20 de definiții pentru urma

din care

Explicative DEX

URMA, urmez, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A merge în urma cuiva; p. ext. a pleca împreună cu cineva, a însoți. ♦ Tranz. A fi alături de cineva (într-o acțiune). 2. Tranz. A merge înainte pe un anumit traseu, pe un anumit drum. ♦ Tranz. și intranz. A respecta o anumită indicație primită, a se conduce după o idee, un principiu etc.; a urmări; a se conforma. 3. Tranz. și intranz. A frecventa o formă de învățământ. 4. Tranz. și intranz. A veni, în timp, după cineva sau ceva (luându-i locul); a succeda. ♦ Intranz. A succeda cuiva într-un post, într-o demnitate; a înlocui pe cineva. ♦ Intranz. A-și avea locul după cineva sau ceva într-o ierarhie. 5. Tranz. și intranz. A duce mai departe un lucru început; a continua. ♦ Spec. A continua vorba începută, textul început; a spune sau a scrie mai departe. 6. Intranz. A avea loc, a se produce, a se îndeplini (după...). ♦ A rezulta, a însemna. 7. Tranz. (Cu valoare de semiauxiliar) A trebui, a fi nevoie. – Din urmă.

URMA (-mez) $#v...

URMA, urmez, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A merge în urma cuiva; p. ext. a pleca împreună cu cineva, a însoți. ♦ Tranz. A fi alături de cineva (într-o acțiune). 2. Tranz. A merge înainte pe un anumit traseu, pe drumul apucat. ♦ Tranz. și intranz. A respecta o anumită indicație primită, a se conduce după..., a proceda conform cu...; a se conforma. 3. Tranz. și intranz. A frecventa o formă de învățământ. 4. Tranz. și intranz. A veni, în timp, după cineva sau ceva (luându-i locul); a succeda. ♦ Intranz. A succeda cuiva într-un post, într-o demnitate; a înlocui pe cineva. ♦ Intranz. A-și avea locul după cineva sau ceva într-o ierarhie. 5. Tranz. și intranz. A duce mai departe un lucru început; a continua. ♦ Spec. A continua vorba începută, textul început; a spune sau a scrie mai departe. 6. Intranz. A avea loc, a se produce, a se îndeplini (după...). ♦ A rezulta, a însemna. 7. Tranz. (Cu valoare de semiauxiliar) A trebui, a fi nevoie. – Din urmă.

URMA, urmez, #v...

A URMA ~ez 1. $t...

urmà v. (activ) ...

urmi v vz...

URMĂTOR I. $#adj....

urmésc v. tr. (d. ...

urméz v. tr. (lat....

Ortografice DOOM

+urma2 (a ~) (...

urma1 (a ~) (a m...

urma- (în ~) #loc...

urma (a ~) #vb....

urma vb., ind. pr...

Enciclopedice

@VIDEO MELIORA PROBO...

Sinonime

URMA vb. 1. (în...

URMA vb. 1. (...

Antonime

A urma ≠ a preceda...

Expresii și citate

@Robespierre, tu me ...

Intrare: urma
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • urma
  • urmare
  • urmat
  • urmatu‑
  • urmând
  • urmându‑
singular plural
  • urmea
  • urmați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • urmez
(să)
  • urmez
  • urmam
  • urmai
  • urmasem
a II-a (tu)
  • urmezi
(să)
  • urmezi
  • urmai
  • urmași
  • urmaseși
a III-a (el, ea)
  • urmea
(să)
  • urmeze
  • urma
  • urmă
  • urmase
plural I (noi)
  • urmăm
(să)
  • urmăm
  • urmam
  • urmarăm
  • urmaserăm
  • urmasem
a II-a (voi)
  • urmați
(să)
  • urmați
  • urmați
  • urmarăți
  • urmaserăți
  • urmaseți
a III-a (ei, ele)
  • urmea
(să)
  • urmeze
  • urmau
  • urma
  • urmaseră
urmi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urma, urmezverb

  • 1. tranzitiv intranzitiv A merge în urma cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Călărețul apucă înainte, peste cîmp, și trăsura se puse a-l urma, suind și coborînd. ALECSANDRI, O. P. 93. DLRLC
    • format_quote figurat Iar roșul soare îi urmează-ncet pe ei. EMINESCU, O. IV 137. DLRLC
    • format_quote figurat Privesc trecînd mulțime de vase călătoare... Și gîndu-mi le urmează sub cerul fără nori. ALECSANDRI, P. A. 79. DLRLC
    • format_quote figurat Ochii mei au urmat careta pînă ce au pierdut-o din vedere. NEGRUZZI, S. I 43. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Armăsarul lui, frumos împodobit cu toate armele sale, urma după coșciug. BĂLCESCU, O. II 260. DLRLC
    • format_quote rar Urmînd cucernicului sihastru... se duseră pînă în poiana arătată. MARIAN, T. 42. DLRLC
    • format_quote rar Această lamă fiind de parte femeiască și întîmplîndu-se a avea doi miei, îi urma maicei lor. DRĂGHICI, R. 99. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A pleca împreună cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: însoți
      • format_quote Îl urmă afară din cameră. DUMITRIU, N. 50. DLRLC
      • format_quote Copila e gata să urmeze oriunde în lume pe cel pe care îl adoră. SADOVEANU, E. 237. DLRLC
      • format_quote Ne urmați și dumneavoastră, rosti maiorul îndreptîndu-se cătră ceilalți ofițeri. MIRONESCU, S. A. 25. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv A fi alături de cineva (într-o acțiune). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Și-a urmat prietenii și la bucurii și la năcazuri. SADOVEANU, E. 117. DLRLC
      • format_quote Trebuie să mă urmezi... într-o lungă controversă. ODOBESCU, S. III 24. DLRLC
  • 2. reflexiv A merge unul după altul, formând un șir. DLRLC
    • format_quote Carele se urmau scîrțîind rar, dar fără oprire. DUMITRIU, N. 87. DLRLC
  • 3. tranzitiv A merge înainte pe un anumit traseu, pe un anumit drum. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Porniră la asfințit, urmînd linia Nistrului. SADOVEANU, O. VII 77. DLRLC
    • 3.1. tranzitiv intranzitiv A respecta o anumită indicație primită, a se conduce după o idee, un principiu etc.; a se conforma. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Mihai urmă sfaturile acestui bărbat. ISPIRESCU, M. V. 54. DLRLC
      • format_quote Ai știut chiar și în materie de vînătorie să urmezi părinteștile lui povețe. ODOBESCU, S. III 11. DLRLC
      • format_quote Urmează dieta care o urmez eu. NEGRUZZI, S. I 207. DLRLC
      • format_quote Ciobănașul urmă întocmai cele ce-l învățase acei necunoscuți. ȘEZ. I 208. DLRLC
      • format_quote După sfatul acesta a și urmat șerpoaica de maică. SBIERA, P. 31. DLRLC
      • format_quote Mult se gîndi bietul om ce-ar face și cum ar urma ca să nimerească mai bine. RETEGANUL, P. I 44. DLRLC
      • format_quote Așa a trebui să urmez, om bun, zise fiul craiului. CREANGĂ, P. 202. DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv învechit Ce să urmează după obiceiul pămîntului n-are nevoie de scris. DELAVRANCEA, O. II 137. DLRLC
      • format_quote impersonal Să propuie în cameră votarea pensiei întregi a frate-meu pentru văduva lui, precum s-a urmat pentru văduva lui beizade Iancu Ghica. ALECSANDRI, S. 171. DLRLC
      • 3.1.1. rar A urmări o problemă științifică, un studiu. DLRLC
        sinonime: urmări
        • format_quote [Filimon] a studiat și a urmat dezvoltarea ciocoiului. GHICA, S. A. 81. DLRLC
  • 4. tranzitiv intranzitiv A frecventa o formă de învățământ. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dacă tot ai urmat chimia, cin te-a pus să te bagi în alimentare... în bucătărie? BARANGA, I. 153. DLRLC
    • format_quote Familia s-a învoit să urmeze la liceul săsesc. REBREANU, I. 61. DLRLC
  • 5. tranzitiv intranzitiv A veni, în timp, după cineva sau ceva (luându-i locul). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: succeda
    • format_quote Urmau alți bulgări, care rămîneau curați. DUMITRIU, N. 151. DLRLC
    • format_quote Cînd unul trece, altul vine În astă lume a-l urma. EMINESCU, O. I 204. DLRLC
    • format_quote reflexiv Ca azi va fi ziua de mîne, Ca mîni toți anii s-or urma. EMINESCU, O. I 212. DLRLC
    • 5.1. intranzitiv A succeda cuiva într-un post, într-o demnitate; a înlocui pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Urmași în scaun viteazului Bogdan. DELAVRANCEA, O. II 90. DLRLC
      • format_quote Iliaș, urmînd în tronul părintelui său, după o scurtă și desfrînată domnie se duse la Constantinopol. NEGRUZZI, S. I 143. DLRLC
    • 5.2. intranzitiv A-și avea locul după cineva sau ceva într-o ierarhie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote După gradul de caporal urmează cel de sergent. DLRLC
  • 6. tranzitiv intranzitiv A duce mai departe un lucru început. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: continua
    • format_quote Urmîndu-și călătoria, ajunseră în cele din urmă în vîrful Hulei, de unde se vede Blajul. CĂLINESCU, E. 107. DLRLC
    • format_quote Se oprea la fiecare vapor, se uita lung, cercetător și pleca înainte, urmîndu-și inspecția. BART, S. M. 60. DLRLC
    • format_quote Închizînd ochii își așeză iar capul să-și urmeze somnul. CARAGIALE, O. III 68. DLRLC
    • format_quote Trenul își urmează drumul de la Periș către Buftea cu mare viteză. CARAGIALE, O. II 163. DLRLC
    • format_quote Au lăsat-o să-și urmeze drumul în pace și n-au mai cerut de la dînsa nici un ajutor. CREANGĂ, O. A. 182. DLRLC
    • format_quote Ea-și urma cărarea-n codru. EMINESCU, O. IV 235. DLRLC
    • format_quote Harap-Alb ca de foc se ferea și urmîndu-și calea înainte la stăpînu-său le ducea. CREANGĂ, P. 228. DLRLC
    • format_quote Să lăsăm cetatea asta și să ne urmăm drumul înainte. ALECSANDRI, T. II 17. DLRLC
    • format_quote Urmă să lucreze, ca să se încălzească. DUMITRIU, P. F. 17. DLRLC
    • format_quote Putem să urmăm a spune «umbrelă» cînd obiectul îl folosim pentru ploaie? SADOVEANU, E. 38. DLRLC
    • format_quote Urmă să privească cu jind la ceata flăcăilor. REBREANU, I. 18. DLRLC
    • format_quote Jocul urmează tăcut, din ce în ce parcă mai sălbatic. REBREANU, I. 12. DLRLC
    • format_quote Dăscălimea o să urmeze înainte cu gazeta și în lipsa lui. CARAGIALE, O. I 128. DLRLC
    • 6.1. prin specializare A continua vorba începută, textul început; a spune sau a scrie mai departe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Eu îl cunosc pe Ion Creangă, urmă el cu oarecare mîndrie. SADOVEANU, E. 111. DLRLC
      • format_quote Avocatul urmează, privind vesel împrejur. DELAVRANCEA, H. T. 213. DLRLC
      • format_quote O, bunul meu domn, viteazul meu soț, urmă ea, destul! NEGRUZZI, S. I 142. DLRLC
    • chat_bubble Va urma = indicație pusă la sfârșitul unui text tipărit într-o publicație periodică, pentru a arăta că textul este numai o parte a unei lucrări mai mari, care va apărea în fragmente succesive în numerele următoare ale publicației. DLRLC
  • 7. intranzitiv A avea loc, a se produce, a se îndeplini (după...). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu cumva să bleștești din gură cătră cineva despre ceea ce a urmat între noi. CREANGĂ, P. 207. DLRLC
    • format_quote Vorba între ei urma latinește. NEGRUZZI, S. I 285. DLRLC
    • format_quote reflexiv rar Voi încă să vă spui Ceea ce s-a urmat sub stăpînirea lui. ALEXANDRESCU, M. 331. DLRLC
  • 8. tranzitiv (Cu valoare de semiauxiliar) A fi nevoie. DEX '09 DEX '98
    sinonime: trebui
    • format_quote Descoperirea voastră urma să dea pe lîngă fontă și un metal rar, care înlocuiește cositorul. BARANGA, I. 198. DLRLC
    • format_quote [Mitropolitul] urma să treacă chiar în acea după-amiază, cu sobor de preoți și mare alai. SADOVEANU, O. VIII 248. DLRLC
    • format_quote Ziua a doua de crăciun urmau să o petreacă toți la Gogu. REBREANU, R. I 229. DLRLC
    • format_quote impersonal Urma deci să stau acolo încă o săptămînă. BARANGA, I. 171. DLRLC
    • format_quote impersonal Dar pentru că este o providență... prin aceea nu urmează că omul este un instrument orb al fatalității. BĂLCESCU, O. II 10. DLRLC
    • format_quote impersonal Povățuiește pe unde urmează de a călători cineva dintr-un loc într-altul. DRĂGHICI, R. 7. DLRLC
    • diferențiere Are valoare de semiauxiliar, dând acțiunii verbului următor o nuanță de viitor sau de necesitate, care decurge sau rezultă dintr-o acțiune anterioară. DLRLC
etimologie:
  • urmă DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.