48 de definiții pentru cuvânt

din care

Explicative DEX

CUVÂNT, cuvinte, s. n. 1. Unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) și a unui complex sonor; vorbă. ◊ Cuvânt simplu = cuvânt care conține un singur morfem radical. Cuvânt primitiv = cuvânt care servește ca element de bază pentru formarea altor cuvinte. Cuvânt compus = cuvânt format prin compunere. Cuvânt derivat = cuvânt format prin derivare. Cuvânt-matcă = cuvânt care se află în fruntea unui articol de dicționar, sub care se grupează și se glosează toate variantele și expresiile, uneori și derivatele și compusele. ◊ (Lingv.: în compusul) Cuvânt-titlu = cuvântul definit în articolul de dicționar respectiv. ◊ Expr. A nu găsi (sau a nu avea) cuvinte = a nu fi în stare (sub impulsul unor stări afective puternice) să exprimi ceea ce gândești. Cu alte cuvinte = a) exprimând același lucru altfel; b) deci, prin urmare, așadar. Într-un (sau cu un) cuvânt = pe scurt, în concluzie, deci, așadar. În puține cuvinte = pe scurt, în rezumat. Cuvânt cu (sau de) cuvânt = fără nici o modificare, exact, fidel. Dintr-un cuvânt = imediat, numaidecât. ♦ Joc de cuvinte = glumă bazată pe asemănarea cuvintelor; calambur. Cuvinte încrucișate = joc distractiv-educativ în care trebuie găsite, pe baza unor indicații date, o serie de cuvinte astfel aranjate într-o figură geometrică împărțită în pătrățele, încât cuvintele citite orizontal să aibă o literă comună cu cele citite vertical. 2. Gând, idee exprimată prin vorbe; spusă. ◊ Cuvânt greu = vorbă hotărâtoare; (la pl.) vorbe de dojană, de ocară. Cuvânt introductiv sau cuvânt înainte = prefață, introducere (la o lucrare). Purtător de cuvânt = persoană autorizată să exprime în mod public păreri care arată punctul de vedere al forului pe care îl reprezintă. ◊ Expr. A pune un cuvânt (bun) = a interveni (favorabil) pentru cineva. În (toată) puterea cuvântului = în înțelesul adevărat, pe deplin, cu desăvârșire. A tăia (sau a curma) cuiva cuvântul = a întrerupe pe cineva din vorbă. (Reg.) A începe cuvânt = a începe vorba, a spune. ♦ Subiect de vorbă, de povestire, istorisire. 3. Cuvântare, discurs, conferință. ◊ Expr. A cere (sau a da, a avea) cuvântul (într-o ședință, într-o adunare) = a cere (sau a da cuiva etc.) dreptul de a vorbi. A lua cuvântul = a vorbi (într-o adunare). A-i lua cuiva cuvântul = a interzice cuiva să-și mai continue afirmațiile (într-o adunare). 4. Învățătură, îndrumare, sfat; p. ext. dispoziție, ordin. ◊ Expr. A înțelege (sau a ști) de cuvânt = a asculta de spusele, de sfaturile cuiva. Cuvânt de ordine = dispoziție dată de un superior. 5. Promisiune, făgăduială; angajament. ◊ Expr. Om de cuvânt = om care își ține făgăduielile. Cuvânt de onoare (sau de cinste, de om) = promisiune sau asigurare care angajează cinstea cuiva. A(-și) da cuvântul (de onoare) = a se angaja în mod hotărât că va face cu orice preț ceva. (A crede) pe cuvânt = (a crede) fără a mai controla exactitatea spuselor. A-și ține cuvântul sau a se ține de cuvânt = a-și îndeplini o promisiune făcută. 6. Părere, opinie exprimată; punct de vedere. ♦ Libertate, drept de a revendica ceva. 7. (Mai ales la pl.) Discuție; ceartă, ciorovăială. ◊ Expr. Schimb de cuvinte = discuție aprinsă, ceartă, sfadă. (Reg.) Nu-i cuvânt = e indiscutabil. 8. Motiv, rațiune, cauză. ◊ Expr. Cu drept cuvânt = pe bună dreptate, la drept vorbind. 9. (Înv.) Știre, veste, informație; zvon. 10. (Înv.) Înțelegere, pact, acord, convenție. 11. (Rar) Facultatea de a vorbi; voce, grai. 12. (În sintagmele) Cuvânt-cheie = a) termen folosit pentru a marca o diviziune într-un catalog (de bibliotecă); b) termen al unei unități frazeologice pe care cade accentul semantic. Cuvânt-vedetă = termen ales din titlul unei lucrări sau al unei publicații, care folosește la orânduirea alfabetică a lucrării în catalogul general sau în catalogul pe materii. 13. (Inform.) Ansamblu de cifre binare care poate fi tratat ca o unitate de informație la un moment dat.Lat. conventus „adunare, întrunire”, conventum „înțelegere”.

cuvânt sn [... corectat(ă)

CUVÂNT, cuvinte, s. n. 1. Unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) și a unui complex sonor; vorbă. ◊ Cuvânt simplu = cuvânt care conține un singur morfem radical. Cuvânt primitiv = cuvânt care servește ca element de bază pentru formarea altor cuvinte. Cuvânt compus = cuvânt format prin compunere. Cuvânt derivat = cuvânt format prin derivare. Cuvânt-matcă = cuvânt care se află în fruntea unui articol de dicționar, sub care se grupează și se glosează toate variantele și expresiile, uneori și derivatele și compusele. ◊ (Lingv.; în compusul) Cuvânt-titlu = cuvântul definit în articolul de dicționar respectiv. ◊ Expr. A nu găsi (sau a nu avea) cuvinte = a nu fi în stare (sub impulsul unor stări afective puternice) să exprimi ceea ce gândești. Cu alte cuvinte = a) exprimând același lucru altfel; b) deci, prin urmare, așadar. Într-un (sau cu un) cuvânt = pe scurt, în concluzie, deci, așadar. În puține cuvinte = pe scurt, în rezumat. Cuvânt cu (sau de) cuvânt = fără nici o modificare, exact, fidel. Dintr-un cuvânt = imediat, numaidecât. ♦ Joc de cuvinte = glumă bazată pe asemănarea cuvintelor, calambur. Cuvinte încrucișate = joc distractiv-educativ în care trebuie găsite, pe baza unor indicații date, o serie de cuvinte astfel aranjate într-o figură geometrică împărțită în pătrățele, încât cuvintele citite orizontal să aibă o literă comună cu cele citite vertical. 2. Gând, idee exprimată prin vorbe; spusă. ◊ Cuvânt greu = vorbă hotărâtoare; (la pl.) vorbe de dojană, de ocară. Cuvânt introductiv sau cuvânt înainte = prefață, introducere (la o lucrare). Purtător de cuvânt = persoană autorizată să exprime în mod public păreri care arată punctul de vedere al forului pe care îl reprezintă. ◊ Expr. A pune un cuvânt (bun) = a interveni (favorabil) pentru cineva. În (toată) puterea cuvântului = în înțelesul adevărat, pe deplin, cu desăvârșire. A tăia (sau a curma) cuiva cuvântul = a întrerupe pe cineva din vorbă. (Reg.) A începe cuvânt = a începe vorba, a spune. ♦ Subiect de vorbă, de povestire, istorisire. 3. Cuvântare, discurs, conferință. ◊ Expr. A cere (sau a da, a avea) cuvântul (într-o sedință, într-o adunare) = a cere (sau a da cuiva etc.) dreptul de a vorbi. A lua cuvântul = a vorbi (într-o adunare). A-i lua cuiva cuvântul = a interzice cuiva să-și mai continue afirmațiile (într-o adunare). 4. Învățătură, îndrumare, sfat: p. ext. dispoziție, ordin. ◊ Expr. A înțelege (sau a ști) de cuvânt = a asculta de spusele, de sfaturile cuiva. Cuvânt de ordine = dispoziție dată de un superior. 5. Promisiune, făgăduială; angajament. ◊ Expr. Om de cuvânt = om care își ține făgăduielile. Cuvânt de onoare (sau de cinste, de om) = promisiune sau asigurare care angajează cinstea cuiva. A(-și) da cuvântul (de onoare) = a se angaja în mod hotărât că va face cu orice preț ceva. (A crede) pe cuvânt = (a crede) fără a mai controla exactitatea spuselor. A-și ține cuvântul sau a se ține de cuvânt = a-și îndeplini o promisiune făcută. 6. Părere, opinie exprimată: punct de vedere. ♦ Libertate, drept de a revendica ceva. 7. (Mai ales la pl.) Discuție, ceartă, ciorovăială. ◊ Expr. Schimb de cuvinte = discuție aprinsă, ceartă, sfadă. (Reg.) Nu-i cuvânt = e indiscutabil. 8. Motiv, rațiune, cauză. ◊ Expr. Cu drept cuvânt = pe bună dreptate, la drept vorbind. 9. (Înv.) Știre, veste, informație: zvon. 10. (Înv.) Înțelegere, pact, acord, convenție. 11. (Rar) Facultatea de a vorbi; voce, grai. 12. (În sintagmele) Cuvânt-cheie = a) termen folosit pentru a marca o diviziune într-un catalog (de bibliotecă); b) termen al unei unități frazeologice pe care cade accentul semantic. Cuvânt-vedetă = termen ales din titlul unei lucrări sau al unei publicații, care foloseste la orânduirea alfabetică a lucrării în catalogul general sau în catalogul pe materii. 13. (Inform.) Format standard în care se înscriu datele și instrucțiunile la (mini)calculatoare. – Lat. conventus „adunare, întrunire”, conventum „înțelegere”.

CUVÂNT ~inte n....

cuvânt n. 1. vor...

@CUVÎNTUL E CA VÎNTU...

EIN MANN, EIN WORT...

MOT À MOT (fr.) ...

MOT D’ORDRE (#fr....

ULTIMA RATIO (#lat...

CUVÎNT, $cuvinte,...

cuvânt-proble #...

cuvînt n., pl. $c...

Ortografice DOOM

cuvânt s. n.,...

cuvânt s. n., #...

cuvânt s. n., pl. ...

Etimologice

cuvînt (cuvinte),...

Jargon

CUVÂNT (VORBĂ, VO...

@cântec fără cuvinte...

Lied ohne Worte (c...

JOC DE CUVINTE #s....

Enciclopedice

CUVÎNTUL, cotidian...

CUVÎNTUL LIBER, re...

@ET SEMEL EMISSUM VO...

@GRAECA SUNT, NON LE...

MULTA PAUCIS (#lat...

@REM TENE: VERBA SEQ...

@SI J’ECRIS QUATRE ...

Argou

@a spune două vorbe ...

@adio, Margareto! / ...

@în toată puterea cu...

Sinonime

CUVÂNT s. 1. ter...

CUVÂNT s. v. $acor...

cuvînt s. #v....

CUVÎNT s. 1. ...

CUVÎNT. Subst. C...

Expresii și citate

@Déluge des mots sur...

Ein Mann, ein Wort...

@Et tel mot pour avo...

@Graeca sunt, non le...

@„Impossible” n’est...

@La început a fost c...

Mot-à-mot (fr. "Cu...

Multa paucis (lat....

@Nullum est iam dict...

@Potius amicum, quam...

@Si j’écris quatre ...

@Worte sind der Seel...

Intrare: cuvânt
substantiv neutru (N10)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuvânt
  • cuvântul
  • cuvântu‑
plural
  • cuvinte
  • cuvintele
genitiv-dativ singular
  • cuvânt
  • cuvântului
plural
  • cuvinte
  • cuvintelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cuvânt, cuvintesubstantiv neutru

  • 1. Unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) și a unui complex sonor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: vorbă diminutive: cuvințel
    • format_quote Mame! Învățați pruncii voștri Înainte de cuvîntul mamă, înainte de cuvîntul pîine – cuvîntul pace! POEZ. N. 92. DLRLC
    • format_quote Se sfărîma a jale blîndă în tremuratele cuvinte Și povestea încet moșneagul, mișcîndu-și pletele cărunte. GOGA, C. P. 9. DLRLC
    • format_quote Cuvîntu-n vers devine un bici de foc, un steag, O trîmbiță de-alarmă. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 50. DLRLC
    • format_quote De-i zice un singur cuvînt, ești mort. ALECSANDRI, T. I 82. DLRLC
    • 1.1. Cuvânt simplu = cuvânt care conține un singur morfem radical. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Cuvânt primitiv = cuvânt care servește ca element de bază pentru formarea altor cuvinte. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. Cuvânt compus = cuvânt format prin compunere. DEX '09 DEX '98
    • 1.4. Cuvânt derivat = cuvânt format prin derivare. DEX '09 DEX '98
    • 1.5. Cuvânt-matcă = cuvânt care se află în fruntea unui articol de dicționar, sub care se grupează și se glosează toate variantele și expresiile, uneori și derivatele și compusele. DEX '09 DEX '98
    • 1.7. gramatică impropriu Parte de cuvânt = parte de vorbire. DLRLC
    • 1.8. Cuvânt-problemă = cuvânt care ridică o problemă de ordin general. DCR2
      • format_quote Titlul acestui volum nu este întâmplător. Oricine și Ceva, ortografiate majusculat și omniprezente sunt cuvintele simboluri, cuvintele-temă, cuvintele-problemă ce conferă și asigură cărții unitatea registrului. R.lit. 14 XII 72 p. 9. DCR2
      • format_quote Până acum semnalările «Dicționarului» au obiectat mai toate asupra listei articolelor, preconizată și recunoscută, de altfel, de autorul însuși «nici completă, nici definitivă», cuprinzând în fapt «idei-cheie», «cuvinte-probleme», cuvinte-eseuri. R.lit. 15 II 74 p. 4. DCR2
    • chat_bubble A nu găsi (sau a nu avea) cuvinte = a nu fi în stare (sub impulsul unor stări afective puternice) să exprimi ceea ce gândești. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu găsesc cuvinte ca să înfierez purtarea ta. DLRLC
    • chat_bubble Cu alte cuvinte = exprimând același lucru altfel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Cu alte cuvinte = prin urmare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Adică, cu alte cuvinte... Să vă dau afară pe voi și să-i iau pe dînșii în loc? ALECSANDRI, T. I 408. DLRLC
    • chat_bubble Într-un (sau cu un) cuvânt = pe scurt, în concluzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Într-un cuvînt... «turdus» nu este cîtuși de puțin «graurele» romînesc. ODOBESCU, S. III 29.
    • chat_bubble În puține cuvinte = pe scurt, în rezumat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Cuvânt cu (sau de) cuvânt = fără nici o modificare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Dintr-un cuvânt = imediat, numaidecât. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Eu răspund dintr-un cuvînt, Făr’să pun ochii-n pămînt. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 44. DLRLC
    • chat_bubble Joc de cuvinte = glumă bazată pe asemănarea cuvintelor. DEX '09 DLRLC
      sinonime: calambur
    • chat_bubble Cuvinte încrucișate = joc distractiv-educativ în care trebuie găsite, pe baza unor indicații date, o serie de cuvinte astfel aranjate într-o figură geometrică împărțită în pătrățele, încât cuvintele citite orizontal să aibă o literă comună cu cele citite vertical. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Gând, idee exprimată prin vorbe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Fierbinți cuvintele lui Gorki sînt, Le simți pulsînd în vine, bărbătește. DRAGOMIR, S. 42. DLRLC
    • format_quote A fost atîta chiu și cînt. Cum nu s-a pomenit cuvînt. COȘBUC, P. I 58. DLRLC
    • format_quote Ca-n basme-i a cuvîntului putere: El lumi aievea-ți face din păreri. VLAHUȚĂ, O. A. 25. DLRLC
    • format_quote Cuvintele lui Schiller ce le cetisem... îmi veniră în minte. NEGRUZZI, S. I 54. DLRLC
    • format_quote Din cel întîi cuvînt mi s-au dat 280 galbini. KOGĂLNICEANU, S. 231. DLRLC
    • 2.1. Cuvânt greu = vorbă hotărâtoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 2.1.1. (la) plural Vorbe de dojană, de ocară. DEX '09 DLRLC
    • 2.2. Cuvânt introductiv sau cuvânt înainte = prefață, introducere (la o lucrare). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.3. Purtător de cuvânt = persoană autorizată să exprime în mod public păreri care arată punctul de vedere al forului pe care îl reprezintă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.4. Subiect de vorbă, de povestire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: istorisire
      • format_quote Să nu-mi uit cuvîntul. CREANGĂ, A. 41. DLRLC
      • format_quote Cuvîntul din poveste înainte mult mai este. CREANGĂ, P. 199. DLRLC
    • chat_bubble A pune un cuvânt (bun) = a interveni (favorabil) pentru cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: interveni
      • format_quote L-a rugat pe avocatul, consilierul și prietenul ministrului, să pună un cuvînt bun și să obțină o mutare într-o stație mai omenoasă. C. PETRESCU, A. 292. DLRLC
    • chat_bubble În (toată) puterea cuvântului = în înțelesul adevărat, pe deplin, cu desăvârșire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Își descarcă mînia în toată puterea cuvîntului. CREANGĂ, A. 36. DLRLC
    • chat_bubble A arunca un cuvânt. DLRLC
    • chat_bubble A tăia (sau a curma) cuiva cuvântul = a întrerupe pe cineva din vorbă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: întrerupe
      • format_quote Împăratul îi tăie cuvîntul. ISPIRESCU, L. 23. DLRLC
    • chat_bubble rar A lua (cuiva) cuvântul din gură = a lua vorba din gură. DLRLC
      • format_quote Tocmai!... Mi-ați luat cuvîntul din gură. ALECSANDRI, T. I 291. DLRLC
    • chat_bubble regional Nici (nu) mai rămâne cuvânt = nici nu mai încape discuție, nici nu mai poate fi vorbă. DLRLC
      • format_quote Lingurarilor, nici mai rămîne cuvînt, li se lungise urechile de foame, așteptînd. CREANGĂ, A. 54. DLRLC
    • chat_bubble regional A începe cuvânt = a începe vorba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Marfa-i în odaia cea mare de dincolo, începu iarăși cuvînt gospodina. SADOVEANU, B. 98. DLRLC
  • 3. Conferință, cuvântare, discurs. DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cuvânt de deschidere. DLRLC
    • format_quote Partidul nostru a avut marea cinste de a trimite o delegație a sa la Congresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. În cuvîntul nostru de salut am căutat să exprimăm dragostea nemărginită a oamenilor muncii din Republica Populară Romînă pentru eliberatoarea noastră, Uniunea Sovietică. GHEORGHIU-DEJ, C. XIX 5. DLRLC
    • format_quote rar (la) plural Trimite-mi o colecție a cuvintelor măriei-sale cătră Adunare. KOGĂLNICEANU, S. 200. DLRLC
    • chat_bubble A cere (sau a da, a avea) cuvântul (într-o ședință, într-o adunare) = a cere (sau a da cuiva etc.) dreptul de a vorbi. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A lua cuvântul = a vorbi (într-o adunare). DEX '09 DLRLC
      sinonime: vorbi
    • chat_bubble învechit A face cuvânt = a ține o cuvântare. DLRLC
      • format_quote Suindu-mă în picioare pe-un scaun, le-am făcut acest cuvînt. NEGRUZZI, S. I 198. DLRLC
    • chat_bubble A-i lua cuiva cuvântul = a interzice cuiva să-și mai continue afirmațiile (într-o adunare). DEX '09
  • 4. Sfat, îndrumare, învățătură. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Din cuvîntul lui nu se abătea. ISPIRESCU, L. 18. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială regional De cuvânt = pe loc. DLRLC
      • format_quote Iar Ipate, de cuvînt, se prinde în joc lîngă o fată. CREANGĂ, P. 163. DLRLC
    • chat_bubble A înțelege (sau a ști) de cuvânt = a asculta de spusele, de sfaturile cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: asculta
      • format_quote Ce folos însă!... nu înțelege de cuvînt. ALECSANDRI, T. I 120. DLRLC
    • chat_bubble Cuvânt de ordine = dispoziție dată de un superior. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: dispoziție
  • 5. Angajament, asigurare, făgăduială, legământ, promisiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Eu mă prind să ți-l dau [grâul] în girezi. Nu-i cuvînt gospodăresc? CREANGĂ, P. 156. DLRLC
    • format_quote Cînd omul are cuget, cuvîntu-i e cuvînt. ALECSANDRI, T. II 117. DLRLC
    • format_quote Aminte să-ți aduci De-ale noastre vorbe dulci; De-ale noastre dragi cuvinte, Ce-au rămas neisprăvite. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 267. DLRLC
    • format_quote Omul se leagă cu cuvântul, nu cu frâul. DLRLC
    • chat_bubble Om de cuvânt = om care își ține făgăduielile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Cuvânt de onoare (sau de cinste, de om) = promisiune sau asigurare care angajează cinstea cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Despoții n-au inimă și n-au cuvînt de cinste. CAMIL PETRESCU, B. 188. DLRLC
    • chat_bubble A(-și) da cuvântul (de onoare) = a se angaja în mod hotărât că va face cu orice preț ceva. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Ți-am dat o dată cuvîntul... în mine poți avea încredere. CARAGIALE, O. II 277. DLRLC
    • chat_bubble (A crede) pe cuvânt = (a crede) fără a mai controla exactitatea spuselor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Prefectul juca pe cuvînt, dar pierduse și în felul ăsta. DUMITRIU, N. 114. DLRLC
    • chat_bubble A-și ține cuvântul sau a se ține de cuvânt = a-și îndeplini o promisiune făcută. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Te-ai ținut de cuvînt, moș Nichifor. CREANGĂ, P. 114. DLRLC
  • 6. Părere, opinie exprimată; punct de vedere. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Cetățenilor Republicii Populare Romîne li se garantează prin lege: a) libertatea cuvîntului; b) libertatea presei; c) libertatea întrunirilor. CONST. R.P.R. 40. DLRLC
    • 6.1. Libertate, drept de a revendica ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ați pus cu toții jurămînt Să n-avem drepturi și cuvînt; Bătăi și chinuri cînd țipăm, Obezi și lanț cînd ne mișcăm. COȘBUC, P. I 209. DLRLC
    • chat_bubble A-și spune cuvântul = a-și manifesta părerea, opinia. DLRLC
  • 7. mai ales la plural Ceartă, ciorovăială, discuție, vorbărie. DEX '09 DLRLC
    • format_quote N-am avut cu el nici un cuvânt. DLRLC
    • chat_bubble Schimb de cuvinte = discuție aprinsă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble regional Nu-i cuvânt = e indiscutabil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Doamne, măi Chirică, bun suflet de femeie mai am!... – Bună, stăpîne, nu-i cuvînt. CREANGĂ, P. 168. DLRLC
  • 8. Cauză, justificare, motiv, pricină, rațiune, rost. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Unii au cuvînt a crede... că n-ar fi fost străin și de-o oarecare ceată vestită pe vremuri, care a tîlhărit departe în țara ungurească. C. PETRESCU, R. DR. 128. DLRLC
    • format_quote Mă mulțumii doar să găsesc cusur frunzelor de plop, că fac prea mare gălăgie degeaba și fără cuvînt. HOGAȘ, M. N. 13. DLRLC
    • format_quote O frunză veștedă nu-ți dă Cuvînt să zici că-i toamnă. COȘBUC, P.I 79. DLRLC
    • format_quote Am eu cuvinte să mă port așa. CARAGIALE, O. III 61. DLRLC
    • format_quote Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt. EMINESCU, O. I 137. DLRLC
    • chat_bubble Sub (sau pe) cuvânt că... sau pentru cuvântul că... = pentru motivul că..., din pricină că..., sub pretext că... DLRLC
      • format_quote Comisia de plasă a constatat numărul clăcașilor; advocatul... a contestat această lucrare, pe cuvînt că s-a trecut între clăcași și 28 de oameni cari n-au făcut clacă. I. IONESCU, D. 414. DLRLC
    • chat_bubble Sub acest cuvânt ca... = cu condiția ca... DLRLC
      • format_quote Oi să te scot în lume, dară numai subt aiest cuvînt, ca să nu spui nimăruia unde m-oi ascunde. SBIERA, P. 311. DLRLC
    • chat_bubble Sub niciun cuvânt = sub niciun motiv, în niciun caz. DLRLC
      • format_quote Se urcă în tren, să nu se mai întoarcă sub nici un cuvînt. C. PETRESCU, Î. II 145. DLRLC
    • chat_bubble Cu drept cuvânt = pe bună dreptate, la drept vorbind. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cu drept cuvînt cetitorul va fi clătit din cap. EMINESCU, N. 33. DLRLC
      • format_quote Cu drept cuvînt te așteptai să fii răsplătit... pentru toate ostenelile ce ai depus în opera ta. ODOBESCU, S. III 10. 11. DLRLC
  • 9. învechit Informație, veste, zvon, știre. DEX '09 DLRLC
    • format_quote După cuvîntul trimis de jupîn Traico, Popa Tonea se hotărî să treacă la Cladova. GALACTION, O. I 188. DLRLC
    • format_quote Și s-a pornit apoi cuvînt! Și patru margini de pămînt Ce strîmte-au fost în largul lor, Cînd a pornit s-alerge-n zbor Acest cuvînt, mai călător Decît un vînt! COȘBUC, P. I 54. DLRLC
  • 10. învechit Acord, convenție, pact, înțelegere. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Iar dacă nu mi-a plăcea nimic din ce mi-i spune, să-mi rămîi zălog pe o sută de galbeni. Bun cuvînt. SADOVEANU, D. P. 155. DLRLC
    • chat_bubble regional A se înțelege (cu cineva) la cuvinte = a se învoi, a cădea de acord. DLRLC
      sinonime: învoi
      • format_quote Mihai... se înțelese cu el la cuvinte. ISPIRESCU, M. V. 55. DLRLC
  • 11. rar Facultatea de a vorbi. DEX '09 DLRLC
    sinonime: grai voce
    • format_quote Ca lovit de trăsnet, a rămas fără cuvânt. DLRLC
  • 12. informatică Ansamblu de cifre binare care poate fi tratat ca o unitate de informație la un moment dat. DEX '09
etimologie:
  • limba latină conventus „adunare, întrunire”, conventum „înțelegere”. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.