9 definiții pentru istorisire

Explicative DEX

ISTORISIRE, istorisiri, s. f. Acțiunea de a istorisi și rezultatul ei; povestire. ♦ (Concr.) Creație literară în care se istorisește ceva. – V. istorisi.

ISTORISIRE, istorisiri, s. f. Acțiunea de a istorisi și rezultatul ei; povestire. ♦ (Concr.) Creație literară în care se istorisește ceva. – V. istorisi.

istorisire $#sf...

ISTORISIRE, $isto...

ISTORISIRE ~i $f....

Ortografice DOOM

istorisire s. #...

istorisire #s. f....

istorisire s. f.,...

Sinonime

ISTORISIRE s. @1....

ISTORISIRE s. @...

Intrare: istorisire
istorisire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • istorisire
  • istorisirea
plural
  • istorisiri
  • istorisirile
genitiv-dativ singular
  • istorisiri
  • istorisirii
plural
  • istorisiri
  • istorisirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

istorisire, istorisirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a istorisi și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mitrea a oftat și a gemut. Apoi a ascultat în tăcere alte istorisiri de demult ale lui taica Triglea. SADOVEANU, M. C. 45. DLRLC
    • format_quote Firul istorisirii trecu de la întîmplările cele dintîi ale geților, la ospățul oferit de regele Dromichet craiului Lisimach, prins în război. C. PETRESCU, R. DR. 112. DLRLC
    • 1.1. concretizat Creație literară în care se istorisește ceva. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi istorisi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.