14 definiții pentru goni

din care

Explicative DEX

GONI, gonesc, vb. IV. 1. Tranz. A fugi după cineva, a urmări în fugă (pentru a prinde, pentru a face să se grăbească etc.); a fugări; spec. a alunga vânatul spre locul de pândă al vânătorilor. ◊ Refl. recipr. Păsările se goneau printre ramuri.Fig. (Înv.) A urmări (o țintă, un ideal). 2. Tranz. A alunga, a izgoni. 3. Intranz. A alerga, a fugi. 4. Refl. și intranz. (Despre vitele cornute) A se împerechea pentru reproducere. – Din sl. goniti.

goni [At: COD...

GONI, gonesc, vb. IV. 1. Tranz. A fugi după cineva, a urmări în fugă (pentru a prinde, pentru a face să se grăbească etc.); a fugări; spec. a alunga vânatul spre locul de pândă al vânătorilor. ◊ Refl. recipr. Păsările se goneau printre ramuri.Fig. (Înv.) A urmări (o țintă, un ideal). 2. Tranz. A alunga, a izgoni. 3. Intranz. A alerga, a fugi. 4. Refl. și intranz. (Despre vitele cornute) A se împreuna (spre a se reproduce). – Din sl. goniti.

GONI, gonesc, #...

A GONI ~esc 1. $...

A SE GONI $pers. ...

gonì v. a pune pe ...

gonésc v. tr. (vsl...

Ortografice DOOM

goni (a ~) vb.,...

goni (a ~) #vb....

goni vb., ind. pr...

Etimologice

@goni (gonesc, gon...

Sinonime

GONI vb. 1. v. ...

GONI vb. 1. a...

Intrare: goni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • goni
  • gonire
  • gonit
  • gonitu‑
  • gonind
  • gonindu‑
singular plural
  • gonește
  • goniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gonesc
(să)
  • gonesc
  • goneam
  • gonii
  • gonisem
a II-a (tu)
  • gonești
(să)
  • gonești
  • goneai
  • goniși
  • goniseși
a III-a (el, ea)
  • gonește
(să)
  • gonească
  • gonea
  • goni
  • gonise
plural I (noi)
  • gonim
(să)
  • gonim
  • goneam
  • gonirăm
  • goniserăm
  • gonisem
a II-a (voi)
  • goniți
(să)
  • goniți
  • goneați
  • gonirăți
  • goniserăți
  • goniseți
a III-a (ei, ele)
  • gonesc
(să)
  • gonească
  • goneau
  • goni
  • goniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

goni, gonescverb

  • 1. tranzitiv A fugi după cineva, a urmări în fugă (pentru a prinde, pentru a face să se grăbească etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fugări
    • format_quote Iată că un balaur... venea, măre, spre dînsa ca un vîrtej. Pasămite, el gonea o porumbiță. ISPIRESCU, L. 133. DLRLC
    • format_quote Cine gonește doi iepuri nu prinde nici unul. NEGRUZZI, S. I 248. DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc Păsările ciripeau, se goneau printre ramuri; era cald și lumină. DEMETRESCU, O. 144. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc Și fîlfîie deasupra-i, gonindu-se în roate, Cu-aripele-ostenite un alb ș-un negru corb. EMINESCU, O. I 93. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. prin specializare A alunga vânatul spre locul de pândă al vânătorilor. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Mergînd la vînătoare, au gonit o ciută sălbatică. CARAGIALE, O. III 89. DLRLC
      • format_quote Chiar pe această zăpadă ce se topește acum subt adierea încropită a zefirului primăvăratic, n-au fost oare tipărite urme încrucișate ale copoilor, gonind prin pădure iepurile fricos...? ODOBESCU, S. III 41. DLRLC
    • 1.2. figurat învechit A urmări (o țintă, un ideal). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: urmări
      • format_quote Dreptul meu, alta nu gonesc... Așa m-a învățat soțu-meu din urmă. ALECSANDRI, T. I 383. DLRLC
      • format_quote Idealul ce romînii goniră în organizația lor era egalitatea în drepturi și în stare. BĂLCESCU, O. II 15. DLRLC
  • 2. tranzitiv Alunga, izgoni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Numaidecît să mergi acolo, că nu iese din ea pînă nu l-ăi goni dumneata. CARAGIALE, O. III 48. DLRLC
    • format_quote Gonit de toată lumea prin anii mei să trec. EMINESCU, O. I 116. DLRLC
    • format_quote figurat Toată noaptea îl apăsase un gînd, pe care-l gonea mereu. DUMITRIU, V. L. 39. DLRLC
    • format_quote figurat A ta vorbire dulce mă deșteaptă Și gonește visul ce mă fermeca. BOLINTINEANU, O. 50. DLRLC
    • format_quote figurat Dulcea mîngîiere Gonește-a mea durere. ALECSANDRI, T. I 187. DLRLC
  • 3. intranzitiv Alerga, fugi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lanțurile de trăgători se întoarseră, gonind spre întunericul pădurii. CAMILAR, N. I 51. DLRLC
    • format_quote Cobzarul gonea după vagoanele de tramvai. PAS, Z. I 199. DLRLC
    • format_quote Pinteni murgului că da... Și gonea, măre, gonea. TEODORESCU, P. P. 292. DLRLC
    • format_quote (Despre vehicule) Două bărci de pescari cu pînzele umflate se întorceau gonind spre adăpost. BART, E. 233. DLRLC
  • 4. reflexiv intranzitiv (Despre vitele cornute) A se împerechea pentru reproducere. DEX '09 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.