opțiuni
  • info

16 definiții pentru înfrâna

din care

Explicative DEX

ÎNFRÂNA, înfrânez, vb. I. Tranz. A pune frâu; p. ext. a îmblânzi, a domestici. ♦ Fig. A stăvili, a reține, a potoli. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) stăpâni, a (se) domina. – Lat. infrenare.

ÎNFRÂNA, înfrânez, vb. I. Tranz. A pune frâu; p. ext. a îmblânzi, a domestici. ♦ Fig. A stăvili, a reține, a potoli. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) stăpâni, a (se) domina. – Lat. infrenare.

înfrâna [At:...

ÎNFRÂNA vb. I... corectat(ă)

A ÎNFRÂNA ~ez $t...

înfrânà v. 1. a ...

înfrâia v #...

ÎNFRÎNA, $înfrîne...

înfrînéz v. tr. (l...

Ortografice DOOM

înfrâna (a ~) #vb...

înfrâna (a ~) #...

înfrâna vb., ind....

înfrânez.

Sinonime

ÎNFRÂNA vb. 1. ...

ÎNFRÂNA vb. v. $d...

ÎNFRÎNA vb. @1....

înfrîna vb. #v....

Intrare: înfrâna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înfrâna
  • ‑nfrâna
  • înfrânare
  • ‑nfrânare
  • înfrânat
  • ‑nfrânat
  • înfrânatu‑
  • ‑nfrânatu‑
  • înfrânând
  • ‑nfrânând
  • înfrânându‑
  • ‑nfrânându‑
 singular plural
  • înfrânează
  • ‑nfrânează
  • înfrânați
  • ‑nfrânați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înfrânez
  • ‑nfrânez
 (să)
  • înfrânez
  • ‑nfrânez
  • înfrânam
  • ‑nfrânam
  • înfrânai
  • ‑nfrânai
  • înfrânasem
  • ‑nfrânasem
a II-a (tu)
  • înfrânezi
  • ‑nfrânezi
 (să)
  • înfrânezi
  • ‑nfrânezi
  • înfrânai
  • ‑nfrânai
  • înfrânași
  • ‑nfrânași
  • înfrânaseși
  • ‑nfrânaseși
a III-a (el, ea)
  • înfrânează
  • ‑nfrânează
 (să)
  • înfrâneze
  • ‑nfrâneze
  • înfrâna
  • ‑nfrâna
  • înfrână
  • ‑nfrână
  • înfrânase
  • ‑nfrânase
plural I (noi)
  • înfrânăm
  • ‑nfrânăm
 (să)
  • înfrânăm
  • ‑nfrânăm
  • înfrânam
  • ‑nfrânam
  • înfrânarăm
  • ‑nfrânarăm
  • înfrânaserăm
  • ‑nfrânaserăm
  • înfrânasem
  • ‑nfrânasem
a II-a (voi)
  • înfrânați
  • ‑nfrânați
 (să)
  • înfrânați
  • ‑nfrânați
  • înfrânați
  • ‑nfrânați
  • înfrânarăți
  • ‑nfrânarăți
  • înfrânaserăți
  • ‑nfrânaserăți
  • înfrânaseți
  • ‑nfrânaseți
a III-a (ei, ele)
  • înfrânează
  • ‑nfrânează
 (să)
  • înfrâneze
  • ‑nfrâneze
  • înfrânau
  • ‑nfrânau
  • înfrânară
  • ‑nfrânară
  • înfrânaseră
  • ‑nfrânaseră
înfrâia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfrâna, înfrânezverb

  • 1. A pune frâu. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • format_quote Făt-Frumos înșelă și înfrînă calul. ISPIRESCU, L. 4. DLRLC
    • format_quote Și plîngînd înfrînă calul. Calul ei cel alb ca neaua, Îi netează mîndra coamă Și plîngind îi pune șaua. EMINESCU, O. I 66. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Domestici, îmblânzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: domestici îmblânzi
      • format_quote Dacă dobitoacele n-ar fi fost înfrînate, de demult ar fi sfîșiet pe om. CREANGĂ, P. 209. DLRLC
    • 1.2. figurat Domoli, potoli, reține, stăvili. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
      sinonime: domoli potoli reține stăvili
      • format_quote Se lăsă pe speteaza scaunului și începu să rîdă, stăpînindu-se cît putea. Îi făcea rău rîsul, îi făcea rău și sila de-a și-l înfrîna, și-i curgeau lacrimi pe obraji. DUMITRIU, N. 85. DLRLC
      • format_quote Oamenii... își înfrînară resimțimintele. ODOBESCU, S. III 468. DLRLC
      • format_quote Orișicît vei înfrîna pe un domn, anevoie va fi a-l face pe el și pe oameni a uita vechiul obicei, a-l opri d-a se crede, măcar uneori, stăpîn al țării. BĂLCESCU, O. I 351. DLRLC
    • 1.3. tranzitiv reflexiv figurat A (se) stăpâni, a (se) domina. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
      sinonime: abține domina reține stăpâni tempera
      • format_quote Se îndîrjea, Dar tot el se înfrîna. TEODORESCU, P. P. 546. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.