opțiuni
  • info

46 de definiții pentru scaun

din care

Explicative DEX

SCAUN, scaune, s. n. I. 1. Mobilă (de lemn, de metal etc.), cu sau fără spetează, pe care poate să stea o singură persoană. ◊ Scaun de tortură (sau de supliciu) = dispozitiv în formă de scaun pe care, în vechime, era imobilizat cel supus torturii. Scaun electric = (în unele state) instrument de execuție prin electrocutare a condamnaților la moarte. ◊ Compus: (Pop.) Scaunul-lui-Dumnezeu = constelația Casiopeea. (Bot.) scaunul-cucului = plantă erbacee robustă cu flori purpurii reunite într-un capitul (Dianthus giganteus). ♦ Fig. (Mai ales urmat de determinări) Locul, funcția deținută de cineva ca membru al unei adunări (elective). 2. Tron; p. ext. funcția și autoritatea monarhului, a domnitorului; domnie. ♦ Fig. Reședința monarhului sau a cârmuirii; capitala unui stat. ◊ Sfântul Scaun sau Scaunul Apostolic (ori Pontifical) = reședința papei; p. ext. papalitatea. ♦ Circumscripție teritorial-administrativă a sașilor și a secuilor din Transilvania, în cadrul organizației de stat austro-ungare. ♦ (Determinat prin „de judecată”) Instanță judecătorească. II. 1. (Pop.; de obicei urmat de determinări) Dispozitiv de lemn în formă de masă sau de bancă, la care își exercită meseria diverși lucrători. ♦ Butuc pe care se taie carnea la măcelărie; p. ext. măcelărie. 2. Suport, postament la diferite unelte, instrumente, mașini sau organe de mașini. 3. Schelet făcut din grinzi de lemn, care susține învelitoarea unui acoperiș și elementele pe care aceasta se sprijină. 4. Placă de lemn cu două piciorușe și o față curbă, pe care se sprijină coardele instrumentelor muzicale cu arcuș. III. Faptul de a elimina materiile fecale; p. ext. (concr.) materiile fecale eliminate de cineva. – Lat. scamnum.

scaun sn [#... corectat(ă)

SCAUN, scaune, s. n. I. 1. Mobilă (de lemn, de metal etc.) cu sau fără spetează, pe care poate să șadă o singură persoană. ◊ Scaun de tortură (sau de supliciu) = dispozitiv în formă de scaun pe care, în vechime, era imobilizat cel supus torturii. Scaun electric = dispozitiv pentru executarea prin electrocutare a condamnaților la moarte (în Statele Unite ale Americii) ◊ Compus: (pop.) Scaunul-lui-Dumnezeu = constelația Casiopeea. (Bot.) scaunul-cucului = plantă erbacee cu flori purpurii care crește în locuri nisipoase și pietroase (Dianthus giganteus). ♦ Fig. (Mai ales urmat de determinări) Locul, funcția deținută de cineva ca membru al unei adunări (elective). 2. Tron; p. ext. funcția și autoritatea monarhului, a domnitorului; domnie. ♦ Fig. Reședința monarhului sau a cârmuirii; capitala unui stat. ◊ Sfântul Scaun sau Scaunul Apostolic (sau Pontifical) = reședința papei; p. ext. papalitatea. ♦ Circumscripție teritorial-administrativă a sașilor și a secuilor din Transilvania, în cadrul organizației de stat austro-ungare. ♦ (Determinat prin „de judecată”) Instanță judecătorească. II. 1. (Pop.; de obicei urmat de determinări) Dispozitiv de lemn în formă de masă sau de bancă, la care își exercită profesiunea diverși meseriași. ♦ Butuc pe care se taie carnea la măcelărie. p. ext. măcelărie. 2. Suport, postament la diferite unelte, instrumente, mașini sau organe de mașini. 3. Schelet făcut din grinzi de lemn, care susține învelitoarea unui acoperiș și elementele pe care aceasta se sprijină. 4. Placă de lemn cu două piciorușe și o față curbă, pe care se sprijină coardele instrumentelor muzicale cu arcuș. III. Faptul de a elimina materiile fecale; p. ext. (concr.) materiile fecale eliminate de cineva. – Lat. scamnum.

SCAUN, scaune, ...

SCAUN ~e n. 1) ...

scaun n. 1. mobi...

scáun și (Ban. Tra...

scamn sn #vz...

scan sm vz...

scand sm #vz...

scant sn #vz...

scaon sn #v...

scaund sn #...

scavn sn #vz...

scăuan sn #...

scoamn sn #v...

scaun rulant #s....

scaun-balansoar ...

scaun-etalon #s....

scaun-fotoliu #s...

scamn V. scaun....

Ortografice DOOM

scaun s. n., ...

scaun s. n., #p...

scaun s. n., pl. ...

@!Scaunul Pontifica...

!Sfântul Scaun (s...

@!Scaunul Pontific'...

Sfântul Scaun #s...

@Scaunul pontifica...

Sfântul Scaun adj...

Etimologice

scaun (-ne), #s. ...

Jargon

@SCAUN DE CATAPULTAR...

Enciclopedice

scaun, scaune #...

Argou

@a avea scaun la cap...

Sinonime

SCAUN s. 1. (pr...

SCAUN s. v. $abat...

scaun s. v. A...

SCAUN s. 1. (...

SCAUN DE ÎNSPIȚAT...

SCAUN DE SPIȚE s....

SCAUNUL s. art. v...

@SCAUNUL DE DINAINT...

scaun de înspițat...

scaun de spițe #s...

scaunul s. #art...

@scaunul de dinaint...

Intrare: scaun
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scaun
  • scaunul
  • scaunu‑
plural
  • scaune
  • scaunele
genitiv-dativ singular
  • scaun
  • scaunului
plural
  • scaune
  • scaunelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scamn
  • scamnul
plural
  • scamne
  • scamnele
genitiv-dativ singular
  • scamn
  • scamnului
plural
  • scamne
  • scamnelor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scan
  • scanul
plural
  • scani
  • scanii
genitiv-dativ singular
  • scan
  • scanului
plural
  • scani
  • scanilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scand
  • scandul
plural
  • scande
  • scandele
genitiv-dativ singular
  • scand
  • scandului
plural
  • scande
  • scandelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scant
  • scantul
plural
  • scante
  • scantele
genitiv-dativ singular
  • scant
  • scantului
plural
  • scante
  • scantelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scaon
  • scaonul
plural
  • scaone
  • scaonele
genitiv-dativ singular
  • scaon
  • scaonului
plural
  • scaone
  • scaonelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scaund
  • scaundul
plural
  • scaunde
  • scaundele
genitiv-dativ singular
  • scaund
  • scaundului
plural
  • scaunde
  • scaundelor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scavn
  • scavnul
plural
  • scavni
  • scavnii
genitiv-dativ singular
  • scavn
  • scavnului
plural
  • scavni
  • scavnilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scăuan
  • scăuanul
plural
  • scăuane
  • scăuanele
genitiv-dativ singular
  • scăuan
  • scăuanului
plural
  • scăuane
  • scăuanelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scoamn
  • scoamnul
plural
  • scoamne
  • scoamnele
genitiv-dativ singular
  • scoamn
  • scoamnului
plural
  • scoamne
  • scoamnelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scaun, scaunesubstantiv neutru

  • 1. Mobilă (de lemn, de metal etc.), cu sau fără spetează, pe care poate să stea o singură persoană. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Scamatorul, urcat pe scaunul lui, părea că se clatină. SAHIA, N. 69. DLRLC
    • format_quote Cerceta cu ochii cele trei scaune de paie. VLAHUȚĂ, O. A. III 19. DLRLC
    • 1.1. Scaun de tortură (sau de supliciu) = dispozitiv în formă de scaun pe care, în vechime, era imobilizat cel supus torturii. DEX '09 DLRLC
      • format_quote glumeț Două ore împietrise neclintită pe scaunul de supliciu al coaforului, cu fire și cîrlige electrice în păr. C. PETRESCU, C. V. 169. DLRLC
    • 1.2. Scaun electric = (în unele state) instrument de execuție prin electrocutare a condamnaților la moarte. DEX '09 DLRLC
    • 1.3. figurat (Mai ales urmat de determinări) Locul, funcția deținută de cineva ca membru al unei adunări (elective). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Scaunul de deputat îi era, așadar, indiferent. Nici nu-l ceruse, nici nu-l aștepta. C. PETRESCU, Î. II 134. DLRLC
      • format_quote Nu mai văd eu scaun în... sinod, cît hăul. CONTEMPORANUL, IV 7. DLRLC
    • 1.4. Bancă, de obicei fără spetează, pe care pot ședea mai multe persoane. DLRLC
      sinonime: bancă
      • format_quote Ne aduce un scaun nou și lung, și, după ce-a întrebat de dascăl, care cum ne purtăm, a stat puțin pe gînduri, apoi a pus nume scaunului «Calul Bălan». CREANGĂ, A. 2. DLRLC
  • 2. Tron. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: tron
    • format_quote În curînd scaunul Moldovei e văduv. Piciorul lui Ștefan obrintește. Încheieturile lui sînt prinse. DELAVRANCEA, A. 54. DLRLC
    • format_quote Cu atîta însă nu se mulțumea Chiajna; avînd un fiu pe scaun, ea sîrgui să-i agonisească și celuilalt domnia vecină a Moldovei. ODOBESCU, S. A. 156. DLRLC
    • 2.1. prin extensiune Funcția și autoritatea monarhului, a domnitorului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: domnie
      • format_quote De acum să vedeți voi certe, Lupte, vrajbe-ntre boieri Pentru scaun și averi! ALECSANDRI, P. A. 94. DLRLC
    • 2.2. figurat Reședința monarhului sau a cârmuirii; capitala unui stat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În toamna anului 1869, cam pe la sfîrșitul lui septembrie, Eminescu pornea spre scaunul cesaro-crăiesc. CĂLINESCU, E. 159. DLRLC
      • format_quote Făcea poftire... crailor, voievozilor și boierilor, înștiințîndu-i cu cărți de țeremonia domnească din scaunul Sucevei. SADOVEANU, F. J. 346. DLRLC
      • format_quote Înainte vreme scaunul era la Ieși, bre! numai de la Cuza încoace s-a mutat scaunul la București. SP. POPESCU, M. G. 76. DLRLC
      • 2.2.1. Sfântul Scaun sau Scaunul Apostolic (ori Pontifical) = reședința papei. DEX '09 DLRLC
    • 2.3. Circumscripție teritorial-administrativă a sașilor și a secuilor din Transilvania, în cadrul organizației de stat austro-ungare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De pe la Jiu încoace, pînă la scaunele săsești din Sebeș, din Sibiu și din Brașov... strejuiau vestiții moți. ODOBESCU, S. III 524. DLRLC
      • format_quote Secuii... erau împărțiți în scaune și aveau o organizație cu totul democratică. BĂLCESCU, O. II 209. DLRLC
    • 2.4. (Determinat prin „de judecată”) Instanță judecătorească. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: tribunal
      • format_quote Poate ar fi fost vinovat împăratul... căci ar fi tăiat pe copil fără să facă cercetare și fără să-l aducă la scaun de judecată. SADOVEANU, D. P. 139. DLRLC
    • chat_bubble A ridica, a înălța, a pune (sau a se urca, a veni) în scaun = a aduce (sau a veni) la domnie, a (se) face domn. DLRLC
      • format_quote Să vestești tuturora... că ieri am pus pe Bogdan pe scaunul Moldovei. DELAVRANCEA, A. 141.
      • format_quote Tu ai să te urci pe scaunul împărăției mele, fiindcă eu n-am moștenitor pînă acum. ISPIRESCU, L. 31.
      • format_quote Fu cel dintîi prinț care veni în scaun însoțit de o mulțime de greci. BĂLCESCU, O. I 69.
    • chat_bubble A se coborî din scaun = a abdica de la tron. DLRLC
      sinonime: abdica
  • 3. popular (De obicei urmat de determinări) Dispozitiv de lemn în formă de masă sau de bancă, la care își exercită meseria diverși lucrători. DEX '09 DLRLC
    • 3.1. Butuc pe care se taie carnea la măcelărie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Alaiul... trecu și prin piața mare, unde șetrele precupeților, scaunele măcelarilor și tarabele gelepilor... erau închise în ziua aceea. ODOBESCU, S. I 109. DLRLC
      • 3.1.1. prin extensiune Măcelărie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: măcelărie
        • format_quote La bărbat întins se duse și la scaun îl găsi, Căci casap era cu breasla. CONTEMPORANUL, I 510. DLRLC
    • 3.2. Scaun de doage = scăunoaie. DLRLC
      sinonime: scăunoaie
    • 3.3. Scaun de cioplit = bedreagul rotarului DLRLC
    • 3.4. Scaun de spițe = cobilă. DLRLC
      sinonime: cobilă
  • 4. Suport, postament la diferite unelte, instrumente, mașini sau organe de mașini. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Asaltul începu. Tunurile așezate pe scaune de lemn băteau necontenit cetatea. NEGRUZZI, S. I 173. DLRLC
  • 5. Schelet făcut din grinzi de lemn, care susține învelitoarea unui acoperiș și elementele pe care aceasta se sprijină. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 6. popular Fiecare dintre părțile spicului care susțin câte un bob. DLRLC
    • format_quote Spicul se alcătuiește din grăunte sau boabe așezate fiecare în rînduri, fiecare grăunte stînd într-un scaun al său. PAMFILE, A. R. 96. DLRLC
    • chat_bubble rar (Despre cereale) A băga scaun = lega. DLRLC
      sinonime: lega
      • format_quote Grîul băgase scaun și ajungea la genunchi. SANDU-ALDEA, U. P. 57. DLRLC
  • 7. Placă de lemn cu două piciorușe și o față curbă, pe care se sprijină coardele instrumentelor muzicale cu arcuș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 8. Mică platformă în vârful unei scări, de unde e observat și pândit vânatul de către vânători. DLRLC
  • 9. Faptul de a elimina materiile fecale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.