17 definiții pentru răfui
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (5)
- sinonime (4)
Explicative DEX
RĂFUI, răfuiesc, vb. IV. Refl. recipr. A cere socoteală (cuiva), a limpezi cu cineva o situație, a lămuri o neînțelegere; a se mustra, a se certa; a se bate cu cineva. – Et. nec.
RĂFUI, răfuiesc, vb. IV. Refl. recipr. A cere socoteală (cuiva), a limpezi cu cineva o situație, a lămuri o neînțelegere; a se mustra, a se certa; a se bate cu cineva. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
răfui1 [#At...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răfui2 $vt...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂFUI, $răfuiesc,...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂFUI, $răfuiesc,...
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
@A SE RĂFUI mă ~ie...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răfuì v. 1. a re...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
refui v #vz...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răfuĭésc v. tr. (r...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
răfui (a se ~) #v... corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
!răfui (a se ~)...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răfui vb., ind. p...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răfui (ind. #pre...
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
răfuesc, -uiam 1 imp., -uii 1 aor.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Sinonime
RĂFUI vb. a se so...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂFUI vb. v. $ach...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂFUI vb. a se ...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răfui vb v. ACH...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| verb (V408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
răfui, răfuiescverb
- 1. A cere socoteală (cuiva), a limpezi cu cineva o situație, a lămuri o neînțelegere; a se mustra, a se certa; a se bate cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cu voi doi... am eu o socoteală mai veche. O să ne răfuim noi într-o zi. STANCU, D. 55. DLRLC
- I se înfipse în creier gîndul că trebuie să se răfuiască cu George. REBREANU, I. 35. DLRLC
- Bine că ți-am aflat coțcăriile... Ne-om răfui mai tîrziu. ALECSANDRI, T. I 214. DLRLC
- Să ne lămurim și să mi te răfuiesc! C. PETRESCU, A. R. 31. DLRLC
- Ivan dezlegă turbinca în fața tuturor... și luînd cîte pe un drăcușor de cornuțe, mi ți-l ardea cu palcele, de-i crăpa pielea. Și după ce-l răfuia bine, îi da drumul. CREANGĂ, P. 306. DLRLC
- Sînt convins că acest articol are să aducă cel puțin zece abonați... – Cetește-mi-l, să vedem cum răfuiești guvernul. ALECSANDRI, T. 1651. DLRLC
- 1.1. A trage în toate părțile. DLRLCsinonime: sfârteca
- Găsește numai curechiul, iar carnea o răfuisă cînii. ȘEZ. VII 66. DLRLC
-
-
-
- Ieși, zicînd că are de răfuit niște oameni la curte. CONTEMPORANUL, VI 99. DLRLC
- Turcii... să se adune la casa vistierului... spre a li se căuta și răfui datoriile. BĂLCESCU, O. II 43. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.