opțiuni
  • info

19 definiții pentru șfichi (s.n.)

din care

Explicative DEX

ȘFICHI, (I) interj., (II) șfichiuiri, s. n. I. Interj. Cuvânt care imită șuieratul biciului. II. S. n. 1. Capătul subțire și neîmpletit al biciului; pleasnă. ♦ Lovitură dată cu vârful biciului. ♦ Fig. Vorbă răutăcioasă, răutate, împunsătură. ◊ Expr. A lua (pe cineva) în șfichi = a înțepa cu vorba; a ironiza. 2. Mănunchi, grup de fire de păr. – Onomatopee.

șfichi [At: D...

ȘFICHI, (I) interj., (II) șfichiuri, s. n. I. Interj. Cuvânt care imită șuieratul biciului. II. S. n. 1. Capătul subțire și neîmpletit al biciului; pleasnă. ♦ Lovitură dată cu vârful biciului. ♦ Fig. Vorbă răutăcioasă, răutate, împunsătură. ◊ Expr. A lua (pe cineva) în sfichi = a înțepa cu vorba; a ironiza. 2. Mănunchi, grup de fire de păr. – Onomatopee.

ȘFICHI2, $șfichiu...

ȘFICHI ~uri n. 1...

șfichĭ (Mold. nord...

sfichi sn #...

svichi sn #v...

șvichi sn #v...

sfichiu n. vârful ...

șvichiu n. V. @sfi...

Ortografice DOOM

șfichi2 s. #n...

șfichi2 s. n., ...

șfichi s. n., pl. ...

Sinonime

ȘFICHI s. sfârc, p...

ȘFICHI s. v. $iron...

ȘFICHI s. sfîrc,...

șfichi s. v. I...

Regionalisme / arhaisme

sfichi s.n. (reg.)...

Intrare: șfichi (s.n.)
șfichi1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șfichi
  • șfichiul
  • șfichiu‑
plural
  • șfichiuri
  • șfichiurile
genitiv-dativ singular
  • șfichi
  • șfichiului
plural
  • șfichiuri
  • șfichiurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfichi
  • sfichiul
  • sfichiu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • sfichi
  • sfichiului
plural — —
vocativ singular —
plural —
svichi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șvichiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șvichi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șfichi, șfichiurisubstantiv neutru

  • 1. Capătul subțire și neîmpletit al biciului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pleasnă plesnitoare sfârc șugar
    • format_quote A rîs și Dumitru, mîngîind șfichiul harapnicului. SADOVEANU, P. S. 82. DLRLC
    • format_quote Zveltul bici cu șfichiul lui sonor de mătase... vestise cetățenii pașnicului oraș că le-a sosit un nou emul al lui Hipocrat. ANGHEL, PR. 88. DLRLC
    • format_quote Moș Nichifor avea o biciușcă de cele de cînepă, împletită de mîna lui, și cu șfichiul de mătasă, cu care pocnea de-ți lua auzul. CREANGĂ, P. 107. DLRLC
    • format_quote figurat Prinse a alerga, ca mînat de un bici nevăzut, cu șfichi de foc. SADOVEANU, O. VII 363. DLRLC
    • format_quote figurat Atinge-ți caii cu alga ta cu șfichi de spumă, O, tu crăiasa fantaziei. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 7. DLRLC
    • 1.1. Lovitură dată cu vârful biciului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A dat un șfichi calului. DLRLC
      • format_quote figurat Intra în cabina de baie, își biciuia grăsimea sub asprele șfichiuri de duș. C. PETRESCU, C. V. 142. DLRLC
    • 1.2. figurat Vorbă răutăcioasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: ironie persiflare răutate zeflemea împunsătură înțepătură
      • format_quote După multe șfichiuri ce-a primit moș Luca de la unii-alții... am ajuns într-un tîrziu, noaptea, în cieriul Socolei. CREANGĂ, A. 128. DLRLC
      • chat_bubble A lua (pe cineva) în șfichi = a înțepa cu vorba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: ironiza
        • format_quote Cei cu sacii în căruțe luau uneori în șfichi pe morar. SADOVEANU, M. C. 126. DLRLC
  • 2. Mănunchi, grup de fire de păr. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Își băgă, pînă a nu intra, căciula în sîn... și-și petrecu degetele... pe sub șfichiurile albe ale musteților. MIRONESCU, S. A. 31. DLRLC
    • format_quote Gazda mea avea musteți... și, cînd zic aceasta, înțeleg două șfichiuri de păr sure și lungi. HOGAȘ, M. N. 79. DLRLC
    • 2.1. Extremitate ascuțită, capăt, vârf al unui obiect. DLRLC
      • format_quote [Pescarul] se încovoaie... ca să ajungă cu șfichiul muștei pînă în alinătura de sub malul de dincolo. SADOVEANU, V. F. 67. DLRLC
      • format_quote figurat Ceaunele cu păcură întind șfichiuri de aur, fumegă. SADOVEANU, O. I 201. DLRLC
      • format_quote figurat Hora zburda în cerc larg, se întindea ca un șarpe, atingea cu șfichiuri alintătoare cînd pe femeile de pe margini, cînd pe bărbații din bătătura cîrciumii. REBREANU, R. I 128. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.