opțiuni
  • info

19 definiții pentru strună

din care

Explicative DEX

STRUNĂ, strune, s. f. 1. Fir elastic confecționat din metal, din păr de animale etc., care se întinde pe unele instrumente muzicale și produce, prin vibrare, sunete; coardă. ◊ Expr. A cânta (sau a bate) cuiva în strună (sau în struna cuiva) = a fi de aceeași părere cu cineva pentru a-i câștiga simpatia, favoarea; a linguși pe cineva. 2. Sfoară bine întinsă, făcută din fire elastice și răsucite, destinată să țină întinsă pânza fierăstrăului. ◊ Expr. (Adverbial) A merge strună = a merge foarte bine. ♦ Fir plastic sau metalic de care se leagă cârligul unei unelte de pescuit. 3. Parte a frâului care înconjoară bărbia calului și se prinde de cele două capete ale zăbalei. ◊ Expr. A ține (pe cineva) în strună = a înfrâna, a ține din scurt (pe cineva). 4. Compus: struna-cocoșului = numele a două plante erbacee cu frunzele ovale și flori albe (Cerastium). – Din sl. struna.

strună1 sf...

strună2 sf...

STRUNĂ, strune, s. f. 1. Fir elastic confecționat din metal, din intestine de animale etc., care se întinde pe unele instrumente muzicale și produce, prin vibrare, sunete; coardă. ◊ Expr. A cânta (sau a bate) cuiva în strună (sau în struna cuiva) = a fi de aceeași părere cu cineva pentru a-i câștiga simpatia, favoarea; a linguși pe cineva. 2. Sfoară bine întinsă, făcută din fire elastice și răsucite, destinată să țină întinsă pânza ferăstrăului. ◊ Expr. (Adverbial) A merge strună = a merge foarte bine. ♦ Fir plastic sau metalic de care se leagă cârligul unei unelte de pescuit. 3. Parte a frâului care înconjură bărbia calului și se prinde de cele două capete ale zăbalei. ◊ Expr. A ține (pe cineva) în strună = a înfrâna, a ține din scurt (pe cineva). 4. Compus: struna-cocoșului = numele a două plante erbacee cu frunzele ovale și flori albe (Cerastium). – Din sl. struna.

STRUNĂ, strune,...

STRUNĂ ~e f. 1)...

strună f. Mold. @1...

strúnă f., pl. e...

ZĂBĂLUȚĂ (pl....

Ortografice DOOM

strună s. f.,...

strună s. f., #...

strună s. f., g.-...

Etimologice

strună (-ne), #s....

Argou

a cânta în strună ...

Sinonime

STRUNĂ s. 1. v....

STRUNĂ s. v. $coa...

STRUNĂ s. 1. ...

strună s. v. ...

Regionalisme / arhaisme

strună, $strune,...

Intrare: strună
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strună
  • struna
plural
  • strune
  • strunele
genitiv-dativ singular
  • strune
  • strunei
plural
  • strune
  • strunelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strună, strunesubstantiv feminin

  • 1. Fir elastic confecționat din metal, din păr de animale etc., care se întinde pe unele instrumente muzicale și produce, prin vibrare, sunete. DEX '09 DLRLC
    sinonime: coardă
    • format_quote Privighetoarea e mare artist și cred c-ar putea interpreta o melodie auzită pe strune. SADOVEANU, O. VI 332. DLRLC
    • format_quote Scripcarul și cobzarul își potriveau într-una strunele. BUJOR, S.99. DLRLC
    • format_quote Salută zdrăngănind din strune Bătînd cadența din picior Și cîntă, legănîndu-și capul, Cobzarul. IOSIF, V. 48. DLRLC
    • format_quote figurat În odaie struna tăcerii rămase atît de întinsă că multă vreme nimeni nu cuteză s-o atingă. DAN, U. 103. DLRLC
    • format_quote figurat Vîntule, nebunule, De ți-ai rupe strunele. PĂUN-PINCIO, P. 43. DLRLC
    • chat_bubble A cânta (sau a bate) cuiva în strună (sau în struna cuiva) = a fi de aceeași părere cu cineva pentru a-i câștiga simpatia, favoarea; a linguși pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: linguși
      • format_quote Într-un an se duce la Iași cu cravată roșie pînă la brîu și ne cîntă în strună, într-altul ne împiedică serbarea. GALAN, Z. R. 13. DLRLC
      • format_quote Femeia a priceput slăbiciunea bărbatului și totdeauna i-a bătut în strună. SEVASTOS, N. 3. DLRLC
    • chat_bubble A întoarce struna sau a o întoarce pe altă strună = a schimba cântecul. DLRLC
      • format_quote Măi arcușe frățioare, Ia întoarce struna, Pentru dorul ce ne doare Să-i mai zicem una! DEȘLIU, G. 17. DLRLC
      • chat_bubble figurat A-și schimba părerea, atitudinea; a întoarce foaia. DLRLC
    • chat_bubble glumeț A-i face cuiva spatele strună = a bate zdravăn. DLRLC
      sinonime: bate
      • format_quote Sună bine-n cobză, sună, Să nu-ți fac spetele strună. ALECSANDRI, P. A. 58. DLRLC
  • 2. Sfoară bine întinsă, făcută din fire elastice și răsucite. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Spînu se zvîrlise în picioare... bizuit în prăjină și în struna de treizeci de fire de coadă de cal. SADOVEANU, N. F. 102.
    • format_quote Descalecă arcașii... Trag, strunele vibrează, sunînd zbîrnăitoare. ALECSANDRI, P. III 224.
    • 2.1. Sfoara destinată să țină întinsă pânza fierăstrăului. DEX '09
    • 2.2. În legătură cu verbe de mișcare, sugerează ideea de mers grăbit, fără ocoluri, drept la țintă. DLRLC
      • format_quote N-apucă să-și ieie măcar rămas bun de la copilă, ci plecă strună. ȘEZ. VIII 71. DLRLC
      • chat_bubble (și) adverbial A merge strună = a merge foarte bine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote E greu să dai de căpătîi, Dar dacă dai, merg strună toate. COȘBUC, P. I 89. DLRLC
        • format_quote Treaba mergea strună; băieții schimbau tabla în toate zilele, și sîmbăta, procitanie. CREANGĂ, A. 4. DLRLC
        • format_quote Treaba mergea strună. NEGRUZZI, S. I 343. DLRLC
    • 2.3. Fir plastic sau metalic de care se leagă cârligul unei unelte de pescuit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Eu îmi ridic iarăși varga undiței și cercetez cele două muște artificiale ale strunei. SADOVEANU, O. A. II 199. DLRLC
  • 3. Parte a frâului care înconjoară bărbia calului și se prinde de cele două capete ale zăbalei. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Cai clăbuciți la strune și zabale. DELAVRANCEA, la TDRG. DLRLC
    • chat_bubble A ține (pe cineva) în strună = a ține din scurt (pe cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: stăpâni înfrâna
      • format_quote Noua curte domnească... era plină de o gloată posomorîtă pe care abia o ținea în strună un șireag îndesat de dorobanți. ODOBESCU, S. I 107. DLRLC
  • chat_bubble compus Struna-cocoșului = numele a două plante erbacee cu frunzele ovale și flori albe (Cerastium). DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.