19 definiții pentru însemna (reprezenta)

din care

Explicative DEX

ÎNSEMNA, (I) însemn, (II) însemnez, vb. I. I. Tranz. 1. A aplica, a pune un semn caracteristic de recunoaștere. ◊ Expr. A însemna cu fierul roșu = a înfiera. 2. A nota (prin scris sau prin alte semne grafice), a face o însemnare. 3. A delimita. II. Intranz. unipers. A avea un anumit înțeles, o anumită semnificație; a marca, a arăta. ♦ (Despre cuvinte) A avea accepția de..., a exprima un anumit înțeles. ♦ A avea o anumită importanță, o anumită valoare. – Lat. insignare sau în + semn.

însemna [At:...

ÎNSEMNA, însemn, vb. I. I. Tranz. 1. A aplica, a pune un semn caracteristic de recunoaștere. ◊ Expr. A însemna cu fierul roșu = a înfiera. 2. A nota (prin scris sau prin alte semne grafice), a face o însemnare. 3. A delimita. II. Intranz. unipers. A avea un anumit înțeles, o anumită semnificație; a marca, a arăta. ♦ (Despre cuvinte) A avea accepția de..., a exprima un anumit înțeles. ♦ A avea o anumită importanță, o anumită valoare. [Prez. ind. și: însemnez] – Lat. insignare sau în + semn.

ÎNSEMNA, $însemn...

ÎNSEMNA vb. I...

@A ÎNSEMNA însemn ...

însémn, -éz, a @-á...

Ortografice DOOM

însemna2 (a ~)...

!însemna2 (a rep...

însemna vb., ind....

însemna (ind. #p...

Enciclopedice

@ALL PROGRESS MEANS ...

Argou

însemna, $însemn #...

@a se însemna / a se...

Sinonime

ÎNSEMNA vb. 1. ...

ÎNSEMNA vb. v. $d...

ÎNSEMNA vb. @1....

însemna vb. #v....

Expresii și citate

@Ich weiss nicht, wa...

Intrare: însemna (reprezenta)
însemna1 (1 -n) verb grupa I conjugarea I
verb (VT25)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • însemna
  • ‑nsemna
  • însemnare
  • ‑nsemnare
  • însemnat
  • ‑nsemnat
  • însemnatu‑
  • ‑nsemnatu‑
  • însemnând
  • ‑nsemnând
  • însemnându‑
  • ‑nsemnându‑
singular plural
  • înseamnă
  • ‑nseamnă
  • însemnați
  • ‑nsemnați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • însemn
  • ‑nsemn
(să)
  • însemn
  • ‑nsemn
  • însemnam
  • ‑nsemnam
  • însemnai
  • ‑nsemnai
  • însemnasem
  • ‑nsemnasem
a II-a (tu)
  • însemni
  • ‑nsemni
(să)
  • însemni
  • ‑nsemni
  • însemnai
  • ‑nsemnai
  • însemnași
  • ‑nsemnași
  • însemnaseși
  • ‑nsemnaseși
a III-a (el, ea)
  • înseamnă
  • ‑nseamnă
(să)
  • însemne
  • ‑nsemne
  • însemna
  • ‑nsemna
  • însemnă
  • ‑nsemnă
  • însemnase
  • ‑nsemnase
plural I (noi)
  • însemnăm
  • ‑nsemnăm
(să)
  • însemnăm
  • ‑nsemnăm
  • însemnam
  • ‑nsemnam
  • însemnarăm
  • ‑nsemnarăm
  • însemnaserăm
  • ‑nsemnaserăm
  • însemnasem
  • ‑nsemnasem
a II-a (voi)
  • însemnați
  • ‑nsemnați
(să)
  • însemnați
  • ‑nsemnați
  • însemnați
  • ‑nsemnați
  • însemnarăți
  • ‑nsemnarăți
  • însemnaserăți
  • ‑nsemnaserăți
  • însemnaseți
  • ‑nsemnaseți
a III-a (ei, ele)
  • înseamnă
  • ‑nseamnă
(să)
  • însemne
  • ‑nsemne
  • însemnau
  • ‑nsemnau
  • însemna
  • ‑nsemna
  • însemnaseră
  • ‑nsemnaseră
însemna2 (1 -nez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • însemna
  • ‑nsemna
  • însemnare
  • ‑nsemnare
  • însemnat
  • ‑nsemnat
  • însemnatu‑
  • ‑nsemnatu‑
  • însemnând
  • ‑nsemnând
  • însemnându‑
  • ‑nsemnându‑
singular plural
  • însemnea
  • ‑nsemnea
  • însemnați
  • ‑nsemnați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • însemnez
  • ‑nsemnez
(să)
  • însemnez
  • ‑nsemnez
  • însemnam
  • ‑nsemnam
  • însemnai
  • ‑nsemnai
  • însemnasem
  • ‑nsemnasem
a II-a (tu)
  • însemnezi
  • ‑nsemnezi
(să)
  • însemnezi
  • ‑nsemnezi
  • însemnai
  • ‑nsemnai
  • însemnași
  • ‑nsemnași
  • însemnaseși
  • ‑nsemnaseși
a III-a (el, ea)
  • însemnea
  • ‑nsemnea
(să)
  • însemneze
  • ‑nsemneze
  • însemna
  • ‑nsemna
  • însemnă
  • ‑nsemnă
  • însemnase
  • ‑nsemnase
plural I (noi)
  • însemnăm
  • ‑nsemnăm
(să)
  • însemnăm
  • ‑nsemnăm
  • însemnam
  • ‑nsemnam
  • însemnarăm
  • ‑nsemnarăm
  • însemnaserăm
  • ‑nsemnaserăm
  • însemnasem
  • ‑nsemnasem
a II-a (voi)
  • însemnați
  • ‑nsemnați
(să)
  • însemnați
  • ‑nsemnați
  • însemnați
  • ‑nsemnați
  • însemnarăți
  • ‑nsemnarăți
  • însemnaserăți
  • ‑nsemnaserăți
  • însemnaseți
  • ‑nsemnaseți
a III-a (ei, ele)
  • însemnea
  • ‑nsemnea
(să)
  • însemneze
  • ‑nsemneze
  • însemnau
  • ‑nsemnau
  • însemna
  • ‑nsemna
  • însemnaseră
  • ‑nsemnaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

însemna, însemnverb

  • 1. intranzitiv unipersonal A avea un anumit înțeles, o anumită semnificație. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • format_quote L-am întrebat ce însemna acele stane de piatră. ISPIRESCU, L. 302. DLRLC
    • format_quote Arald, ce însemnează pe tine negrul port? EMINESCU, O. I 97. DLRLC
    • 1.1. (Despre cuvinte) A avea accepția de..., a exprima un anumit înțeles. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • 1.2. A avea o anumită importanță, o anumită valoare. DEX '09 DEX '98 MDN '00
      • format_quote A vorbi corect înseamnă a o face așa cum cere uzul lingvistic. VIANU, S. 6. DLRLC
      • format_quote Un han lîngă un șleah însemnează lucru mare. SADOVEANU, O. VII 28. DLRLC
    • chat_bubble A nu însemna nimic = a nu avea nicio însemnătate, nicio importanță, nicio valoare. DLRLC
      • format_quote O lacrimă în ochii ei Nimic nu-nseamnă. COȘBUC, P. I 79. DLRLC
    • chat_bubble Ce înseamnă asta? se spune pentru a arăta dezaprobarea față de purtarea cuiva. DLRLC
      • format_quote Ce înseamnă asta? Sperii copiii, unde te trezești? SAHIA, N. 53. DLRLC
etimologie:
  • limba latină insignare DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • în + semn DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.