32 de definiții pentru călca

din care

Explicative DEX

CĂLCA, calc, vb. I. I. 1. Intranz. A pune piciorul pe ceva sau undeva; a păși. ◊ Expr. A călca din pod (sau de sus) = a umbla țanțoș, trufaș. A călca în străchini = a umbla neatent, a fi stângaci; a face gafe. A călca pe urmele cuiva = a avea apucăturile, comportarea cuiva. A călca strâmb (sau alături cu drumul) = a fi necinstit, incorect, a se abate de la normele de conduită stabilite. A călca cu stângul = a porni prost la o acțiune; a nu izbuti. A călca cu dreptul = a începe ceva cu bine; a izbuti. ♦ A trece pășind peste ceva. 2. Tranz. (Pop.; despre bărbătușul păsărilor) A fecunda. 3. Intranz. A intra, a veni undeva, a se abate. 4. Tranz. A cutreiera, a străbate un drum, o regiune etc. 5. Tranz. Fig. A încălca pustiind și prădând. ♦ (Fam.) A veni fără veste undeva sau la cineva. II. Tranz. 1. A strivi, a zdrobi, a nimici cu picioarele. ♦ A bătători pământul, iarba, semănăturile printr-o călcare repetată cu picioarele. ♦ A tescui strugurii cu picioarele. ◊ Expr. A călca apa = a se menține la suprafața apei înotând în poziție verticală. ♦ Intranz. A înfrânge o pornire sau un sentiment. ◊ Expr. A-și călca pe inimă = a face ceva împotriva propriilor sale sentimente, împotriva propriei sale voințe. 2. A nu respecta o hotărâre, o lege, o obligație etc. III. Tranz. A netezi îmbrăcămintea sau rufăria cu fierul de călcat. – Lat. calcare.

călca1 [#At...

CĂLCA (calc) I....

CĂLCA, calc, vb. I. I. 1. Intranz. A pune piciorul pe ceva sau pe undeva; a păși. ◊ Expr. A călca din pod (sau de sus) = a umbla țanțoș, trufaș. A călca în străchini = a umbla neatent, a fi stângaci; a face gafe. A călca pe urmele cuiva = a avea apucăturile, comportarea cuiva. A călca strâmb (sau alături cu drumul) = a fi necinstit, incorect, a se abate de la normele de conduită stabilite. A călca cu stângul = a porni prost la o acțiune; a nu izbuti. A călca cu dreptul = a începe ceva cu bine; a izbuti. ♦ A trece pășind peste ceva. 2. Tranz. (Pop.; despre bărbătușul păsărilor) A fecunda. 3. Intranz. A intra, a veni undeva, a se abate. 4. Tranz. A cutreiera, a străbate un drum, o regiune etc. 5. Tranz. Fig. A încălca pustiind și prădând. ♦ (Fam.) A veni fără veste undeva sau la cineva. II. Tranz. 1. A strivi, a zdrobi, a nimici cu picioarele. ♦ A bătători pământul, iarba, semănăturile printr-o călcare repetată cu picioarele. ♦ A tescui strugurii cu picioarele. ◊ Expr. A călca apa = a se menține la suprafața apei înotând în poziție verticală. ♦ Intranz. A înfrânge o pornire sau un sentiment. ◊ Expr. A-și călca pe inimă = a face ceva împotriva propriilor sale sentimente, împotriva propriei sale voințe. 2. A nu respecta o hotărâre, o lege, o obligație etc. III. Tranz. A netezi îmbrăcămintea sau rufăria cu fierul de călcat. – Lat. calcare.

CĂLCA, calc, #v...

CĂLCA, calc, #v...

A CĂLCA calc 1. $...

călcà v. 1. a ap...

@ȘARPELE PÎNĂ NU-L C...

2) calc, a călca...

Ortografice DOOM

călca (a ~) vb....

călca (a ~) #vb...

călca vb., ind. p...

Etimologice

@călca (calc, călc...

Argou

călca, $calc #v. t...

a călca cu dreptul...

a călca cu stângul...

a călca în noroc $...

@a călca în străchin...

a călca pe alături...

a călca pe bec $#e...

a călca pe broască...

a călca popește $#...

a călca strâmb $#e...

a o călca la blană...

a o călca pe coadă...

@a-și călca pe inimă...

Sinonime

CĂLCA vb. 1. v....

CĂLCA vb. v. $asu...

CĂLCA vb. 1. ...

călca vb. v. ...

Antonime

A călca ≠ a șifona...

Regionalisme / arhaisme

călca, calc, v....

Intrare: călca
verb (VT71)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • călca
  • călcare
  • călcat
  • călcatu‑
  • călcând
  • călcându‑
singular plural
  • calcă
  • călcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • calc
(să)
  • calc
  • călcam
  • călcai
  • călcasem
a II-a (tu)
  • calci
(să)
  • calci
  • călcai
  • călcași
  • călcaseși
a III-a (el, ea)
  • calcă
(să)
  • calce
  • călca
  • călcă
  • călcase
plural I (noi)
  • călcăm
(să)
  • calcăm
  • călcam
  • călcarăm
  • călcaserăm
  • călcasem
a II-a (voi)
  • călcați
(să)
  • calcați
  • călcați
  • călcarăți
  • călcaserăți
  • călcaseți
a III-a (ei, ele)
  • calcă
(să)
  • calce
  • călcau
  • călca
  • călcaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

călca, calcverb

  • 1. intranzitiv A pune piciorul pe ceva sau undeva. DEX '09 DLRLC
    sinonime: păși
    • format_quote Calcă parcă altfel. Are mersul mai mult sărit. SAHIA, N. 97. DLRLC
    • format_quote Fiul împăratului nu cuteza să calce pe pardoseala băii și pe velințele... așternute prin palat, de milă să nu le strice frumusețea. ISPIRESCU, L. 38. DLRLC
    • format_quote Purcelul calcă înainte pe covoare. CREANGĂ, P. 38. DLRLC
    • format_quote Arătând felul de a merge, de a păși: DLRLC
      • format_quote A călca înțepat. Calcă în vârful picioarelor. Calcă ușor. DLRLC
      • format_quote Sentinela umbla pe puntea de tablă de fier. Avea cizme țintuite, călca greu, și tot șlepul gol și uriaș răsuna ca un clopot. DUMITRIU, N. 135. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Simții că m-a călcat oarecine pe rochie. ISPIRESCU, L. 236. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A apăsa cu piciorul pe piciorul altcuiva pentru a-i face semn sau a-i da să înțeleagă ceva. DLRLC
      • format_quote Cum se învîrtea hora, ba o strîngea pe fată de mînă, ba o călca pe picior... cum e treaba flăcăilor. CREANGĂ, P. 163. DLRLC
    • 1.2. A trece pășind peste ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ercul Erculean, Căpitan rîmlean, Calcă peste piatră. ALECSANDRI, P. P. 15. DLRLC
      • format_quote figurat Ar fi trebuit să calce peste trupul meu, ca să se ducă a se cununa cu el. NEGRUZZI, S. I 52. DLRLC
    • chat_bubble A călca din pod (sau de sus) = a umbla țanțoș, trufaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cum o să-și răsucească mustața de grozav printre tineret, o să calce din pod. DELAVRANCEA, S. 39. DLRLC
    • chat_bubble A călca în străchini = a umbla neatent, a fi stângaci; a face gafe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A călca în urma cuiva = a merge după cineva, a urma pe cineva. DLRLC
      sinonime: urma
      • format_quote Nici un os nu mai găsea, Că-n urma voinicilor Calcă ceata lupilor. ALECSANDRI, P. P. 262. DLRLC
    • chat_bubble A călca pe urmele cuiva = a avea apucăturile, comportarea cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Calcă pe urmele tatălui-său. DLRLC
    • chat_bubble A călca... = a umbla ca... DLRLC
      • format_quote Barba și punga... te făcea să calci a popă. CREANGĂ, A. 86. DLRLC
    • chat_bubble A călca... = a promite să ajungă... DLRLC
    • chat_bubble A călca strâmb (sau alături cu drumul sau într-aiurea) = a fi necinstit, incorect, a se abate de la normele de conduită stabilite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Iubești pe alta... Te-am înțeles eu de mult că-mi calci într-aiurea. ALECSANDRI, T. 1017. DLRLC
    • chat_bubble A călca cu stângul = a porni prost la o acțiune; a nu izbuti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A călca cu dreptul = a începe ceva cu bine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: izbuti
    • chat_bubble A nu mai călca iarbă verde = a nu mai trăi, a fi mort. DLRLC
      sinonime: muri
      • format_quote Pînă cînd va călca el... iarbă verde, noi n-om fi... în ticnă. SBIERA, P. 241. DLRLC
  • 2. tranzitiv popular Despre bărbătușul păsărilor: fecunda. DEX '09 DEX '98
    sinonime: fecunda
  • 3. intranzitiv A intra, a veni undeva, a se abate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tata l-a poftit să nu mai calce pe la voi. PAS, Z. I 253. DLRLC
    • format_quote Aici sîntem pe moșia unei gheonoaie care e atît de rea, încît nimeni nu calcă pe moșia ei fără să fie omorît. ISPIRESCU, L. 4. DLRLC
    • format_quote Mi-a hotărît să nu-i mai calc în casă, de cînd i-am zis că se dă cu roș. ALECSANDRI, T. I 40. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A călca pragul (sau casa) cuiva = a intra undeva, a merge la cineva. DLRLC
      • format_quote I-a poruncit să nu-i mai calce pragul. CARAGIALE, O. III 34. DLRLC
      • format_quote Eu casa nu i-o voi mai călca. RETEGANUL, P. TV 4. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A călca pragul = a ieși din casă. DLRLC
      • format_quote Dar nici pragul n-am călcat Și altul mi-am căpătat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 235. DLRLC
  • 4. tranzitiv A cutreiera, a străbate un drum, o regiune etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Toată [pădurea] o călcă, pînă ajunse la o căsuță. RETEGANUL, P. IV 13. DLRLC
    • format_quote De cînd mă simt bărbat, Multe țări eu am călcat. ALECSANDRI, P. I 97. DLRLC
    • format_quote Eu toți munții am călcat, Mură-albastră n-am aflat. ALECSANDRI, P. P. 53. DLRLC
  • 5. tranzitiv figurat A încălca pustiind și prădând. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: încălca
    • format_quote L-au călcat într-o noapte hoții și erau să-l taie. PAS, Z. I 26. DLRLC
    • format_quote Din porunca domniei, Roșca îl călcase noaptea și-l ridicase din pat de lîngă jupîneasă. SADOVEANU, Z. C. 228. DLRLC
    • format_quote Nu care cumva să fi trecut să calce țara turcului? ISPIRESCU, M. V. 60. DLRLC
    • format_quote Subprefecții călcară peste noapte casa din Curechi, unde dormea liniștit Crișanul, și-l prinseră legat. ODOBESCU, S. III 533. DLRLC
    • format_quote Pe noi ne-a călcat mare jale. GALACTION, O. I 255. DLRLC
    • format_quote Măi, podar...! Trage podul, Să trec Oltul, C-aicea te calcă focul Și te prăpădesc cu totul. TEODORESCU, P. P. 292. DLRLC
    • 5.1. familiar A veni fără veste undeva sau la cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Peste vreo opt zile, m-a călcat d. Guță iar, și iar mi-a șters carboava. CARAGIALE, M. 284. DLRLC
  • 6. tranzitiv A strivi, a zdrobi, a nimici cu picioarele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Omul în frămîntarea luptei nu mai e om. Îl lovești, nu-l doare. Cade și alții îl calcă, nu simte. DELAVRANCEA, A. 46. DLRLC
    • format_quote Să călcăm în picioare și cal și călăreț. ISPIRESCU, M. V. 23. DLRLC
    • format_quote Calu-i turbă, mușcă, sare... Calcă trupuri sub picioare. ALECSANDRI, P. II 16. DLRLC
    • format_quote Măicuța călcatu-i-a Cu copita calului Tocma-n capu pieptului. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 485. DLRLC
    • format_quote figurat Vijelia-ngrozitoare... calcă totul în picioare. EMINESCU, O. I 148. DLRLC
    • format_quote figurat Fericit acel ce calcă tirania în picioare! ALECSANDRI, P. A. 82. DLRLC
    • format_quote figurat Săracă și-a mea inimă, Cum o calcă răii-n tină! ANT. LIT. POP. I 30. DLRLC
    • format_quote figurat Noi, țăranii, vai de noi, Ne-au fript hoții de ciocoi! Ne mănîncă din sudoare Și ne calcă în picioare. ANT. LIT. POP. I 558. DLRLC
    • format_quote Trenul a călcat un călător. DLRLC
    • 6.1. A bătători pământul, iarba, semănăturile printr-o călcare repetată cu picioarele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: bătători
    • 6.2. A tescui strugurii cu picioarele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: tescui
      • format_quote Și voi veți călca poate în picioare Strugurii putrezi de copți. BENIUC, V. 26. DLRLC
    • 6.3. A frământa cu picioarele lutul. DLRLC
      • format_quote Fata... călcă lut și lipi cuptorul. CREANGĂ, P. 287. DLRLC
    • 6.4. intranzitiv A înfrânge o pornire sau un sentiment. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Calcă, mîndro, pe mînie, Acum mi-a trecut și mie. HODOȘ, P. P. 189. DLRLC
      • chat_bubble A-și călca pe inimă = a face ceva împotriva propriilor sale sentimente, împotriva propriei sale voințe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote A văzut-o orășanca. s-a întunecat. Și-a călcat totuși pe inimă și i-a spus: Să ne ajuți la gospodărie, fată. STANCU, D. 17. DLRLC
    • chat_bubble A călca apa = a se menține la suprafața apei înotând în poziție verticală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Fana călca apa și știa să facă pluta, înota voinicește, cu o mînă sau cu amîndouă. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 41. DLRLC
  • 7. tranzitiv A nu respecta o hotărâre, o lege, o obligație etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: nesocoti
    • format_quote Și-a călcat cuvântul. DLRLC
    • format_quote Își propusese de atîtea ori să nu mai vorbească despre lucrurile acestea și totuși mereu își călca hotărîrea. REBREANU, R. I 43. DLRLC
    • format_quote Nu voia să calce sfatul bătrînilor! SBIERA, P. 42. DLRLC
    • format_quote Aș călca hotărîrea ce am făcut de a spune adevărul. NEGRUZZI, S. I 38. DLRLC
  • 8. tranzitiv A netezi îmbrăcămintea sau rufăria cu fierul de călcat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: netezi
    • format_quote Unde să m-ascund? A!... în dulapul ist cu rochii... Nu-s călcate rochiile, dar le-oi călca eu. ALECSANDRI, T. I 40. DLRLC
    • format_quote Ba îmbracă pe cucoana... ba gătește duducile... ba calcă rochii de bal... ba arde nucușoară de sprîncene. ALECSANDRI, T. I 126. DLRLC
    • format_quote [Cămașa] să ți-o calc apoi frumos. TEODORESCU, P. P. 308. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.