opțiuni
  • info

26 de definiții pentru scandal

din care

Explicative DEX

SCANDAL, scandaluri, s. n. 1. Zarvă, vâlvă produsă de o faptă reprobabilă, rușinoasă; indignare, revoltă provocată de o asemenea faptă. ♦ Zgomot mare, gălăgie, tărăboi. ◊ Expr. (Fam.) A face cuiva scandal = a mustra aspru, a certa pe cineva cu vorbe aspre pe ton ridicat. 2. Întâmplare care tulbură ordinea publică; faptă urâtă, rușinoasă, care provoacă indignare. ♦ Situație rușinoasă; rușine. – Din fr. scandale, lat. scandalum.

SCANDAL, scandaluri, s. n. 1. Zarvă, vâlvă produsă de o faptă reprobabilă, rușinoasă; indignare, revoltă provocată de o asemenea faptă. ♦ Zgomot mare, gălăgie, tărăboi. ◊ Expr. (Fam.) A face cuiva scandal = a mustra aspru, a certa pe cineva cu vorbe aspre pe ton ridicat. 2. Întâmplare care tulbură ordinea publică; faptă urâtă, rușinoasă, care provoacă indignare. ♦ Situație rușinoasă; rușine. – Din fr. scandale, lat. scandalum.

scandal sn ...

SCANDAL, $scandal...

SCANDAL s.n. 1. Zarvă provocată de o faptă urîtă, rușinoasă; faptă urîtă, rea, care provoacă indignare. ♦ Situație rușinoasă. 3. Obiect de îmbrăcăminte femeiască asemănător burtierei. [Pl. -luri, -le. / < fr. scandale, cf. lat. scandalum].

SCANDAL s. n....

SCANDAL ~uri n....

scandal n. 1. oc...

scandál n., pl. $u...

scandală2 $#sf...

scandălă sf...

scandel{{În def...

scandelă2 $#sf...

scandilă sf...

scăndal sn ...

Ortografice DOOM

scandal s. n....

scandal s. n., ...

scandal s. n., pl...

scandal, -luri.

Etimologice

scandal (-luri), ...

Argou

SCANDAL bal, balam...

A FACE SCANDAL a f...

@a ieși cu scandal /...

Sinonime

SCANDAL s. 1. s...

SCANDAL s. v. $ab...

SCANDAL s. 1....

scandal s. v....

Intrare: scandal
scandal1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scandal
  • scandalul
  • scandalu‑
plural
  • scandaluri
  • scandalurile
genitiv-dativ singular
  • scandal
  • scandalului
plural
  • scandaluri
  • scandalurilor
vocativ singular —
plural —
scandal2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DLRLC, DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scandal
  • scandalul
  • scandalu‑
plural
  • scandale
  • scandalele
genitiv-dativ singular
  • scandal
  • scandalului
plural
  • scandale
  • scandalelor
vocativ singular —
plural —
scăndal
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scandel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scandală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scandal, scandalurisubstantiv neutru

  • 1. Zarvă, vâlvă produsă de o faptă reprobabilă, rușinoasă; indignare, revoltă provocată de o asemenea faptă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: indignare revoltă vâlvă zarvă
    • format_quote Două simțiminte au muncit mai mult pe Zoe: teama de un scandal public, și mai cu seamă teama că va pierde pe... Fănică. GHEREA, ST. CR. I 357. DLRLC
    • format_quote Plecarea lui din casa popii a iscat un mic scandal, la care el nu s-aștepta. VLAHUȚĂ, O. A. I 91. DLRLC
    • 1.1. Zgomot mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: gălăgie tărăboi zgomot
      • format_quote Atunci cînd un copil fuge de la școală, face un scandal strașnic. CĂLINESCU, E. 23. DLRLC
      • format_quote Scandalul se potolise, dar la casă erau încă discuții aprinse. BART, E. 371. DLRLC
      • format_quote poetic Cu o lovitură de coadă și cu un scandal de stropi, un păstrăv se poate întoarce de unde a venit. SADOVEANU, V. F. 88. DLRLC
      • format_quote În zori încep cocoșii, Păcătoșii, Ca să facă iar scandal, – Să te saturi de viața Și dulceața Traiului patriarhal. TOPÎRCEANU, P. 52. DLRLC
      • chat_bubble familiar A face cuiva scandal = a mustra aspru, a certa pe cineva cu vorbe aspre pe ton ridicat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: certa mustra
  • 2. Întâmplare care tulbură ordinea publică; faptă urâtă, rușinoasă, care provoacă indignare, oprobriu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Colonelul i-a poruncit categoric să sfîrșească scandalul cu reflectorul, fiindcă ajungem de rîsul și ocara armatei. REBREANU, P. S. 64. DLRLC
    • 2.1. Situație rușinoasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: rușine
      • format_quote A devenit un scandal cu cerșitorii aceștia. C. PETRESCU, C. V. 115. DLRLC
      • format_quote E un adevărat scandal cum ne tratează autoritățile portului. BART, S. M. 108. DLRLC
  • 3. Obiect de îmbrăcăminte femeiască asemănător burtierei. DN MDN '00
    sinonime: portjartier
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.