opțiuni
  • info

14 definiții pentru încleșta

din care

Explicative DEX

ÎNCLEȘTA, încleștez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) strânge puternic, ca un clește; a (se) înțepeni. ◊ Expr. (Refl.) A i se încleșta (cuiva) fălcile (sau gura) = a i se înțepeni maxilarele; p. ext. a nu mai putea vorbi, a amuți. ♦ Tranz. A prinde strâns (ca într-un clește) un obiect, un instrument. 2. Refl. A se agăța cu disperare (de ceva), a se prinde puternic (cu mâinile, cu brațele) de ceva; a rămâne prins de ceva (sau de cineva). 3. Refl. recipr. A se lupta cu îndârjire, corp la corp; a se încăiera. ♦ Refl. Fig. (Despre bătălii, războaie) A deveni crâncen, a se înteți. – În + clește.

încleșta [#At:...

ÎNCLEȘTA, încleștez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) strânge puternic, ca un clește; a (se) înțepeni. ◊ Expr. (Refl.) A i se încleșta (cuiva) fălcile (sau gura) = a i se înțepeni maxilarele; p. ext. a nu mai putea vorbi, a amuți. ♦ Tranz. A prinde strâns (ca într-un clește) un obiect, un instrument. 2. Refl. A se agăța cu desperare (de ceva), a se prinde puternic (cu mâinile, cu brațele) de ceva; a rămâne prins de ceva (sau de cineva). 3. Refl. recipr. A se lupta cu îndârjire, corp la corp; a se încăiera. ♦ Refl. Fig. (Despre bătălii, războaie) A deveni crâncen, a se înteți. – În + clește.

ÎNCLEȘTA, $încleș...

A ÎNCLEȘTA ~ez $...

@A SE ÎNCLEȘTA mă ~...

încleștà v. 1. a...

încleștéz v. tr. S...

Ortografice DOOM

încleșta (a ~) #v...

încleșta (a ~) ...

încleșta vb., ind...

Sinonime

ÎNCLEȘTA vb. 1....

ÎNCLEȘTA vb. @1...

Antonime

A încleșta ≠ a des...

Intrare: încleșta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încleșta
  • ‑ncleșta
  • încleștare
  • ‑ncleștare
  • încleștat
  • ‑ncleștat
  • încleștatu‑
  • ‑ncleștatu‑
  • încleștând
  • ‑ncleștând
  • încleștându‑
  • ‑ncleștându‑
 singular plural
  • încleștează
  • ‑ncleștează
  • încleștați
  • ‑ncleștați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încleștez
  • ‑ncleștez
 (să)
  • încleștez
  • ‑ncleștez
  • încleștam
  • ‑ncleștam
  • încleștai
  • ‑ncleștai
  • încleștasem
  • ‑ncleștasem
a II-a (tu)
  • încleștezi
  • ‑ncleștezi
 (să)
  • încleștezi
  • ‑ncleștezi
  • încleștai
  • ‑ncleștai
  • încleștași
  • ‑ncleștași
  • încleștaseși
  • ‑ncleștaseși
a III-a (el, ea)
  • încleștează
  • ‑ncleștează
 (să)
  • încleșteze
  • ‑ncleșteze
  • încleșta
  • ‑ncleșta
  • încleștă
  • ‑ncleștă
  • încleștase
  • ‑ncleștase
plural I (noi)
  • încleștăm
  • ‑ncleștăm
 (să)
  • încleștăm
  • ‑ncleștăm
  • încleștam
  • ‑ncleștam
  • încleștarăm
  • ‑ncleștarăm
  • încleștaserăm
  • ‑ncleștaserăm
  • încleștasem
  • ‑ncleștasem
a II-a (voi)
  • încleștați
  • ‑ncleștați
 (să)
  • încleștați
  • ‑ncleștați
  • încleștați
  • ‑ncleștați
  • încleștarăți
  • ‑ncleștarăți
  • încleștaserăți
  • ‑ncleștaserăți
  • încleștaseți
  • ‑ncleștaseți
a III-a (ei, ele)
  • încleștează
  • ‑ncleștează
 (să)
  • încleșteze
  • ‑ncleșteze
  • încleștau
  • ‑ncleștau
  • încleștară
  • ‑ncleștară
  • încleștaseră
  • ‑ncleștaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încleșta, încleștezverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) strânge puternic, ca un clește; a (se) înțepeni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: strânge înțepeni antonime: descleșta
    • format_quote Lopătarii surprinși încleștară mîinile pe lopeți. GALACTION, O. I 198. DLRLC
    • format_quote Radu încleștează pumnii înăbușit. CAMIL PETRESCU, T. II 57. DLRLC
    • format_quote Taci! șopti ea încleștîndu-și nervos mîna stîngă pe brațul lui. REBREANU, R. I 221. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A prinde strâns (ca într-un clește) un obiect, un instrument. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: prinde strânge
      • format_quote El tace năuc, încleștînd ruginita-i lopată. TOMA, C. V. 399. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A i se încleșta (cuiva) fălcile (sau gura) = a i se înțepeni maxilarele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • chat_bubble prin extensiune A nu mai putea vorbi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: amuți
        • format_quote Mi se încleștaseră fălcile, de nu mai puteam vorbi. CAMIL PETRESCU, U. N. 341. DLRLC
        • format_quote O emoție distrugătoare îi încleșta fălcile, bătăile inimii îl sufocau. VLAHUȚĂ, O. A. III 118. DLRLC
  • 2. reflexiv A se agăța cu disperare (de ceva), a se prinde puternic (cu mâinile, cu brațele) de ceva; a rămâne prins de ceva (sau de cineva). DEX '09 DLRLC
    sinonime: agăța prinde
    • format_quote Cîteva femei, sălbăticite de spaimă... se încleștează de gîtul vitelor. CAMILAR, N. I 304. DLRLC
    • format_quote Mîinile lui se încleștaseră pe frîu. SANDU-ALDEA, U. P. 16. DLRLC
    • format_quote Biata Malcă, de frică, s-a încleștat de gîtul lui moș Nichifor. CREANGĂ, O. A. 121. DLRLC
    • format_quote figurat Îl părăsise acea putere de luare-aminte care se încleșta de lecție și-i sorbea înțelesul dintr-o citire. VLAHUȚĂ, O. A. I 100. DLRLC
  • 3. reflexiv reciproc A se lupta cu îndârjire, corp la corp; a se încăiera. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: lupta încăiera
    • format_quote Ercule se încleștă la luptă cu Achelou. ISPIRESCU, U. 72. DLRLC
    • format_quote Ei se-ncleștează-n luptă cu-a nemților armată. ALECSANDRI, P. II 159. DLRLC
    • 3.1. reflexiv figurat (Despre bătălii, războaie) A deveni crâncen, a se înteți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: înteți
      • format_quote Lupta se încleștase acum crîncenă și stăruitoare. ODOBESCU, S. III 585. DLRLC
      • format_quote Lupta urlă, se-ncleștează. ALECSANDRI, P. II 16. DLRLC
      • format_quote Și războiul se-ncleștează, mai ucigaș. NEGRUZZI, S. I 122. DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ persoana a 3-a și: încleaștă. DLRLC
etimologie:
  • În + clește DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.