opțiuni
  • info

29 de definiții pentru zbura

din care

Explicative DEX

ZBURA, zbor, vb. I. 1. Intranz. (Despre păsări și insecte) A plana și a se mișca în aer cu ajutorul aripilor. ♦ A pleca în zbor, a-și lua zborul. ♦ (Despre lucruri) A pluti în aer (purtat de vânt); a trece prin aer cu viteză (fiind aruncat sau lansat cu putere). 2. Intranz. (Despre aparate de zbor) A se ridica și a se menține în văzduh, a se deplasa pe calea aerului; (despre oameni) a călători cu un astfel de aparat. 3. Intranz. Fig. A merge foarte repede, a alerga, a goni. ♦ (Despre oameni) A străbate spații mari cu repeziciune; a se repezi până undeva. ♦ (Despre timp) A trece, a se scurge repede. ♦ (Despre gânduri, idei) A se succeda cu repeziciune. 4. Tranz. Fig. A smulge de la locul său, aprăvăli, a răsturna. ◊ Expr. A zbura cuiva capul = a decapita pe cineva; a-l omorî. A-și zbura creierii = a se sinucide prin împușcare. (Fam.) A zbura (sau a face să zboare) pe cineva de undeva = a da pe cineva afară de undeva, dintr-un post; a-l concedia. (Intranz.) A zbura de undeva = a fi forțat să părăsească un loc (în special un post, o slujbă). ♦ Intranz. (Rar) A cădea, a se prăbuși, a se prăvăli. 5. Tranz. (Pop.; în expr.) A zbura laptele = a pune puțin lapte acru în lapte dulce fierbinte ca să se aleagă brânza. – Lat. *exvolare.

zbura [At: CO...

zbura vb. I. ...

ZBURA, zbor, vb. I. 1. Intranz. (Despre păsări și insecte) A plana și a se mișca în aer cu ajutorul aripilor. ♦ A pleca în zbor, a-și lua zborul. ♦ (Despre lucruri) A pluti în aer (purtat de vânt); a trece prin aer cu viteză (fiind zvârlit sau lansat cu putere). 2. Intranz. (Despre aparate de zbor) A se ridica și a se menține în văzduh, a se deplasa pe calea aerului; (despre oameni) a călători cu un astfel de aparat. 3. Intranz. Fig. A merge foarte repede, a alerga, a goni. ♦ (Despre oameni) A străbate spații mari cu repeziciune; a se repezi până undeva. ♦ (Despre timp) A trece, a se scurge repede. ♦ (Despre gânduri, idei) A se succeda cu repeziciune. 4. Tranz. Fig. A smulge de la locul său, a prăvăli, a răsturna. ◊ Expr. A zbura cuiva capul = a decapita pe cineva; a-l omorî. A-și zbura creierii = a se sinucide prin împușcare. (Fam.) A zbura (sau a face să zboare) pe cineva de undeva = a da pe cineva afară de undeva, dintr-un post; a-l concedia. (Intranz.) A zbura de undeva = a fi forțat să părăsească un loc (în special un post, o slujbă). ♦ Intranz. (Rar) A cădea, a se prăbuși, a se prăvăli. 5. Tranz. (Pop.; în expr.) A zbura laptele = a pune puțin lapte acru în lapte dulce fierbinte ca să se aleagă brânza. – Lat. *exvŏlāre.

ZBURA, zbor, #v...

ZBURA, zbor, #v...

A ZBURA zbor 1. $...

zbora v #vz...

zbor1 s.n. ...

zbor2 $s.n. (în...

@VERBA VOLANT, SCRIP...

@VERBA VOLANT, SCRIP...

sburà v. 1. a se...

3) zbor, a zbura...

Ortografice DOOM

zbura (a ~) vb....

zbura (a ~) #vb...

zbura vb., ind. p...

zbor s. n., #p...

Enciclopedice

@ET SEMEL EMISSUM VO...

@ORLAM SLUCEAETSEA I...

Argou

zbura, $zbor #v. t...

@a învăța pasărea să...

@a-și zbura creierii...

@când o zbura porcul...

@zbura pe aici, dar ...

Sinonime

ZBURA vb. 1. a ...

ZBURA vb. 1. ...

ZBOR s. 1. pla...

Expresii și citate

@Die Jahre fliehen p...

@Eheu! fugaces… labu...

@Verba volant, scrip...

Intrare: zbura
verb (VT36)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zbura
  • zburare
  • zburat
  • zburatu‑
  • zburând
  • zburându‑
 singular plural
  • zboară
  • zburați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zbor
 (să)
  • zbor
  • zburam
  • zburai
  • zburasem
a II-a (tu)
  • zbori
 (să)
  • zbori
  • zburai
  • zburași
  • zburaseși
a III-a (el, ea)
  • zboară
 (să)
  • zboare
  • zbura
  • zbură
  • zburase
plural I (noi)
  • zburăm
 (să)
  • zburăm
  • zburam
  • zburarăm
  • zburaserăm
  • zburasem
a II-a (voi)
  • zburați
 (să)
  • zburați
  • zburați
  • zburarăți
  • zburaserăți
  • zburaseți
a III-a (ei, ele)
  • zboară
 (să)
  • zboare
  • zburau
  • zburară
  • zburaseră
zbora
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zbura, zborverb

  • 1. intranzitiv (Despre păsări și insecte) A plana și a se mișca în aer cu ajutorul aripilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Fusese o zi caldă de început de aprilie și paseri încă zburau și țîrîiau sub cerul senin. SADOVEANU, O. VII 123. DLRLC
    • format_quote Zboară mierlele-n tufiș Și din codri noaptea vine, Pe furiș. COȘBUC, P. I 47. DLRLC
    • format_quote Cocostîrcul... în cercuri line zboară Și, răpide ca gîndul, la cuibu-i se coboară. ALECSANDRI, P. III 26. DLRLC
    • format_quote (În basme, despre cai năzdrăvani sau despre alte ființe fantastice) Calul... își arată puterile sale zicînd: Stăpîne, ține-te bine pe mine, că am să zbor lin ca vîntul, să cutrierăm pămîntul. CREANGĂ, P. 213. DLRLC
    • format_quote poetic Zboară peste-adîncul văii Tristul vai al cucuvăii. COȘBUC, P. II 99. DLRLC
    • format_quote poetic Măi. bădiță Onule, Sămăna-ți-aș numele, Prin toate grădinele, Să zboare miroasele, La toate frumoasele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 94. DLRLC
    • format_quote figurat Zboară vești contradictorii, Se-ntretaie știrile... TOPÎRCEANU, B. 51. DLRLC
    • format_quote figurat Știa că și numele lui răsunase odinioară, zburînd din gură-n gură. ANGHEL-IOSIF, C. L. 8. DLRLC
    • 1.1. A pleca în zbor, a-și lua zborul. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Pricepu că stolul de paseri trebuie să fi zburat. ISPIRESCU, L. 74. DLRLC
      • format_quote Lișițele, nefiind chioare, nici moarte, au zburat. CREANGĂ, P. 46. DLRLC
      • format_quote tranzitiv factitiv figurat Scuturase capul cu un gest de voință, să sperie gîndurile și să le zboare de sub frunte, ca pe un stol de vrăbii. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 35. DLRLC
    • 1.2. (Despre lucruri) A pluti în aer (purtat de vânt); a trece prin aer cu viteză (fiind aruncat sau lansat cu putere). DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote Mii de petale, Zburînd spre trandafiri, îi cheamă să vie toți, făr-de zăbavă. ANGHEL, Î. G. 46. DLRLC
      • format_quote Rupi cununa și-o arunci: Roșii flori prin aer zboară Desfoiate, ca să moară Jos, prin lunci. COȘBUC, P. I 219. DLRLC
      • format_quote Și coasa neobosită și harnica secure Zburau, abătînd caii sub călăreții lor. ALECSANDRI, P. III 224. DLRLC
      • format_quote tranzitiv factitiv Jos pre livezi cînd cade frunza cea-ngălbenită, Vîntul de seara suflă, o zboară, ș-a pierit. HELIADE, O. I 77. DLRLC
      • 1.2.1. (Despre proiectile) A se mișca prin aer cu mare viteză. NODEX
      • 1.2.2. A se ridica, a se înălța în aer. DLRLC
        • format_quote Fumul țigaretei ce zboară în spirale. ALECSANDRI, P. III 5. DLRLC
  • 2. intranzitiv (Despre aparate de zbor) A se ridica și a se menține în văzduh, a se deplasa pe calea aerului; (despre oameni) a călători cu un astfel de aparat. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Înălțimea de 4 m era atunci, pentru mine, un record care îmi consacra mașina. Zbierasem și asta era principalul. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 328, 2/5. DLRLC
  • 3. intranzitiv figurat A merge foarte repede. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: alerga goni
    • format_quote Am ieșit afară din tîrgușor și caii au prins a zbura pe omăt. Tîrgul rămase in urmă cu freamătu-i înăbușit. SADOVEANU, O. I 400. DLRLC
    • format_quote Luntrea lui Șapte-ochi zbura spre larg cătră o nălucă neagră. SADOVEANU, O. VIII 238. DLRLC
    • format_quote Deodată, răsărită ca din pămînt, trăsură trasă de doi cai mari, negri, zbură pe lîngă dînsul. GÎRLEANU, L. 30. DLRLC
    • format_quote Zboară, murgule, cu mine! COȘBUC, P. 131. DLRLC
    • format_quote Urmat de comparații sugestive pentru a arăta iuțeala: DLRLC
      • format_quote Di! caii mei, Nu vă lăsați, Zburați ca zmei înaripați, Spre creste de vis. BENIUC, V. 13. DLRLC
      • format_quote Intram în creasta viforoasă și spumegătoare a apelor ce zburau cu iuțeală de fulger. HOGAȘ, M. N. 222. DLRLC
      • format_quote Se urcă pe cal... Părea că fata pustiului se ia după urmele lui și zbura ca un gînd, ca o vijelie printre volburele de nisip. EMINESCU, N. 22. DLRLC
    • 3.1. (Despre oameni) A străbate spații mari cu repeziciune; a se repezi până undeva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Să pot zbura pe trei zile la Iași, tare-aș veni. VLAHUȚĂ, O. A. II 111. DLRLC
      • format_quote Apoi în treacăt. ne-ntreba De mergem la vro nuntă. Noi răspundeam în hohot: ba, Zburăm la luptă cruntă. ALECSANDRI, O. 236. DLRLC
    • 3.2. (Despre timp) A se scurge repede. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: trece
      • format_quote La ce să măsuri anii ce zboară peste morți? EMINESCU, O. I 127. DLRLC
      • format_quote Odinioară, îți părea că zboară ceasurile ca minutele, lîngă mine. NEGRUZZI, S. I 18. DLRLC
    • 3.3. (Despre gânduri, idei) A se succeda cu repeziciune. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Lui moș Sandu îi zburau prin cap tot felul de gînduri, tot felul de închipuiri. BUJOR, S. 51. DLRLC
      • format_quote Creșteam pe nesimțite; și tot alte gînduri îmi zburau prin cap și alte plăceri mi se deșteptau în suflet. CREANGĂ, A. 35. DLRLC
    • 3.4. (Despre zvonuri, vești etc.) A se răspândi cu repeziciune. NODEX
  • 4. tranzitiv figurat A smulge de la locul său; a culca la pământ. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: doborî prăvăli răsturna
    • format_quote Se așeză iar, de frică să nu-l zboare din barcă un val. DUMITRIU, P. F. 24. DLRLC
    • format_quote Șindrila o zboară mereu vîntul. STANCU, D. 50. DLRLC
    • format_quote Floricica sus, de pe stîncă, Zîmbește vesel. În zadar vîntul vrea să o zboare, Ca s-o arunce cruntului val. ALECSANDRI, P. II 45. DLRLC
    • format_quote O lovitură de tun... zboară acelui soldat coiful din mînă. BĂLCESCU, la TDRG. DLRLC
    • 4.1. intranzitiv rar A se prăbuși, a se prăvăli. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: aluneca cădea
      • format_quote Numai trei dinți i-au rămas în gură. I se clatină și aceia, gata să zboare. STANCU, D. 123. DLRLC
      • format_quote Se ținea cu amîndouă mîinile, să nu zboare în șanțuri. C. PETRESCU, R. DR. 101. DLRLC
    • chat_bubble A zbura cuiva capul = a decapita pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: decapita omorî ucide
      • format_quote Se răpede ca un cîne turbat la Harap-Alb și-i zboară capul dintr-o singură lovitură de paloș. CREANGĂ, O. A. 264. DLRLC
      • format_quote În cinci minute, iataganul gealatului îi zbură capul. GHICA, S. 158. DLRLC
      • format_quote Și el sabia scotea, Capul jos că i-l zbura. BIBICESCU, P. P. 168. DLRLC
    • chat_bubble A-și zbura creierii = a se sinucide prin împușcare. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote E în stare să-și zboare creierii. DUMITRIU, N. 133. DLRLC
      • format_quote Cînd n-am să mai pot face față, îmi zbor creierii. CĂLINESCU, E. O. I 96. DLRLC
    • chat_bubble familiar A zbura (sau a face să zboare) pe cineva de undeva = a da pe cineva afară de undeva, dintr-un post. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: concedia destitui
      • format_quote Am să te fac să zbori din prefectura asta în două zile. DUMITRIU, N. 117. DLRLC
      • format_quote Dar dacă n-au să mă creadă? Mă zboară mîine, el nu știe multe. DEMETRIUS, C. 20. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A zbura de undeva = a fi forțat să părăsească un loc (în special un post, o slujbă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Destul să fi spus că nu știi – și zburam din școală, C. PETRESCU, C. V. 106. DLRLC
  • chat_bubble tranzitiv popular A zbura laptele = a pune puțin lapte acru în lapte dulce fierbinte ca să se aleagă brânza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.