63 de definiții pentru mânca
din care- explicative DEX (13)
- ortografice DOOM (6)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (35)
- sinonime (4)
- expresii (2)
- tezaur (1)
Explicative DEX
MÂNCA, mănânc, vb. I. Tranz. 1. A mesteca un aliment în gură și a-l înghiți; a folosi în alimentație, a consuma. ◊ Expr. A (nu) avea ce mânca = a (nu) avea din ce trăi. A mânca pâinea cuiva = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile cuiva; a fi întreținut de cineva. A (nu mai) mânca (pâine și sare) dintr-un talger (sau dintr-un blid) cu cineva = a (nu mai) conviețui cu cineva; a (nu) se (mai) afla în raporturi intime sau prietenești cu cineva. A-și mânca de sub unghie (sau unghii) = a fi foarte zgârcit. A mânca rahat = a minți; a bârfi, a cleveti. A-i mânca (cuiva) rațele (sau câinii) din traistă (sau din buzunar) = a) a fi mic de statură; b) a fi bleg, prost. (Parcă) a mâncat laur, se spune despre cineva care (parcă) și-a pierdut mințile. A-i mânca cuiva colacii (sau coliva) = a vedea mort pe cineva. (Refl. pas.) A crede că tot ce zboară se mănâncă = a fi naiv, credul; a-și face iluzii. (Pop.) Mănâncă-l fript sau mănânc-o friptă, se spune pentru a exprima disprețul față de cineva sau de ceva, precum și renunțarea la un anumit lucru. A mânca foc pentru cineva = a face orice pentru a fi de folos cuiva. A mânca foc (sau jăratic) = (despre cai) a fi foarte iute. A mânca (cuiva sau a-și mânca cu cineva sau cu ceva) viața (sau zilele, tinerețile etc.) = a(-și) irosi, a(-și) distruge viața, tinerețea etc. A-i mânca sufletul (cuiva) = a supăra, a necăji, a chinui (pe cineva) peste măsură. A mânca (cuiva) capul = a distruge, a nimici. A-și mânca credința (sau omenia, lefteria) = a-și pierde prestigiul, cinstea, creditul. A mânca (pe cineva) din ochi = a privi (pe cineva) cu mare plăcere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent și drăgăstos. Să-l (sau s-o) mănânci din ochi (nu alta), se spune despre o persoană frumoasă, atrăgătoare, iubită. A mânca (ceva) cu ochii = a se uita cu mare poftă (la ceva). (Pop.) Mânca-ți-aș ochii sau mânca-te-aș, se spune pentru a-și exprima afecțiunea față de persoana căreia i se adresează (căutând să-i câștige bunăvoința). A mânca bătaie (sau trânteală, chelfăneală etc.) = a fi bătut de cineva; p. ext. a fi învins (într-o luptă, într-o competiție, la un joc de societate etc.). A mânca (o) săpuneală (sau papară) = a fi (aspru) certat. A fugi (sau a alerga) mâncând pământul sau a mânca pământul fugind (sau alergând) = a fugi foarte repede, în graba mare. ♦ Intranz. A se hrăni, a se alimenta. ♦ Fig. (Fam.) A trăi din... ♦ Fig. A lua, a-și însuși (pe nedrept) un bun material; a cheltui, a risipi. ♦ Fig. (Pop.) A exploata, a spolia, a jecmăni pe cineva. ♦ Fig. (Pop.) A suferi, a pătimi, a îndura, a înghiți. ♦ Fig. (Fam.) A omite, litere, cuvinte, sunete în vorbire sau în scris. 2. (Despre animale și despre păsări sălbatice) A rupe prada în bucăți, a sfâșia (și a devora). ◊ Expr. A mânca carne de om = (despre oameni) a fi rău, crud, agresiv. ♦ (Despre viermi, molii, agenți fizici sau chimici) A roade, a distruge. ♦ (Despre boli) A distruge (treptat), a măcina, a mina. 3. (Despre insecte) A pișca, a ciupi. 4. (Precedat de un pron. pers. la acuz.; despre corp sau despre părți ale corpului) A produce o senzație de mâncărime. ◊ Expr. (Glumeț) A-l mânca (pe cineva) spinarea (sau pielea) = a se comporta ca și cum ar vrea să fie bătut. A-l mânca (pe cineva) palma (sau palmele) = a fi dornic, a avea chef să bată pe cineva. (În superstiții) A-l mânca (pe cineva) palma dreaptă = a avea o senzație de mâncărime în palma dreaptă, semn că va trebui să dea o sumă de bani. (În superstiții) A-l mânca (pe cineva) palma stângă = a avea o senzație de mâncărime în palma stângă, semn că va primi o sumă de bani. A-l mânca (pe cineva) tălpile = a nu avea astâmpăr să stea într-un loc, a fi nerăbdător să plece. Te mănâncă cojocul = nu te astâmperi, nu te potolești, vrei să te bat; cauți bătaie. (Pop.) A-l mânca (pe cineva) să... = a simți impulsul, îndemnul irezistibil să... a fi tentat să... 5. A roade cu dinții un lucru necomestibil, a-și înfige dinții într-un lucru necomestibil. 6. Fig. A face să dispară; a consuma, a nimici, a distruge. 7. Fig. (Despre nenorociri, stări sufletești etc.) A face pe cineva să sufere; a consuma, a chinui. 8. Fig. A face cuiva rău (pe ascuns); a submina. ♦ Refl. recipr. A se certa, a se dușmăni, a se săpa, a-și face rău unul altuia. – Lat. manducare.
mânca [At: P...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÂNCA, mănânc, vb. I. Tranz. 1. A mesteca un aliment în gură și a-l înghiți; a folosi în alimentație, a consuma. ◊ Expr. A (nu) avea ce mânca = a (nu) avea din ce trăi. A mânca pâinea cuiva = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile cuiva; a fi întreținut de cineva. A (nu mai) mânca (pâine și sare) dintr-un talger (sau dintr-un blid) cu cineva = a (nu mai) conviețui cu cineva; a (nu) se (mai) afla în raporturi intime sau prietenești cu cineva. A-și mânca de sub unghie (sau unghii) = a fi foarte zgârcit. A mânca rahat = a minți; a bârfi, a cleveti. A-i mânca (cuiva) rațele (sau câinii) din traistă (sau din buzunar) = a) a fi mic de statură; b) a fi bleg, prost. (Parcă) a mâncat laur, se spune despre cineva care (parcă) și-a pierdut mințile. A-i mânca cuiva colacii (sau coliva) = a vedea mort pe cineva. (Refl. pas.) A crede că tot ce zboară se mănâncă = a fi naiv, credul; a-și face iluzii. (Pop.) Mănâncă-l fript sau mănânc-o friptă, se spune pentru a exprima disprețul față de cineva sau de ceva, precum și renunțarea la un anumit lucru. A mânca foc pentru cineva = a face orice pentru a fi de folos cuiva. A mânca foc (sau jeratic) = (despre cai) a fi foarte iute. A mânca (cuiva sau a-și mânca cu cineva sau cu ceva) viața (sau zilele, tinerețile^[1] etc.) = a(-și) irosi, a(-și) distruge viața, tinerețea etc. A-i mânca sufletul (cuiva) = a supăra, a necăji, a chinui (pe cineva) peste măsură. A mânca (cuiva) capul = a distruge, a nimici. A-și mânca credința (sau omenia, lefteria) = a-și pierde prestigiul, cinstea, creditul. A mânca (pe cineva) din ochi = a privi (pe cineva) cu mare plăcere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent și drăgăstos. Să-l (sau s-o) mănânci din ochi (nu alta), se spune despre o persoană frumoasă, atrăgătoare, iubită. A mânca (ceva) cu ochii = a se uita cu mare poftă (la ceva). (Pop.) Mânca-ți-aș ochii sau mânca-te-aș, se spune pentru a-și exprima afecțiunea față de persoana căreia i se adresează (căutând să-i câștige bunăvoința). A mânca bătaie (sau trânteală, chelfăneală etc.) = a fi bătut de cineva; p. ext. a fi învins (într-o luptă, într-o competiție, la un joc de societate etc.). A mânca (o) săpuneală (sau papară) = a fi (aspru) certat. A fugi (sau a alerga) mâncând pământul sau a mânca pământul fugind (sau alergând) = a fugi foarte repede, în graba mare. ♦ Intranz. A se hrăni, a se alimenta. ♦ Fig. (Fam.) A trăi din... ♦ Fig. A lua, a-și însuși (pe nedrept) un bun material; a cheltui, a risipi. ♦ Fig. (Pop.) A exploata, a spolia, a jecmăni pe cineva. ♦ Fig. (Pop.) A suferi, a pătimi, a îndura, a înghiți. ♦ Fig. (Fam.) A omite, litere, cuvinte, sunete în vorbire sau în scris. 2. (Despre animale și despre păsări sălbatice) A rupe prada în bucăți, a sfâșia (și a devora). ◊ Expr. A mânca carne de om = (despre oameni) a fi rău, crud, agresiv. ♦ (Despre viermi, molii, agenți fizici sau chimici) A roade, a distruge. ♦ (Despre boli) A distruge (treptat), a măcina, a mina. 3. (Despre insecte) A pișca, a ciupi. 4. (Precedat de un pron. pers. la acuz.; despre corp sau despre părți ale corpului) A produce o senzație de mâncărime. ◊ Expr. (Glumeț) A-l mânca (pe cineva) spinarea (sau pielea) = a se comporta ca și cum ar vrea să fie bătut. A-l mânca (pe cineva) palma (sau palmele) = a fi dornic, a avea chef să bată pe cineva. (În superstiții) A-l mânca (pe cineva) palma dreaptă = a avea o senzație de mâncărime în palma dreaptă, semn că va trebui să dea o sumă de bani. (În superstiții) A-l mânca (pe cineva) palma stângă = a avea o senzație de mâncărime în palma stângă, semn că va primi o sumă de bani. A-l mânca (pe cineva) tălpile = a nu avea astâmpăr să stea într-un loc, a fi nerăbdător să plece. Te mănâncă cojocul = nu te astâmperi, nu te potolești, vrei să te bat; cauți bătaie. (Pop.) A-l mânca (pe cineva) să... = a simți impulsul, îndemnul irezistibil să... a fi tentat să... 5. A roade cu dinții un lucru necomestibil, a-și înfige dinții într-un lucru necomestibil. 6. Fig. A face să dispară; a consuma, a nimici, a distruge. 7. Fig. (Despre nenorociri, stări sufletești etc.) A face pe cineva să sufere; a consuma, a chinui. 8. Fig. A face cuiva rău (pe ascuns); a submina. ♦ Refl. recipr. A se certa, a se dușmăni, a se săpa, a-și face rău unul altuia. – Lat. manducare.
- În original, probabil greșit,... tinerețele... — cata
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de gudovan
- acțiuni
A MÂNCA mănânc 1....
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
@A SE MÂNCA mă mănâ...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mâncà v. 1. a am...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mâna3 v ...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@BOII ARĂ ȘI CAII MĂ...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
MÎNCA, mănînc, ...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎNCA, mănînc,...
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
mănînc, a mînca...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) mînc, V. @mănîn...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mînînc, V. @mănîn...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
mânca (a ~) vb....
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mânca (a ~) #vb...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mânca vb., ind. p...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!de mâncat vb.◼...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
mănînc (v. mînca...
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
mănânc, mănânci 2, mănâncă 3, mâncăm 1 pl., mâncați 2 pl., mănânce 3 conj.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
@mînca (mănînc, mî...
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Enciclopedice
@IL FAUT MANGER POUR...
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
mânca, mănânc @I...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a fi mâncat de prin...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A MÂNCA a se bate ...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a mânca banii cu li...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a mânca bătaie $#e...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a mânca ca un lup /...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a mânca ca un porc...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a mânca căcat $#ex...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a mânca cât doi / c...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a mânca ceapa ciori...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a mânca ciuperci $...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a mânca fise $#exp...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a mânca fript ($pe...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a mânca la varice ...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a mânca papară $#e...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a mânca pâine cu so...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a mânca pentru doi...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a mânca rahat $#ex...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a mânca rahat cu li...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a mânca răbdări pră...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a o mânca bâzdâcul...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a o mânca ca pe Zam...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a se mânca ca câini...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a-i mânca $(cuiva)...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a-l mânca cojocul /...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a-l mânca în cur / ...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a-l mânca palma $#...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a-l mânca viermii d...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a-și mânca de sub u...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a-și mânca lefteria...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@mănânci calule, ovă...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mânca-ți-ai nasul!...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mânca-ți-aș ochii!...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@n-am mâncat din ace...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@te mănâncă spatele ...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
MÂNCA vb. 1. (m...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÂNCA vb. v. $aru...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mînca vb. v. ...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÎNCA vb. 1. ...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Expresii și citate
@II faut manger pour...
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
@L’appétit vient en...
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Tezaur
MÎNCÁ vb. I. Tra...
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| verb (VT11) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT10) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
mânca, mănâncverb
- 1. A mesteca un aliment în gură și a-l înghiți; a folosi în alimentație. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: consuma
- Îmi reamintesc cum mîncam bucățica aceea de pîine. SAHIA, N. 32. DLRLC
- Nepoate, mai mîncat-ați salăți de aceste? CREANGĂ, P. 210. DLRLC
- Am un păr cu pere moi Și le-om mînca amîndoi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 48. DLRLC
- Cine vrea să mănânce miezul trebuie mai întâi să spargă coaja = cine vrea să dobândească un lucru de preț trebuie să muncească. DLRLC
- Și-a trăit traiul, și-a mâncat mălaiul = i-a trecut vremea, nu mai aduce folos. DLRLC
- Unul mănâncă aguridă și altuia i se strepezesc dinții, se zice când unul greșește și altul suportă consecințele; unul face, altul trage. DLRLC
- Nu tot ce zboară se mănâncă = nu e realizabil orice vis. DLRLC
- Sfîrșirăm repede de mîncat, iar după masă eu mă retrăsei în odaia anume hotărîtă pentru mine. HOGAȘ, M. N. 231. DLRLC
- Pe la noi, cine are bani bea și mănîncă, iară cine nu, se uită și rabdă. CREANGĂ, P. 279. DLRLC
- Cu lingura îi dă să mănînce și cu coada îi scoate ochii, se zice despre un om fățarnic, DLRLC
- Roțile veneau mîncînd meridianele, miliarde de roți de fier se rostogoleau unele după altele, zile și nopți. CAMILAR, N. II 101. DLRLC
- Cînd toarce, mănîncă caierul. DELAVRANCEA, S. 12. DLRLC
-
- Lui Filimon îi plăcea traiul bun; amicii săi îl poreclise Mălai-mare, fiindcă mînca bine. GHICA, S. A. 83. DLRLC
- Copil care nu mănâncă. DLRLC
- Se mănâncă = se ia masa. DLRLC
- Elisabeta, de cîte ori se mănîncă la noi pe zi? SAHIA, N. 57. DLRLC
-
-
- 1.2. A trăi din... DEX '09 DLRLC
- A fost învățător în sat, iar azi mănîncă o pensie de cinci zloți pe lună. REBREANU, I. 14. DLRLC
-
- 1.6. A omite litere, cuvinte, sunete în vorbire sau în scris. DEX '09 DLRLC
- A (nu) avea ce mânca = a (nu) avea din ce trăi. DEX '09 DEX '98
- A mânca pâinea cuiva = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile cuiva; a fi întreținut de cineva. DEX '09 DEX '98
- A (nu mai) mânca (pâine și sare) dintr-un talger (sau dintr-un blid) cu cineva = a (nu mai) conviețui cu cineva; a (nu) se (mai) afla în raporturi intime sau prietenești cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: conviețui
- Să facă ce va face cu pruncul său... că de nu, pîne și sare de pe un talger cu el nu va mînca. MARIAN, O. I 182. DLRLC
- Dacă te-ntorci fără el, viu ori mort, pîine și sare cu mine nu mai mănînci. CARAGIALE, O. III 91. DLRLC
-
- A-și mânca de sub unghie (sau unghii) = a fi foarte zgârcit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Fata lui hagi Cănuță... n-a fost învățată la casa părintească să-și mănînce de sub unghie. CARAGIALE, S. N. 28. DLRLC
-
- A-i mânca (cuiva) rațele (sau câinii) din traistă (sau din buzunar) = a fi mic de statură. DEX '09 DEX '98
- A-i mânca (cuiva) rațele (sau câinii) din traistă (sau din buzunar) = a fi bleg, prost. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Omul nostru era un om din aceia căruia-i mîncau cîinii din traistă și toate trebile cîte le făcea, le făcea pe dos. CREANGĂ, P. 39. DLRLC
-
- (Parcă) a mâncat laur, se spune despre cineva care (parcă) și-a pierdut mințile. DEX '09 DEX '98
- A-i mânca cuiva colacii (sau coliva) = a vedea mort pe cineva. DEX '09 DEX '98
- A crede că tot ce zboară se mănâncă = a fi naiv, credul; a-și face iluzii. DEX '09 DEX '98
- Mănâncă-l fript sau mănânc-o friptă, se spune pentru a exprima disprețul față de cineva sau de ceva, precum și renunțarea la un anumit lucru. DEX '09 DEX '98
- A mânca foc pentru cineva = a face orice pentru a fi de folos cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Celor ce nu știau carte le scria și le citea scrisorile. Iară soldații mîncau foc pentru el. CAMILAR, N. I 31. DLRLC
-
- A mânca foc (sau jăratic) = (despre cai) a fi foarte iute. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Trase la scară o căruță ferecată în aur cu patru telegari de mîncau foc. ISPIRESCU, L. 38. DLRLC
-
-
- Vorincea mînca zece premianți cu pătrunderea și cunoștințele lui. VLAHUȚĂ, N. 29. DLRLC
- Cu nevastă-mea, mizerabile! Te-am mîncat! CARAGIALE, O. I 279. DLRLC
- Da unde-s ticăloșii să-i măninc! ALECSANDRI, T. I 91. DLRLC
-
- A mânca (cuiva sau a-și mânca cu cineva sau cu ceva) viața (sau zilele, tinerețile etc.) = a(-și) irosi, a(-și) distruge viața, tinerețea etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Trăsnită asta de fată are să-mi mănînce zilele cu-ndărătnicia ei. RETEGANUL, P. I 52. DLRLC
-
- A-și mânca credința (sau omenia, lefteria) = a-și pierde prestigiul, cinstea, creditul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A mânca (pe cineva) din ochi = a privi (pe cineva) cu mare plăcere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent și drăgăstos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ceilalți oameni îl mîncau din ochi pe Uracu. DUMITRIU, B. F. 103. DLRLC
- Albert o mînca din ochi, ea-i trimitea pe furiș cîte o privire caldă. VLAHUȚĂ, O. A. III 53. DLRLC
-
- Să-l (sau s-o) mănânci din ochi (nu alta), se spune despre o persoană frumoasă, atrăgătoare, iubită. DEX '09 DEX '98
- A mânca (ceva) cu ochii = a se uita cu mare poftă (la ceva). DEX '09 DEX '98
- Ceasuri întregi pierdea Penelopa, mîncînd cu ochii lacomi bijuteriile. BART, E. 41. DLRLC
- A fi ispitit de o mâncare atrăgătoare DLRLC
-
- Mânca-ți-aș ochii sau mânca-te-aș, se spune pentru a-și exprima afecțiunea față de persoana căreia i se adresează (căutând să-i câștige bunăvoința). DEX '09 DEX '98
- A mânca bătaie (sau trânteală, chelfăneală, papară, pumni, ghionți, palme etc.) = a fi bătut de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Chiriță se încolți cu oamenii și mîncă la repezeală niște pumni de la Toader Strîmbu, care de mult îl păștea. REBREANU, R. II 175. DLRLC
- Știi c-am mai mîncat eu odată de la unul ca acesta o chelfăneală. CREANGĂ, P. 298. DLRLC
- Ăst somn nu prea-mi place și o să i-o spui. – Ba să-ți cauți treaba, că mănînci trînteală. ALEXANDRESCU, M. 355. DLRLC
- A fi învins (într-o luptă, într-o competiție, la un joc de societate etc.). DEX '09
-
- A-și mânca amarul (sau viața) = a avea o viață grea, chinuită. DLRLC
- Una din cele patru moșii pe care ne mîncăm, muncind, amarul. STANCU, D. 50. DLRLC
-
- A (-și) mânca (sau a-i mânca cuiva) banii (sau averea) = a cheltui, a risipi, a toca averea. DLRLC
- Boierii stau vara la moșie, își umplu lăzile cu aur și pe urmă, iarna, vin la oraș de-și mănîncă banii și petrec cu toții. SP. POPESCU, M. G. 78. DLRLC
- Pentru mîndra cea din colț Mîncai șaptezeci de zloți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 376. DLRLC
- Bani, să nu-i poți mînca doi ani. ALECSANDRI, P. P. 135. DLRLC
-
- A mânca (cuiva) (și) urechile. DLRLC
- A mânca pe cineva (rar, din cineva) = frustra, jecmăni, păgubi. DLRLC
- De mult te mănîncă megieșii și neamurile. STANCU, D. 27. DLRLC
- Mîncați și păscuți am fost noi săracii, de cătră cei bogați. SADOVEANU, P. M. 29. DLRLC
- Cum, și tu ai să mănînci din noi? ALECSANDRI, T. I 448. DLRLC
-
- A mânca ca un lup (sau cât șapte) = a mânca foarte mult. DLRLC
- A mânca ca o pasăre (sau ca o păsărică) = a mânca puțin. DLRLC
- A mânca (o) săpuneală (sau papară) = a fi (aspru) certat. DEX '09
- A fugi (sau a alerga) mâncând pământul sau a mânca pământul fugind (sau alergând) = a fugi foarte repede, în graba mare. DEX '09 DLRLC
- Aleargă de groaza pieirii bătut, Mănîncă pămîntul. COȘBUC, P. I 207. DLRLC
- Fugea iapa, de mînca pămînt cu gura. ȘEZ. IV 200. DLRLC
-
- A(-și) mânca averea (sau banii, aurul) cu lingura (sau cu linguroiul) = a cheltui fără măsură. DEXI
- A(-și) mânca averea (sau banii, aurul) cu lingura (sau cu linguroiul) = a fi foarte bogat. DEXI
-
- 2. (Despre animale și despre păsări sălbatice) A rupe prada în bucăți, a sfâșia (și a devora). DEX '09sinonime: sfâșia
-
- Oftica îi mănîncă pieptul pe dinăuntru. STANCU, D. 281. DLRLC
- Așa de mîncat era de holeră bietul om, că vedeam că fără ajutor nu s-ar mai fi putut întoarce acasă. RUSSO, O. 51. DLRLC
- 2.2.1. Despre alți agenți distructivi: DLRLC
- Rugina mănâncă fierul. Apa a mâncat malul. DLRLC
- Amintirea unui nume, scris pe o piatră mîncată de ploi. C. PETRESCU, R. DR. 36. DLRLC
-
-
- A mânca carne de om = (despre oameni) a fi rău, crud, agresiv. DEX '09
-
- Cum i-a mîncat rîia prin streini, mititeii! CREANGĂ, A. 32. DLRLC
- Dar nu ne-a mînca țînțarii! ALECSANDRI, T. I 429. DLRLC
- Puricii te mănîncă. TEODORESCU, P. P. 326. DLRLC
-
- 4. (Precedat de un pronume personal la acuzativ; despre corp sau despre părți ale corpului) A produce o senzație de mâncărime. DEX '09 DLRLC
- Mă mănâncă capul. DLRLC
- Mă mănâncă în cap. DLRLC
- Da acasă nu puteai sta, măi femeie? Zău, parcă te mănîncă tălpile. REBREANU, I. 15. DLRLC
- A-l mânca (pe cineva) spinarea (sau pielea) = a se comporta ca și cum ar vrea să fie bătut. DEX '09 DLRLC
- Taci, mă, din gură și pleacă d-aici... Ori te mănîncă pielea? PREDA, Î. 50. DLRLC
- Pe semne te mănîncă spinarea, cum văd eu. CREANGĂ, A. 57. DLRLC
-
- A-l mânca (pe cineva) palma (sau palmele) = a fi dornic, a avea chef să bată pe cineva. DEX '09
- A-l mânca (pe cineva) palma dreaptă = a avea o senzație de mâncărime în palma dreaptă, semn că va trebui să dea o sumă de bani. DEX '09
- A-l mânca (pe cineva) palma stângă = a avea o senzație de mâncărime în palma stângă, semn că va primi o sumă de bani. DEX '09
- A-l mânca (pe cineva) tălpile = a nu avea astâmpăr să stea într-un loc, a fi nerăbdător să plece. DEX '09
- Te mănâncă cojocul = nu te astâmperi, nu te potolești, vrei să te bat; cauți bătaie. DEX '09
- A-l mânca (pe cineva) să... = a simți impulsul, îndemnul irezistibil să..., a fi tentat să... DEX '09
-
- 5. A roade cu dinții un lucru necomestibil, a-și înfige dinții într-un lucru necomestibil. DEX '09
- (Despre oameni) A-și mânca unghiile = a-și roade unghiile. DLRLC
-
-
- Pămîntul pă toate le mănîncă. ȘEZ. III 100. DLRLC
- (În imprecații) La făgădăul din deal Mi-o rămas al meu suman, Pentru-o țîr’ de băutură, Mînca-o-ar mormîntul gură. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 386. DLRLC
-
- 7. (Despre nenorociri, stări sufletești etc.) A face pe cineva să sufere. DEX '09 DLRLC
- Vedea pe mă-sa slabă, mîncată de necazuri, zbuciumată de necurmatele amărăciuni. VLAHUȚĂ, O. A. 140. DLRLC
- De la o vreme încoace, urîtul îi mînca și mai tare. CREANGĂ, P. 73. DLRLC
- Mîncatu-s de nevoi Ca iarba de cele oi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 191. DLRLC
- Căpitani care pînă la război mîncaseră contingentele cu asprimea, cu răutatea și cu mizeria. CAMILAR, N. II 374. DLRLC
-
- 8. A face cuiva rău (pe ascuns). DEX '09sinonime: submina
- 8.1. A se certa, a se dușmăni, a se săpa, a-și face rău unul altuia. DEX '09 DLRLC
- Moștenitorii s-au certat și s-au mîncat multă vreme. SADOVEANU, E. 120. DLRLC
- Femeie, taci! nu te mînca cu mine. SLAVICI, la TDRG. DLRLC
-
-
- comentariu Forme gramaticale: prezent indicativ mânânc, mânânci etc., mânâncă. DLRLC
etimologie:
- manducare DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.