. DLRLC
- Mai bine ogoiește-te oleacă și mai strînge-ți buzișoarele acasă. CREANGĂ, P. 253. DLRLC
-
-
- 10. A lua și a pune la loc, a pune bine; a așeza în ordine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Strânge cărțile de pe masă. Strânge tacâmurile. DLRLC
- Astăzi nu mai era chip de lucrat în pămîntul ud și lipicios. Începură să strîngă roaba și ciurul, la loc ascuns. C. PETRESCU, R. DR. 62. DLRLC
- Să le dai răvașul meu să-l cetească și să-l strîngă, ca la întoarcerea me să găsăsc toate scrisorile mele, ca să nu uit ce am văzut. KOGĂLNICEANU, S. 6. DLRLC
- Cum mergea el gîndind și uitîndu-se pe jos, vede o nucă. Se plecă, o luă, o strînse și sara, cînd se întoarse de la tîrg, o dădu fetei sale. ȘEZ. V 65. DLRLC
- Pe negrul încălica, Arc, săgeată își strîngea Și-napoi că se-ntorcea. TEODORESCU, P. P. 81. DLRLC
- L-a strâns Dumnezeu sau moartea (la sine) = a murit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acolo și-a petrecut zilele cu bărbatul ei Ioniță Crăciun pe care l-a strîns dumnezeu acum vreo zece ani. REBREANU, R. I 149. DLRLC
- Păcat că moartea ni l-a strîns, Că drag le-a fost el tuturora. PĂUN-PINCIO, P. 56. DLRLC
- Dumnezeu strîngînd la sine pe scumpa lui soție, el de atunci ca mai ba să-și puie cap sănătos sub evanghelie. GANE, N. III 163. DLRLC
-
- A strânge prin casă (sau prin odaie etc.) = a face ordine. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: deretica
-
etimologie:
- stringere DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.