17 definiții pentru rânduială

din care

Explicative DEX

RÂNDUIALĂ, rânduieli, s. f. 1. Faptul de a rândui; fel de aranjare a lucrurilor în mod ordonat; p. ext. ordine. 2. Fel în care se desfășoară o acțiune, un sistem de organizare statornicit sau impus. ♦ Măsură, directivă, dispoziție, aranjament. 3. Ceremonial, forme statornicite; datină, obicei, regulă. 4. (În Evul Mediu, în Țara Românească și Moldova) Denumire generică pentru anumite dări în bani către domnie. [Pr.: -du-ia-] – Rândui + suf. -eală.

rânduia $sf...

RÂNDUIALĂ, rânduieli, s. f. 1. Faptul de a rândui; fel de aranjare a lucrurilor în mod ordonat; p. ext. ordine. 2. Fel în care se desfășoară o acțiune, un sistem de organizare statornicit sau impus. ♦ Măsură, directivă, dispoziție, aranjament. 3. Ceremonial, forme statornicite; datină, obicei, regulă. 4. Denumire generică folosită în trecut pentru anumite dări în bani către domnie. [Pr.: -du-ia-] – Rândui + suf. -eală.

RÂNDUIALĂ ~ieli ...

RÎNDUIALĂ, $rîndu...

rândueală f. ordin...

rînduĭálă f., pl. ...

Ortografice DOOM

rânduia s. #f...

rânduia s. f....

rânduia s. f., ...

rânduială, -ieli.

rînduială, pl. r...

Sinonime

RÂNDUIA s. 1....

RÂNDUIA s. v. $...

RÎNDUIA s. @1...

rînduia s. #v...

Antonime

Rânduială ≠ deband...

Intrare: rânduială
rânduială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rânduia
  • rânduiala
plural
  • rânduieli
  • rânduielile
genitiv-dativ singular
  • rânduieli
  • rânduielii
plural
  • rânduieli
  • rânduielilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rânduia, rânduielisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a rândui; fel de aranjare a lucrurilor în mod ordonat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cancelaria mi-o țin în bună rînduială. SADOVEANU, P. M. 98. DLRLC
    • format_quote Avea gust și rînduială în toate. VLAHUȚĂ, O. A. 511. DLRLC
    • format_quote Cînd caravana ajunge la un izvor, toți călătorii descalecă și... cu ierarhică rînduială... își potolesc setea. RUSSO, O. 101. DLRLC
  • 2. Fel în care se desfășoară o acțiune, un sistem de organizare statornicit sau impus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: lege
    • format_quote E rînduiala firii bujorul să-nflorească. DEȘLIU, G. 51. DLRLC
    • format_quote După un sfat scurt și grabnic... hotărîră tustrei rînduiala bătăliei. SADOVEANU, O. VII 10. DLRLC
    • format_quote Noi sîntem proști și nu știm bine rînduielile. REBREANU, R. I 144. DLRLC
    • 2.1. Aranjament, directivă, dispoziție, măsură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Acest tovarăș de osîndă al meu mi-a arătat în mai multe rînduri care sînt rînduielile pe care le scoate domnia pentru pieirea acestei sărace țări. SADOVEANU, Z. C. 165. DLRLC
      • format_quote Dacă noi vă dăm pămînt și vine turcul și zice: «rînduiala asta nu-i place sultanului» și dă să vă ia pămîntul înapoi? CAMIL PETRESCU, O. II 285. DLRLC
      • format_quote Tu te duci, bădiță-n țară, Nu-mi lași nici o rînduială? – Rînduială ți-am lăsat Să nu faci mult sărutat! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 378. DLRLC
      • chat_bubble A face rânduială = a face ordine, aranjând, luând măsuri, dând dispoziții, poruncind. DLRLC
        • format_quote Să mergem să-mi văd oștenii; să fac rînduială pentru lipsa mea. SADOVEANU, O. VII 24. DLRLC
        • format_quote Făcu rînduială ca să macine grîul ce mai era la moară. SLAVICI, O. I 227. DLRLC
  • 3. Ceremonial, forme statornicite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe urmă a făcut toată rînduiala morților, după datină. SADOVEANU, O. VIII 188. DLRLC
    • format_quote Sfînta Duminecă a primit-o cu aceeași rînduială și tot așa de bine, ca și surorile sale. CREANGĂ, P. 92. DLRLC
  • 4. în Evul Mediu Țara Românească Moldova Denumire generică pentru anumite dări în bani către domnie. DEX '09 DLRLC
etimologie:
  • Rândui + -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.