20 de definiții pentru trânti
din care- explicative DEX (9)
- ortografice DOOM (3)
- etimologice (1)
- argou (3)
- sinonime (4)
Explicative DEX
TRÂNTI, trântesc, vb. IV. 1. Tranz. A arunca (cu putere) izbind de ceva, a azvârli un obiect, o povară etc. ♦ A culca la pământ, a doborî. ♦ (Despre animale de călărie) A arunca pe călăreț din șa, a da jos. ♦ Fig. (Fam.) A respinge un candidat la examen, a nu-l promova, a face să cadă. ♦ A face să se izbească cu putere o ușă, o poartă etc. 2. Refl. A se așeza brusc pe ceva, lăsându-se cu toată greutatea corpului. 3. Tranz. A-și pune la repezeală pe sine un obiect de podoabă sau de îmbrăcăminte; a se îmbrăca în grabă, sumar, neglijent. 4. Refl. recipr. A se lua la trântă, a se lupta corp la corp. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A face, a produce (cu energie, repede, în grabă). ♦ A spune ceva nepotrivit, nelalocul lui. – Cf. bg. tărtja.
TRÂNTI, trântesc, vb. IV. 1. Tranz. A arunca (cu putere) izbind de ceva, a azvârli un obiect, o povară etc. ♦ A culca la pământ, a doborî. ♦ (Despre animale de călărie) A arunca pe călăreț din șa, a da jos. ♦ Fig. (Fam.) A respinge un candidat la examen, a nu-l promova, a face să cadă. ♦ A face să se izbească cu putere o ușă, o poartă etc. 2. Refl. A se așeza brusc pe ceva, lăsându-se cu toată greutatea corpului. 3. Tranz. A-și pune la repezeală pe sine un obiect de podoabă sau de îmbrăcăminte; a se îmbrăca în grabă, sumar, neglijent. 4. Refl. recipr. A se lua la trântă, a se lupta corp la corp. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A face, a produce (cu energie, repede, în grabă). ♦ A spune ceva nepotrivit, nelalocul lui. – Cf. bg. tărtja.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
trânti1 [#A...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trânti2 $#vr...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A TRÂNTI ~esc $t...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
@A SE TRÂNTI mă ~e...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
trântì v. 1. a r...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trinti v #v...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRÎNTI, $trîntesc...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
trîntésc v. tr. (v...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
trânti (a ~) #vb....
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
trânti (a ~) #v...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trânti vb., ind. ...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
@trînti (-tesc, -'...
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
trânti, $trântesc ...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a trânti un meci $...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a-i trânti ($cuiva...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
TRÂNTI vb. 1. v...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TRÂNTI vb. v. $lă...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TRÎNTI vb. 1....
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
trînti vb. v....
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
trânti, trântescverb
- 1. A arunca (cu putere) izbind de ceva, a azvârli un obiect, o povară etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Trîntea cărțile cu mare zgomot. DUMITRIU, N. 38. DLRLC
- Cînd ajunse acasă, trînti sacul jos. ISPIRESCU, L. 267. DLRLC
- Paharul ce-l aveam în mînă, trîntindu-l pe masă, se sparse în bucăți. BOLINTINEANU, O. 379. DLRLC
- Cobilița și-o trîntea, Iute-acasă se-ntorcea. TEODORESCU, P. P. 560. DLRLC
- 1.1. (În corelație cu alte verbe) A arunca lucrurile cu ciudă, a-și da drumul mâniei. DLRLC
- Se miră că singur moșneagul nu trîntește și nu înjură. C. PETRESCU, S. 34. DLRLC
- Baba... se sculă cu noaptea-n cap și începu a trînti și a plesni prin casă. CREANGĂ, P. 7. DLRLC
-
-
- Turcul sfîșie cămașa osînditului și-l trînti în genunchi cu pieptul pe proțap. GALACTION, O. I 290. DLRLC
- Ipate odată mi ți-o și înșfacă de cozi, o trîntește la pămînt și-o ține bine. CREANGĂ, P. 177. DLRLC
-
- 1.3. (Despre animale de călărie) A arunca pe călăreț din șa, a da jos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Săriți de opriți calu!... nu mă lăsa, Ioane, că mă trîntește. ALECSANDRI, T. I 185. DLRLC
- Calul ți se poticnească, Pe tine să te trîntească. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 266. DLRLC
-
- 1.4. A respinge un candidat la examen, a nu-l promova, a face să cadă. DEX '09 DLRLC
- 1.5. A lovi tare. DLRLCsinonime: lovi
- Pepelea... trîntindu-i cu măciuca aceea peste cap, l-au omorît. SBIERA, P. 5. DLRLC
- Fuga la fereastra boierului și începe a trînti cu ciocul în geamuri. CREANGĂ, P. 66. DLRLC
-
- 1.6. A face să se izbească cu putere o ușă, o poartă etc. DEX '09 DLRLCsinonime: izbi
- Ieși pe poartă și o trînti îndărăt cu piciorul. DUMITRIU, P. F. 65. DLRLC
- Bătrînul de se mînie, strigă, trîntește ușile. DELAVRANCEA, H. T. 16. DLRLC
- Vîntul trîntește, gemînd, și ușile tinzii și poarta. COȘBUC, P. II 61. DLRLC
-
- A trânti pe cineva la dubă (sau la închisoare, la gros, la temniță) = a băga la închisoare. DLRLC
- De punea mîna ispravnicul pe noi, ne trîntea poate la gros! ALECSANDRI, T. I 117. DLRLC
- Aș ieși și nu cutez, Că părinții mă păzesc, Și ei dacă mă găsesc, În temniță mă trîntesc. BIBICESCU, P. P. 71. DLRLC
-
-
- 2. A se așeza brusc pe ceva, lăsându-se cu toată greutatea corpului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- M-am trîntit pe iarbă și încep să tremur. CAMIL PETRESCU, U. N. 339. DLRLC
- Se trînti îmbrăcat în pat, cu fața în sus, cu mîinile împreunate sub ceafă. C. PETRESCU, C. V. 49. DLRLC
- Se dezbrăcă, se trînti pe pat. REBREANU, R. I 226. DLRLC
-
- 3. A-și pune la repezeală pe sine un obiect de podoabă sau de îmbrăcăminte; a se îmbrăca în grabă, sumar, neglijent. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Apoi își trînti căciula în cap. DUMITRIU, N. 24. DLRLC
- Ci eu cu pălăria trîntită pe-o ureche Trec fluierînd un cîntec pe drumul îndrăzneț. BENIUC, V. 60. DLRLC
- Într-o clipă îmi trîntisem cizmele cele galbene, binișul, legătura la cap și hangerul la brîu. GHICA, S. 4. DLRLC
-
- 4. A se lua la trântă, a se lupta corp la corp. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Voi vreți să vă trîntiți cu mine? SBIERA, P. 182. DLRLC
- Ce vrei, îl întrebă zmeul, din luptă să ne luptăm, din pușcă să ne pușcăm, ori din trîntă să ne trîntim? ȘEZ. II 53. DLRLC
-
- 5. A face, a produce (cu energie, repede, în grabă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Trîntește o brumă pe păreți, de trei palme de groasă. CREANGĂ, P. 254. DLRLC
- Urieșii, stînd pe coate, au trîntit un hohot mare. ALECSANDRI, P. A. 150. DLRLC
- Întru auzul cuvintelor acestora, Scaraoțchi trînti un hohot de rîs, de se cutremurară păreții. NEGRUZZI, S. I 88. DLRLC
- 5.1. A spune ceva nepotrivit, nelalocul lui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Trîntea cîteva vorbe de-și aducea aminte pînă la moarte! SADOVEANU, O. VI 207. DLRLC
-
- 5.2. A aplica lovituri, a lovi, a izbi cu furie, cu violență. DLRLC
- Leagă turbinca strîns la gură, o pune sub cap, mai trîntindu-le prin turbincă niște ghionturi. CREANGĂ, P. 303. DLRLC
- Trage podul la o parte Că-ți trîntesc un glonț în spate. BIBICESCU, P. P. 367. DLRLC
-
-
etimologie:
- tărtja DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.