opțiuni
  • info

21 de definiții pentru toci (vb.)

din care

Explicative DEX

TOCI1, tocesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face sau a deveni mai puțin ascuțit, mai puțin tăios; a (se) roade, a (se) uza prin folosire, prin frecare, prin lovire etc. ♦ Tranz. Fig. A uza, a slei răbdarea, puterea etc. cuiva. 2. Tranz. A ascuți un obiect la tocilă. 3. Tranz. Fig. A-și însuși mecanic lecțiile, învățându-le pe dinafară; (cu sens atenuat) a insista îndelung în învățarea unei lecții, unei materii etc. – Din sl. točiti.

toci3 [#At:...

toci4 vt...

TOCI1, tocesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face sau a deveni mai puțin ascuțit, mai puțin tăios; a (se) roade, a (se) uza prin întrebuințare, prin frecare, prin lovire etc. ♦ Tranz. Fig. A uza, a slei răbdarea, puterea etc. cuiva. 2. Tranz. A ascuți un obiect la tocilă. 3. Tranz. Fig. A-și însuși mecanic lecțiile, învățându-le pe dinafară; (cu sens atenuat) a insista îndelung în învățarea unei lecții, unei materii etc. – Din sl. točiti.

TOCI, tocesc, #...

A TOCI ~esc $tra...

@A SE TOCI se ~eșt...

tocì v. 1. Mold....

tocésc v. tr. (vsl...

Ortografice DOOM

toci (a ~) vb.,...

toci (a ~) #vb....

toci vb., ind. pr...

Etimologice

@toci (tocesc, toc...

Argou

toci, $tocesc #v. ...

Sinonime

TOCI vb. 1. a s...

TOCI vb. v. $ascu...

TOCI vb. 1. a...

toci vb. v. A...

Antonime

A (se) toci ≠ a (s...

Regionalisme / arhaisme

TOCI1 vb. (Mo...

TOCI2 vb. (#B...

Intrare: toci (vb.)
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • toci
  • tocire
  • tocit
  • tocitu‑
  • tocind
  • tocindu‑
 singular plural
  • tocește
  • tociți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tocesc
 (să)
  • tocesc
  • toceam
  • tocii
  • tocisem
a II-a (tu)
  • tocești
 (să)
  • tocești
  • toceai
  • tociși
  • tociseși
a III-a (el, ea)
  • tocește
 (să)
  • tocească
  • tocea
  • toci
  • tocise
plural I (noi)
  • tocim
 (să)
  • tocim
  • toceam
  • tocirăm
  • tociserăm
  • tocisem
a II-a (voi)
  • tociți
 (să)
  • tociți
  • toceați
  • tocirăți
  • tociserăți
  • tociseți
a III-a (ei, ele)
  • tocesc
 (să)
  • tocească
  • toceau
  • tociră
  • tociseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

toci, tocescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A face sau a deveni mai puțin ascuțit, mai puțin tăios; a (se) roade, a (se) uza prin folosire, prin frecare, prin lovire etc. DEX '09 DLRLC
    sinonime: roade uza antonime: ascuți
    • format_quote Numai atunci vei da cu mîna de mine cînd vei rupe trei perechi de opinci de fier și cînd vei toci un toiag de oțel căutîndu-mă, căci eu mă duc. ISPIRESCU, L. 55. DLRLC
    • format_quote Mult timp Murad în lupte, tocindu-și iataganul, Mărise, apărase întreg Aliotmanul. ALECSANDRI, P. III 344. DLRLC
    • format_quote poetic Sub creștetul măririi, astăzi vechiturile, În granit lovind totuna, Își tocesc custurile. BELDICEANU, P. 121. DLRLC
    • format_quote poetic A robului plînsoare o piatră chiar tocește Curgînd neîncetat. BOLINTINEANU, O. 7. DLRLC
    • format_quote Pușculița-mi ruginește, Ținta-n ghioagă se tocește. ALECSANDRI, P. A. 55. DLRLC
    • format_quote Pieptul tău era tare ca de oțel, paloșul se tocea pe dînsul. RUSSO, O. 23. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv figurat A uza, a slei răbdarea, puterea etc. cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Astfel se rostesc bătrînii din adîncul cugetării; Însă voi nu le dați seamă și tociți răbdarea țării Și-a lui vodă. DAVILA, V. V. 22. DLRLC
      • format_quote Ne-am tocit mereu puterile în luptele ce am fost siliți să susținem. ODOBESCU, S. III 433. DLRLC
  • 2. tranzitiv A ascuți un obiect la tocilă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mergeți... că doară baba nu s-a dus în pod să vă aducă de mîncare, ci să-și ascuță dinții să vă poată mînca; că are în pod o piatră mare de moară, de care-și tocește dinții. RETEGANUL, P. V 42. DLRLC
  • 3. tranzitiv figurat A-și însuși mecanic lecțiile, învățându-le pe dinafară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bucheri
    • format_quote A tocit singur și a dat vreo două clase de liceu, într-ascuns. PAS, Z. I 179. DLRLC
    • format_quote Mîine are teză. Tocește și el. C. PETRESCU, C. V. 84. DLRLC
    • 3.1. (cu sens) atenuat A insista îndelung în învățarea unei lecții, unei materii etc. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.