21 de definiții pentru roade
din care- explicative DEX (9)
- ortografice DOOM (5)
- etimologice (1)
- argou (2)
- sinonime (4)
Explicative DEX
ROADE, rod, vb. III. 1. Tranz. și intranz. A rupe cu dinții, puțin câte puțin, dintr-un obiect tare (pentru a mânca). ◊ Expr. (Tranz.) A roade (cuiva) urechile = a) a mânca foarte mult, păgubind pe cineva; b) a plictisi (pe cineva) repetând(u-i) mereu același lucru, a-i împuia capul cuiva. 2. Tranz. Fig. (Despre gânduri, sentimente etc.) A chinui, a consuma, a tortura. 3. Tranz. (Reg.) A morfoli ceva în gură. 4. Tranz. și refl. A (se) distruge printr-o acțiune lentă și îndelungată de măcinare, de frecare; a (se) toci, a (se) uza printr-o întrebuințare îndelungată. ◊ Expr. (Tranz.) A roade cuiva pragul = a vizita pe cineva prea des, prea stăruitor. ♦ Tranz. (Despre corpuri tari, aspre, venite în contact cu pielea) A freca pielea (provocând răni). 5. Refl. Fig. (Rar) A se ciopli, a se șlefui; a căpăta maniere, a se civiliza. – Lat. rodere.
roade1 [#At...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROADE, rod, vb. III. 1. Tranz. și intranz. A rupe cu dinții fărâme dintr-un obiect tare (pentru a mânca). ◊ Expr. (Tranz.) A roade (cuiva) urechile = a) a mânca foarte mult, păgubind pe cineva; b) a plictisi (pe cineva) repetând(u-i) mereu același lucru, a-i împuia capul cuiva. 2. Tranz. Fig. (Despre gânduri, sentimente etc.) A chinui, a consuma, a tortura. 3. Tranz. (Reg.) A morfoli ceva în gură. 4. Tranz. și refl. A (se) distruge printr-o acțiune lentă și îndelungată de măcinare, de frecare; a (se) toci, a (se) uza printr-o întrebuințare îndelungată. ◊ Expr. (tranz.) A roade cuiva pragul = a vizita pe cineva prea des, prea stăruitor. ♦ Tranz. (Despre corpuri tari, aspre, venite în contact cu pielea) A freca pielea (provocând răni). 5. Refl. Fig. (Rar) A se ciopli, a se șlefui; a căpăta maniere, a se civiliza. – Lat. rodere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
ROADE, rod, #vb...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ROADE rod $tran...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
@A SE ROADE se roa...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
roade v. 1. a ru...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) rod (est) și @r...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
roz v. tr. Vest....
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
roade (a ~) vb....
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
roade (a ~) #vb...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
roade vb., ind. p...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
roade (ind. #pre...
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
rod, roadă 3 conj.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
@roade (rod, ros)...
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
a roade (cuiva) ...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a-l roade $(pe cin...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
ROADE vb. 1. (r...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ROADE vb. v. $chi...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ROADE vb. 1. ...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
roade vb. v. ...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| verb (VT632) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
roade, rodverb
- 1. A rupe cu dinții, puțin câte puțin, dintr-un obiect tare (pentru a mânca). DEX '09 DLRLC
- Să rod pîinea uscată a străinului. DELAVRANCEA, O. II 258. DLRLC
- În odaie prin unghere S-a țesut păinjeniș, Și prin cărțile în vravuri Îmblă șoarecii furiș. În această dulce pace Îmi ridic privirea-n pod Și ascult cum învelișul De la cărți ei mi le rod. EMINESCU, O. I 105. DLRLC
- De zece zile caii n-au ros decît coaja copacilor. NEGRUZZI, S. I 167. DLRLC
- Căprioare, sorioare, sculați în două picioare, Roadeți poala codrului, Să văd matca Oltului. ALECSANDRI, P. P. 291. DLRLC
- Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale. DLRLC
- Cariu-n grindă s-aude-acum rozînd. COȘBUC, P. II 51. DLRLC
- Ospătînd la masă... rodeam la un picioruț de rață. SBIERA, P. 80. DLRLC
- Tremură popa să moară Cu prescura subsuoară; Ar muri și nu se-ndură, C-ar mai roade la prescură. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 468. DLRLC
- A roade (cuiva) urechile = a mânca foarte mult, păgubind pe cineva. DEX '09 DEX '98
- A roade (cuiva) urechile = a plictisi (pe cineva) repetând(u-i) mereu același lucru, a-i împuia capul cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: plictisi
- Dară muierea tot nu înceta să-i roadă urechile ca să-i prăpădească [pe copii]. SBIERA, P. 169. DLRLC
- Aista-i groful cel vestit despre care-mi rodea urechile cucoana Gahița? ALECSANDRI, T. 1036. DLRLC
-
-
- 2. Despre gânduri, sentimente etc.: chinui, consuma, frământa, preocupa, tortura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pe Titu Herdelea îl rodea de mult o întrebare. REBREANU, R. I 80. DLRLC
- Își ascundea gelozia care începuse s-o roadă. BART, E. 319. DLRLC
- Marcu bea și nu prea bea. Căci amar grija-l rodea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 489. DLRLC
- Îl rodea să întrebe ce s-a mai întîmplat, dar se sfia. REBREANU, I. 36. DLRLC
- Trist și mut, își ascundea chinul sufletesc care-i rodea ca un vierme inima rănită. BART, E. 59. DLRLC
- Să ne-nfrățim, noroade! La ce al urii vierme în suflet ne-ar mai roade? NECULUȚĂ, Ț. D. 55. DLRLC
- Săracă inimă-ntreagă, Cum o roade-o goangă neagră. HODOȘ, P. P. 70. DLRLC
- Ca să alunge gîndul care rodea în el, schimbă altăceva: ce voiam să te rog? C. PETRESCU, Î. II 60. DLRLC
- 2.1. A distruge în ascuns. DLRLCsinonime: submina
- Urîtul și întristarea îi rodeau sănătatea. SADOVEANU, O. I 309. DLRLC
-
-
- 3. A morfoli ceva în gură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În cele din urmă el începu să-și roadă mustața cu dinții și să zîmbească în el. SLAVICI, O. I 170. DLRLC
- Copilul... rodea o bucată de mănușă de piele. DRĂGHICI, R. 26. DLRLC
- Din barbă-și rodea Și se necăjea. TEODORESCU, P. P. 494. DLRLC
-
- 4. A (se) distruge printr-o acțiune lentă și îndelungată de măcinare, de frecare; a (se) toci, a (se) uza printr-o întrebuințare îndelungată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Anii rod arginților zimții, Copiii cărunțesc și mor părinții. BENIUC, V. 83. DLRLC
- 4.1. (Despre corpuri tari, aspre, venite în contact cu pielea) A freca pielea (provocând răni). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: freca
- A început a scrîșni și a da dracului o cizmă care-l roade la piciorul stîng. SADOVEANU, O. VI 233. DLRLC
- I se rosese degetele torcînd la lînă. BOLINTINEANU, O. 377. DLRLC
-
- A roade cuiva pragul = a vizita pe cineva prea des, prea stăruitor. DEX '09 DLRLC
- Mă îmbrac repede și pornesc să le rod pragul oamenilor. C. PETRESCU, O. P. I 267. DLRLC
-
-
- 5. A se ciopli, a se șlefui; a căpăta maniere, a se civiliza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Am hotărît să introduc în provinție obiceiurile din Eș, doar ne-om mai roade puțintel și noi. ALECSANDRI, T. 482. DLRLC
- Se vede, a zis bătrînul, că... nu te-ai ros în lume, de nu știi ce grăiești. NEGRUZZI, S. II 235. DLRLC
- Îl trimit (pe fiul meu) la domnia-ta, ca să se mai roadă. FILIMON, la TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- rodere DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.