opțiuni
  • info

16 definiții pentru tăbărî

din care

Explicative DEX

TĂBĂRÎ, tabăr, vb. IV. Intranz. 1. A se repezi la cineva (cu violență, dușmănos), a da năvală asupra cuiva; a se năpusti. ♦ Fig. A se adresa cuiva în mod insistent; a apostrofa pe cineva brusc și nepoliticos; a sări cu gura la cineva. ♦ (Rar) A se repezi, a veni în grabă. 2. (Înv.) A-și așeza tabăra; a poposi. – Din tabără.

TĂBĂRÎ, tabăr, vb. IV. Intranz. 1. A se repezi la cineva (cu violență, dușmănos), a da năvală asupra cuiva; a se năpusti. ♦ Fig. A se adresa cuiva în mod insistent; a apostrofa pe cineva brusc și nepoliticos; a sări cu gura la cineva. ♦ (Rar) A se repezi, a veni în grabă. 2. (Înv.) A-și așeza tabăra; a poposi. – Din tabără.

tăbărî [At: ...

TĂBĂRÎ, tabăr,...

TĂBĂRÎ, tabăr,...

A TĂBĂRÎ tabăr $...

tăbărî v. 1. a a...

tăbări v #v...

tábăr și @tăbărăs...

tăbărăsc, V. @tab...

Ortografice DOOM

tăbărî (a ~) #vb....

tăbărî (a ~) #vb...

tăbărî vb., ind. ...

tăbărăsc, -răști 2, -răște 3, -rască 3 conj., -ram 1 imp., -rîi 1 aor., -rît prt.

Sinonime

TĂBĂRÎ vb. v. $năp...

TĂBĂRÎ vb. v. $can...

TĂBĂRÎ vb. a se...

tăbărî vb. v....

Intrare: tăbărî
verb (V349)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tăbărî
  • tăbărâre
  • tăbărât
  • tăbărâtu‑
  • tăbărând
  • tăbărându‑
 singular plural
  • tabără
  • tăbărâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tabăr
 (să)
  • tabăr
  • tăbăram
  • tăbărâi
  • tăbărâsem
a II-a (tu)
  • taberi
 (să)
  • taberi
  • tăbărai
  • tăbărâși
  • tăbărâseși
a III-a (el, ea)
  • tabără
 (să)
  • tabere
  • tăbăra
  • tăbărî
  • tăbărâse
plural I (noi)
  • tăbărâm
 (să)
  • tăbărâm
  • tăbăram
  • tăbărârăm
  • tăbărâserăm
  • tăbărâsem
a II-a (voi)
  • tăbărâți
 (să)
  • tăbărâți
  • tăbărați
  • tăbărârăți
  • tăbărâserăți
  • tăbărâseți
a III-a (ei, ele)
  • tabără
 (să)
  • tabere
  • tăbărau
  • tăbărâră
  • tăbărâseră
tăbări
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tăbărî, tabărverb

  • 1. A se repezi la cineva (cu violență, dușmănos), a da năvală asupra cuiva; a se năpusti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: năpusti repezi
    • format_quote Au tăbărît dorobanții pe el să-l lege. STANCU, D. 46. DLRLC
    • format_quote Cînd auzeam noi de masă, tăbăram pe dînsa ș-apoi aține-te gură! CREANGĂ, O. A. 37. DLRLC
    • format_quote Un găligan de școlar, cît un bivol de mare, tăbărîse pe un băiat slab și pirpiriu. GHICA, S. 676. DLRLC
    • 1.1. figurat A se adresa cuiva în mod insistent; a apostrofa pe cineva brusc și nepoliticos; a sări cu gura la cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: apostrofa
      • format_quote Prietinii tăbărau cu întrebările pe capul orheianului. SADOVEANU, O. VII 57. DLRLC
      • format_quote Popii tăbărîră pe capul nevestii lui. O îngroziră cu iadul. VLAHUȚĂ, O. A. 114. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv rar Doborî, imobiliza. DLRLC
      sinonime: doborî imobiliza
      • format_quote Șerpele se zvîrcolea... Și pe loc se-mpleticea Și d-a lungul se lungea. Atunci el mi-l tăbăra, Bucățele că-l făcea. TEODORESCU, P. P. 443. DLRLC
    • 1.3. rar A se repezi, a veni în grabă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: repezi
      • format_quote Parcă-l zărește pe moș Gavril cum dă cu fuga spre dînsul... tăbărînd cu grabă, ca să-i dea ajutor la bagaje. MIRONESCU, S. A. 132. DLRLC
  • 2. învechit A-și așeza tabăra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cantona poposi
    • format_quote De cinci zile-acu, toată oastea lui Sobiețki tabără în valea Neamțului. ALECSANDRI, T. II 19. DLRLC
    • format_quote Sinan venise de tăbărî nu departe de strîmtoarea în care sta Mihai. BĂLCESCU, O. II 101. DLRLC
    • format_quote Oștile au tăbărît, mîndre cete-au poposit. TEODORESCU, P. P. 477. DLRLC
  • 3. învechit A cădea de oboseală, a se prăbuși la pământ. DLRLC
    sinonime: cădea prăbuși
    • format_quote Ticălosul măgar, fiind împovărat preste măsură, au început supt sarcină a tăbărî. ȚICHINDEAL, F. 118. DLRLC
etimologie:
  • tabără DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.