Doar Cuvinte

info

16 definiții pentru îngenunchea

din care

explicative DEX (9)
ortografice DOOM (5)
sinonime (2)

Explicative DEX

ÎNGENUNCHEA, îngenunchez, vb. I. 1. Intranz. A se așeza în genunchi. 2. Tranz. Fig. A supune, a aservi. ♦ (Rar) A da în stăpânire, a închina (unui dușman). [Prez. ind. și: îngenunchi] – Lat. ingenuculare.

îngenunchea [#...

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

ÎNGENUNCHEA, $îng...

@A ÎNGENUNCHEA ~ez...

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- link permalink

îngenuchia $v...

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

îngenunchia $#v...

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

îngerunchia $#v...

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

îngenuchià v. 1....

îngenúchĭ și @-ché...

Ortografice DOOM

îngenunchea (a ~)...

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

îngenunchea @(a ~...

îngenunchea vb., ...

îngenunchea (#ind....

îngenunchiez, -chiază 3, -cheze 3 conj., chiam 1 imp., -chiat prt., -chind ger., -chere inf. s.

Sinonime

ÎNGENUNCHEA vb. v...

îngenunchea vb....

Intrare: îngenunchea

îngenunchea¹ (1 -chez) verb grupa I conjugarea a II-a

verb (VT208) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) îngenunchea ‑ngenunchea	îngenunchere ‑ngenunchere	îngenuncheat ‑ngenuncheat îngenuncheatu‑ ‑ngenuncheatu‑	îngenunchind ‑ngenunchind îngenunchindu‑ ‑ngenunchindu‑	singular	plural
		(a) îngenunchea ‑ngenunchea	îngenunchere ‑ngenunchere	îngenuncheat ‑ngenuncheat îngenuncheatu‑ ‑ngenuncheatu‑	îngenunchind ‑ngenunchind îngenunchindu‑ ‑ngenunchindu‑	îngenunchează ‑ngenunchează	îngenuncheați ‑ngenuncheați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	îngenunchez ‑ngenunchez	(să) îngenunchez ‑ngenunchez	îngenuncheam ‑ngenuncheam	îngenuncheai ‑ngenuncheai	îngenuncheasem ‑ngenuncheasem
	a II-a (tu)	îngenunchezi ‑ngenunchezi	(să) îngenunchezi ‑ngenunchezi	îngenuncheai ‑ngenuncheai	îngenuncheași ‑ngenuncheași	îngenuncheaseși ‑ngenuncheaseși
	a III-a (el, ea)	îngenunchează ‑ngenunchează	(să) îngenuncheze ‑ngenuncheze	îngenunchea ‑ngenunchea	îngenunche ‑ngenunche	îngenunchease ‑ngenunchease
plural	I (noi)	îngenunchem ‑ngenunchem	(să) îngenunchem ‑ngenunchem	îngenuncheam ‑ngenuncheam	îngenunchearăm ‑ngenunchearăm	îngenuncheaserăm ‑ngenuncheaserăm îngenuncheasem ‑ngenuncheasem
	a II-a (voi)	îngenuncheați ‑ngenuncheați	(să) îngenuncheați ‑ngenuncheați	îngenuncheați ‑ngenuncheați	îngenunchearăți ‑ngenunchearăți	îngenuncheaserăți ‑ngenuncheaserăți îngenuncheaseți ‑ngenuncheaseți
	a III-a (ei, ele)	îngenunchează ‑ngenunchează	(să) îngenuncheze ‑ngenuncheze	îngenuncheau ‑ngenuncheau	îngenuncheară ‑ngenuncheară	îngenuncheaseră ‑ngenuncheaseră

îngenunchea² (1 -chi) verb grupa I conjugarea I

verb (VT100)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) îngenunchea ‑ngenunchea	îngenunchere ‑ngenunchere	îngenuncheat ‑ngenuncheat îngenuncheatu‑ ‑ngenuncheatu‑	îngenunchind ‑ngenunchind îngenunchindu‑ ‑ngenunchindu‑	singular	plural
		(a) îngenunchea ‑ngenunchea	îngenunchere ‑ngenunchere	îngenuncheat ‑ngenuncheat îngenuncheatu‑ ‑ngenuncheatu‑	îngenunchind ‑ngenunchind îngenunchindu‑ ‑ngenunchindu‑	îngenunche ‑ngenunche	îngenuncheați ‑ngenuncheați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	îngenunchi ‑ngenunchi	(să) îngenunchi ‑ngenunchi	îngenuncheam ‑ngenuncheam	îngenuncheai ‑ngenuncheai	îngenuncheasem ‑ngenuncheasem
	a II-a (tu)	îngenunchi ‑ngenunchi	(să) îngenunchi ‑ngenunchi	îngenuncheai ‑ngenuncheai	îngenuncheași ‑ngenuncheași	îngenuncheaseși ‑ngenuncheaseși
	a III-a (el, ea)	îngenunche ‑ngenunche	(să) îngenunche ‑ngenunche	îngenunchea ‑ngenunchea	îngenunche ‑ngenunche	îngenunchease ‑ngenunchease
plural	I (noi)	îngenunchem ‑ngenunchem	(să) îngenunchem ‑ngenunchem	îngenuncheam ‑ngenuncheam	îngenunchearăm ‑ngenunchearăm	îngenuncheaserăm ‑ngenuncheaserăm îngenuncheasem ‑ngenuncheasem
	a II-a (voi)	îngenuncheați ‑ngenuncheați	(să) îngenuncheați ‑ngenuncheați	îngenuncheați ‑ngenuncheați	îngenunchearăți ‑ngenunchearăți	îngenuncheaserăți ‑ngenuncheaserăți îngenuncheaseți ‑ngenuncheaseți
	a III-a (ei, ele)	îngenunche ‑ngenunche	(să) îngenunche ‑ngenunche	îngenuncheau ‑ngenuncheau	îngenuncheară ‑ngenuncheară	îngenuncheaseră ‑ngenuncheaseră

îngerunchia

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

îngenuchia

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

îngenunchia verb grupa I conjugarea a II-a

verb (VT212)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) îngenunchia ‑ngenunchia	îngenunchiere ‑ngenunchiere	îngenunchiat ‑ngenunchiat îngenunchiatu‑ ‑ngenunchiatu‑	îngenunchiind ‑ngenunchiind îngenunchiindu‑ ‑ngenunchiindu‑	singular	plural
		(a) îngenunchia ‑ngenunchia	îngenunchiere ‑ngenunchiere	îngenunchiat ‑ngenunchiat îngenunchiatu‑ ‑ngenunchiatu‑	îngenunchiind ‑ngenunchiind îngenunchiindu‑ ‑ngenunchiindu‑	îngenunchiază ‑ngenunchiază	îngenunchiați ‑ngenunchiați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	îngenunchiez ‑ngenunchiez	(să) îngenunchiez ‑ngenunchiez	îngenunchiam ‑ngenunchiam	îngenunchiai ‑ngenunchiai	îngenunchiasem ‑ngenunchiasem
	a II-a (tu)	îngenunchiezi ‑ngenunchiezi	(să) îngenunchiezi ‑ngenunchiezi	îngenunchiai ‑ngenunchiai	îngenunchiași ‑ngenunchiași	îngenunchiaseși ‑ngenunchiaseși
	a III-a (el, ea)	îngenunchiază ‑ngenunchiază	(să) îngenunchieze ‑ngenunchieze	îngenunchia ‑ngenunchia	îngenunchie ‑ngenunchie	îngenunchiase ‑ngenunchiase
plural	I (noi)	îngenunchiem ‑ngenunchiem	(să) îngenunchiem ‑ngenunchiem	îngenunchiam ‑ngenunchiam	îngenunchiarăm ‑ngenunchiarăm	îngenunchiaserăm ‑ngenunchiaserăm îngenunchiasem ‑ngenunchiasem
	a II-a (voi)	îngenunchiați ‑ngenunchiați	(să) îngenunchiați ‑ngenunchiați	îngenunchiați ‑ngenunchiați	îngenunchiarăți ‑ngenunchiarăți	îngenunchiaserăți ‑ngenunchiaserăți îngenunchiaseți ‑ngenunchiaseți
	a III-a (ei, ele)	îngenunchiază ‑ngenunchiază	(să) îngenunchieze ‑ngenunchieze	îngenunchiau ‑ngenunchiau	îngenunchiară ‑ngenunchiară	îngenunchiaseră ‑ngenunchiaseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

îngenunchea, îngenunchezverb

1. intranzitiv A se așeza în genunchi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- format_quote Nenorocita drumeață a îngenuncheat lîngă patul soțului ei. CREANGĂ, P. 97. DLRLC
- format_quote Biata femeie îngenunchease dinaintea mea. NEGRUZZI, S. I 52. DLRLC
2. tranzitiv figurat Aservi, robi, subjuga, supune, înfeuda, înrobi. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: aservi robi subjuga supune înfeuda înrobi
- format_quote Boierii sînt niște nesocotiți! Vor să mă îngenunche lui Sigismund. DELAVRANCEA, O. II 94. DLRLC
- format_quote reflexiv pasiv Îl ruga pe frate-său cu lacrimi să-i spună el cum s-ar putea îngenunchea acel neînduplecat și isprăvi cu atîtea jertfe de viteji. CARAGIALE, O. III 91. DLRLC
- 2.1. rar A da în stăpânire, a închina (unui dușman). DEX '09 DEX '98 DLRLC
  
  sinonime: închina
  - format_quote Vai ție, Petre, domn ticălos! vai ție, Irimie, Iudă care ți-ai vîndut domnul și ți-ai îngenuncheat moșia! SADOVEANU, O. I 192. DLRLC
- 2.2. intranzitiv A se supune. DLRLC
  - format_quote În apus e luptă-ncinsă Între noapte și lumină... Ziua-ngenunchează-nvinsă – Codrul, apele suspină. CERNA, P. 57. DLRLC

etimologie:

limba latină ingenuculare DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.