opțiuni
  • info

17 definiții pentru dezbrăca

din care

Explicative DEX

DEZBRĂCA, dezbrac, vb. I. 1. Refl. și tranz. A-și scoate sau a scoate cuiva îmbrăcămintea cu care se află îmbrăcat; a (se) despuia. 2. Tranz. Fig. A jefui, a prăda pe cineva (de tot ce are). – Lat. *disbracare.

DEZBRĂCA, dezbrac, vb. I. 1. Refl. și tranz. A-și scoate sau a scoate cuiva îmbrăcămintea cu care se află îmbrăcat; a (se) despuia. 2. Tranz. Fig. A jefui, a prăda pe cineva (de tot ce are). – Lat. *disbracare.

dezbrăca [At:...

DEZBRĂCA, $dezbr'...

@A DEZBRĂCA dezbra...

dăzbrăca v ...

dizbrăca v ...

desbrăcà v. 1. a...

dezbrác, a -@brăcá...

Ortografice DOOM

dezbrăca (a ~) #v...

dezbrăca (a ~) ...

dezbrăca vb., ind...

dezbrăca...

desbrac.

Argou

dezbrăca, $dezbrăc...

Sinonime

DEZBRĂCA vb. 1....

DEZBRĂCA vb. @1...

Antonime

A (se) dezbrăca ≠ ...

Intrare: dezbrăca
verb (VT71)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezbrăca
  • dezbrăcare
  • dezbrăcat
  • dezbrăcatu‑
  • dezbrăcând
  • dezbrăcându‑
 singular plural
  • dezbracă
  • dezbrăcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezbrac
 (să)
  • dezbrac
  • dezbrăcam
  • dezbrăcai
  • dezbrăcasem
a II-a (tu)
  • dezbraci
 (să)
  • dezbraci
  • dezbrăcai
  • dezbrăcași
  • dezbrăcaseși
a III-a (el, ea)
  • dezbracă
 (să)
  • dezbrace
  • dezbrăca
  • dezbrăcă
  • dezbrăcase
plural I (noi)
  • dezbrăcăm
 (să)
  • dezbracăm
  • dezbrăcam
  • dezbrăcarăm
  • dezbrăcaserăm
  • dezbrăcasem
a II-a (voi)
  • dezbrăcați
 (să)
  • dezbracați
  • dezbrăcați
  • dezbrăcarăți
  • dezbrăcaserăți
  • dezbrăcaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezbracă
 (să)
  • dezbrace
  • dezbrăcau
  • dezbrăcară
  • dezbrăcaseră
dăzbrăca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dizbrăca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezbrăca, dezbracverb

  • 1. reflexiv tranzitiv A-și scoate sau a scoate cuiva îmbrăcămintea cu care se află îmbrăcat; a (se) despuia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: despuia antonime: îmbrăca
    • format_quote Mînecuță se dezbrăca de scurtă. SADOVEANU, P. M. 185. DLRLC
    • format_quote Maria s-a dezbrăcat în timpul acesta de pardesiu. CAMIL PETRESCU, T. III 220. DLRLC
    • format_quote Turnătorul se dezbrăca pînă la brîu. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 27. DLRLC
    • format_quote Vă dezbrăcați și vă scăldați cît vă place! VISSARION, B. 198. DLRLC
    • format_quote metaforic A patra primăvară acuma se grăbește... Și cerul se dezbracă de viforoșii nori. ALEXANDRESCU, P. 24. DLRLC
    • format_quote De sarică-l dezbrăca, Fără haine mi-l lăsa. TEODORESCU, P. P. 477. DLRLC
    • format_quote Își dezbrăcă blana și o atîrnă modest lîngă soba de fier. C. PETRESCU, A. 280. DLRLC
    • format_quote A dezbrăcat paltonul și-l ține pe braț. SAHIA, N. 98. DLRLC
    • format_quote metaforic Stelele păliră; pădurea, copacii, tufele își dezbrăcară deodată umbra. GÎRLEANU, L. 19. DLRLC
    • 1.1. figurat A se lepăda, a se scăpa, a se descotorosi (de ceva). DLRLC
      sinonime: descotorosi lepăda scăpa
      • format_quote Dezbracă-te degrabă de orice deșertăciuni. MACEDONSKI, O. I. 167. DLRLC
      • format_quote Iar ciocoiul cum se pleacă De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! ALECSANDRI, P. A. 44. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A jefui, a prăda pe cineva (de tot ce are). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: despuia jefui prăda
    • format_quote Și eu v-am robit, fraților, v-am bătut, v-am dezbrăcat. CAMIL PETRESCU, B. 156. DLRLC
    • format_quote Leșii pradă și dezbracă pe bieții oameni. NEGRUZZI, S. I 169. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.