24 de definiții pentru prăvăli

din care

Explicative DEX

PRĂVĂLI, prăvălesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) înclina, a (se) apleca într-o parte; a (se) răsturna, a (se) rostogoli; a cădea sau a face să cadă, a (se) arunca în adâncime, a (se) prăbuși, a (se) trânti. ♦ Refl. A fugi în goana mare, a se năpusti la vale; a se repezi spre ceva, a tăbărî, a da buzna. ♦ Refl. (Despre ape) A curge cu repeziciune, căzând de la înălțime; a se revărsa, a se întinde. ♦ Refl. Fig. A se întinde, a se răspândi, a se împrăștia. ♦ Tranz. A arunca; a azvârli. 2. Refl. (Despre vânt, furtună, ploaie etc.) A se dezlănțui cu putere, a se porni cu violență. 3. Tranz. și refl. A (se) surpa, a (se) nărui, a (se) dărâma, a (se) prăbuși. – Din bg. provalja, sb. provaliti.

prăvăli [At: ...

PRĂVĂLI, prăvălesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) înclina, a (se) apleca într-o parte; a (se) răsturna, a (se) rostogoli; a cădea sau a face să cadă, a (se) arunca în adâncime, a (se) prăbuși, a (se) trânti. ♦ Refl. A fugi în goana mare, a se năpusti la vale; a se repezi spre ceva, a tăbărî, a da buzna. ♦ Refl. (Despre ape) A curge cu repeziciune, căzând de la înălțime; a se revărsa, a se întinde. ♦ Refl. Fig. A se întinde, a se răspândi, a se împrăștia. ♦ Tranz. A arunca; a azvârli. 2. Refl. (Despre vânt, furtună, ploaie etc.) A se dezlănțui cu putere, a se porni cu violență. 3. Tranz. și refl. A (se) surpa, a (se) nărui, a (se) dărâma, a (se) prăbuși. – Din bg. provalja, scr. provaliti.

PRĂVĂLI, $prăvăle...

A PRĂVĂLI ~esc $...

@A SE PRĂVĂLI mă ~'...

prăvălì v. 1. a ...

prăvăla v #...

prăvălui v ...

prevăli v #...

privăli v #...

2) prăvál, a @-ălí...

prăvălésc v. tr. (...

prevălésc, V. @pră...

Ortografice DOOM

prăvăli (a ~) #vb...

prăvăli (a ~) #...

prăvăli vb., ind....

prăvăli (ind. #p...

prăvălesc, -leam 1 imp.

Etimologice

@prăvăli (prăvăles...

Sinonime

PRĂVĂLI vb. 1. ...

PRĂVĂLI vb. v. $d...

PRĂVĂLI vb. @1....

prăvăli vb. #v....

Intrare: prăvăli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prăvăli
  • prăvălire
  • prăvălit
  • prăvălitu‑
  • prăvălind
  • prăvălindu‑
singular plural
  • prăvălește
  • prăvăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prăvălesc
(să)
  • prăvălesc
  • prăvăleam
  • prăvălii
  • prăvălisem
a II-a (tu)
  • prăvălești
(să)
  • prăvălești
  • prăvăleai
  • prăvăliși
  • prăvăliseși
a III-a (el, ea)
  • prăvălește
(să)
  • prăvălească
  • prăvălea
  • prăvăli
  • prăvălise
plural I (noi)
  • prăvălim
(să)
  • prăvălim
  • prăvăleam
  • prăvălirăm
  • prăvăliserăm
  • prăvălisem
a II-a (voi)
  • prăvăliți
(să)
  • prăvăliți
  • prăvăleați
  • prăvălirăți
  • prăvăliserăți
  • prăvăliseți
a III-a (ei, ele)
  • prăvălesc
(să)
  • prăvălească
  • prăvăleau
  • prăvăli
  • prăvăliseră
prăvăla
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prăvălui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prevăli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
privăli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prăvăli, prăvălescverb

  • 1. reflexiv tranzitiv A (se) înclina, a (se) apleca într-o parte; a (se) răsturna, a (se) rostogoli; a cădea sau a face să cadă, a (se) arunca în adâncime, a (se) prăbuși, a (se) trânti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ai zice că stau să se prăvale pîlcurile de brazi și fagi din coasta muntelui. I. BOTEZ, ȘC. 223. DLRLC
    • format_quote Pe unele locuri, ne uităm cu frică-n sus, la stîncile ieșite din zid, gata să se rupă și să se prăvale peste noi. VLAHUȚĂ, O. A. II 133. DLRLC
    • format_quote Stînca stă să se prăvale În prăpastia măreață. EMINESCU, O. I 54. DLRLC
    • format_quote figurat Cît de zdrobite mi se prăvăleau gîndurile, ca într-un potop de întuneric, în vîltoarea pustiitoarei vremi. VLAHUȚĂ, N. 122. DLRLC
    • format_quote Măi slăbănogilor, eu pe voi vă pălesc în numele tatălui și vă prăvălesc cu piciorul în rîpă. SADOVEANU, E. 123. DLRLC
    • format_quote Peste piuă prăvăli o bucată de stîncă. EMINESCU, N. 7. DLRLC
    • format_quote figurat Cei doi tovarăși au început a prăvăli la vale spre stînă chemări lungi și repetate. SADOVEANU, O. L. 176. DLRLC
    • format_quote După ce-am adus-o aici numai într-o fugă de cal... cînd la plată... vrea să-mi mănînce dreptul, sub cuvînt c-am prăvălit-o [cu căruța] de cinci ori. ALECSANDRI, T. I 216. DLRLC
    • format_quote Acest pîrîiaș... se face atît de mare, încît adese prăvale carele încărcate. NEGRUZZI, S. I 316. DLRLC
    • format_quote Au sărit în spinarea turcului, l-au prăvălit la pămînt. STANCU, D. 22. DLRLC
    • format_quote Calul i se poticni și-l prăvăli. SADOVEANU, O. VII 32. DLRLC
    • format_quote Vînătorul întinse arcul și, cînd zbură săgeata, prăvăli fiara sălbatică. ISPIRESCU, L. 141. DLRLC
    • format_quote Trupul se prăvăli în lături și calul se opri tremurînd și sforăind. SADOVEANU, O. VII 13. DLRLC
    • format_quote Baba tace și înghite, iar moș Anghel se prăvălește pe-o coastă în bătaia focului, se uită poznaș la babă. DUNĂREANU, CH. 87. DLRLC
    • format_quote figurat A închis ochii și s-a prăvălit iarăși în fumuiagul lui cu știme de iad. POPA, V. 156. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A fugi în goana mare, a se năpusti la vale; a se repezi spre ceva, a da buzna. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: tăbărî
      • format_quote Ilie sări din drum în tufișuri și începu să se prăvălească la vale către sat. DUMITRIU, N. 203. DLRLC
      • format_quote S-au prăvălit de pe culmi, rotindu-și săbiile, călăreții. GALAN, Z. R. 68. DLRLC
      • format_quote Străinul se prăvăli spre cal și slugile lui pedestre îl aburcară în șa. SADOVEANU, O. VII 32. DLRLC
    • 1.2. reflexiv (Despre ape) A curge cu repeziciune, căzând de la înălțime; a se revărsa, a se întinde. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se auzea... glasul unui pîrîuaș ce venea ca și noi din deal în vale, prăvălindu-se și izbindu-se de cele stînci. CREANGĂ, A. 31. DLRLC
      • format_quote Pîraie răpezi... se prăvălesc în cataracte printre acele amenințătoare stînci de piatră. ODOBESCU, S. III 516. DLRLC
    • 1.3. reflexiv figurat A se întinde, a se răspândi, a se împrăștia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Un fuior de fum... se prăvale peste grădinile prăfuite, învăluindu-le într-o ceață cenușie. REBREANU, I. 10. DLRLC
      • format_quote Trandafirii împreună cu glicinele... se prăvălesc de-a lungul zidurilor. MACEDONSKI, O. III 91. DLRLC
    • 1.4. tranzitiv Arunca, azvârli. DEX '09 DEX '98
  • 2. reflexiv (Despre vânt, furtună, ploaie etc.) A se dezlănțui cu putere, a se porni cu violență. DEX '09 DLRLC
    • format_quote S-a prăvălit de pe muntele cel mare un vînt rece, trăgînd după dînsul nouri negri și vîrtejuri de ninsoare: SADOVEANU, B. 128. DLRLC
  • 3. tranzitiv reflexiv A (se) surpa, a (se) nărui, a (se) dărâma, a (se) prăbuși. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Brazdele se prăvăleau, drepte, grele, mirositoare. REBREANU, I. 53. DLRLC
    • format_quote Toate s-au prăvălit pe punte și clopotul bordului începu să bată într-o dungă. BART, S. M. 52. DLRLC
    • format_quote Două ziduri din palat se prăvălesc de izbirile artileriei. BĂLCESCU, O. II 45. DLRLC
    • format_quote figurat Lumea veche se prăvălește și pe a ei dărîmături slobozenia se înalță. RUSSO, O. 23. DLRLC
  • 4. tranzitiv învechit Răpune, înfrânge. DLRLC
    • format_quote De trei ori romînii împinseră și prăvăliră pe turci și de trei ori fură respinși înapoi. BĂLCESCU, O. II 90. DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ și: prăval, DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.