opțiuni
  • info

17 definiții pentru domina

din care

Explicative DEX

DOMINA, domin, vb. I. 1. Tranz. A ține pe cineva sau ceva sub influența sau stăpânirea sa; a stăpâni. ♦ Refl. A nu-și da pe față sentimentele, gândurile etc.; a se reține, a se stăpâni. 2. Tranz. și intranz. A întrece (cu mult) prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare, a se înălța deasupra tuturor. 3. Intranz. și tranz. A se impune prin număr sau prin intensitate; a predomina, a prevala. ♦ Tranz. A se dovedi net superior adversarului (într-o întrecere sportivă). – Din fr. dominer, lat. dominari.

domina [At: ...

DOMINA, domin, vb. I. 1. Tranz. (Despre oameni, idei, concepții etc.) A ține pe cineva sau ceva sub influența sau stăpânirea sa; a stăpâni. ♦ Refl. A reuși să nu-și dea pe față sentimentele, gândurile etc. a se reține, a se stăpâni. 2. Tranz. și intranz. A întrece (cu mult) prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare, a se înălța deasupra tuturor. 3. Intranz. și tranz. A se impune prin număr sau prin intensitate; a predomina, a prevala. ♦ Tranz. A se dovedi net superior adversarului (într-o competiție sportivă). – Din fr. dominer, lat. dominari.

DOMINA, domin,...

DOMINA vb. I. 1. tr. A ține sub influența sa; a stăpîni în mod absolut. ♦ refl. A se stăpîni, a se reține. 2. tr. (Fig.) A fi mai ridicat decît locurile înconjurătoare, a întrece. 3. intr. A se impune, a predomina. [P.i. domin și -nez. / < fr. dominer, it. lat. dominari].

DOMINA vb. I....

@A DOMINA domin 1....

@A SE DOMINA mă dom...

dominà v. 1. a s...

* dómin și -éz, ...

Ortografice DOOM

domina (a ~) #vb....

domina (a ~) #v...

domina vb., ind. ...

domin, -nator adj. v.

Etimologice

@domina (domin, do...

Sinonime

DOMINA vb. 1. v...

DOMINA vb. 1....

Intrare: domina
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • domina
  • dominare
  • dominat
  • dominatu‑
  • dominând
  • dominându‑
 singular plural
  • domină
  • dominați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • domin
 (să)
  • domin
  • dominam
  • dominai
  • dominasem
a II-a (tu)
  • domini
 (să)
  • domini
  • dominai
  • dominași
  • dominaseși
a III-a (el, ea)
  • domină
 (să)
  • domine
  • domina
  • domină
  • dominase
plural I (noi)
  • dominăm
 (să)
  • dominăm
  • dominam
  • dominarăm
  • dominaserăm
  • dominasem
a II-a (voi)
  • dominați
 (să)
  • dominați
  • dominați
  • dominarăți
  • dominaserăți
  • dominaseți
a III-a (ei, ele)
  • domină
 (să)
  • domine
  • dominau
  • dominară
  • dominaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

domina, dominverb

  • 1. tranzitiv A ține pe cineva sau ceva sub influența sau stăpânirea sa. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: stăpâni
    • format_quote Radu continuă... dominînd-o prin excesul lui de furie. CAMIL PETRESCU, T. II 160. DLRLC
    • format_quote Oricît de spart și de puternic ar fi fost glasul cu care Stanca-roiba încerca să-și domine vecinele... totul se pierdea în murmurul de stup uriaș al străzii. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 41. DLRLC
    • format_quote figurat Întreaga noapte e dominată... de cîntecul neîntrerupt și teluric al milioanelor de greieri, dezlănțuiți. BOGZA, C. O. 397. DLRLC
    • format_quote Concepția care a dominat celelalte lucrări dramatice ni s-a părut greșită. CAMIL PETRESCU, T. III 515. DLRLC
    • format_quote Și turcii-l vor duce cu dînșii-n cetate Și sclav ca să fie va fi destinat, Și pînă ce-n pieptu-i un suflet va bate De-un dor ce abate Va fi dominat. MACEDONSKI, O. I 15. DLRLC
    • format_quote intranzitiv figurat Tot izvoru-i de cristal, Căci pe lume-acum domină Iarna cu-orizonturi mari. ALECSANDRI, O. 221. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A nu-și da pe față sentimentele, gândurile etc.; a se reține, a se stăpâni. DEX '09 DLRLC DN
      sinonime: reține stăpâni
      • format_quote E unul din acei impulsivi permanenți care știu să se domine perfect. CAMIL PETRESCU, T. III 19. DLRLC
  • 2. tranzitiv intranzitiv A întrece (cu mult) prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare, a se înălța deasupra tuturor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: întrece
    • format_quote Hăsmașul Mare continuă să fie aceeași enormă masă de cremene, dominînd lumea dinspre miazănoapte. BOGZA, C. O. 154. DLRLC
    • format_quote Acea zidire înfășurată încă în feșele schelelor... părea și mai mare, dominînd toată mahalaua. GHICA, S. 152. DLRLC
    • format_quote rar Acropolis este în vîrful unei stînci, care domină peste oraș. BOLINTINEANU, O. 306. DLRLC
  • 3. intranzitiv tranzitiv A se impune prin număr sau prin intensitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: impune predomina prevala
    • format_quote Pe alocurea, cicoarea domină puternic. IBRĂILEANU, A. 47. DLRLC
    • 3.1. tranzitiv A se dovedi net superior adversarului (într-o întrecere sportivă). DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.