opțiuni
  • info

17 definiții pentru impozit

din care

Explicative DEX

IMPOZIT, impozite, s. n. Prelevare obligatorie, fără prestație și nerambursabilă, efectuată de către administrația publică pentru satisfacerea necesităților de interes general; dare. ◊ Impozit direct = impozit stabilit în mod nominal în sarcina persoanelor fizice și juridice, având ca bază de impozitare veniturile sau averea acestora. Impozit indirect = impozit inclus în prețul de vânzare al unor bunuri materiale și servicii, vărsat la bugetul de stat de către agenții economici, dar suportat de consumatori. ♦ (În trecut) Bir. – Din lat. impositum (cu sensul fr. impôt).

impozit sn ...

IMPOZIT, impozite, s. n. Plată obligatorie stabilită prin lege, pe care cetățenii, instituțiile etc. o varsă din venitul lor în bugetul statului; dare. ♦ (În trecut) Bir. – Din lat. impositum (cu sensul fr. impôt).

IMPOZIT, $impozit...

IMPOZIT s.n. Plată obligatorie către stat pe care trebuie s-o efectueze cetățenii, organizațiile economice etc. potrivit anumitor norme de impunere, aceste norme, ca și natura și destinația impozitelor, depinzînd de orînduirea socială. [Pl. -te, -turi. / < lat. impositus, cf. it. imposta, fr. impôt].

IMPOZIT s. n....

IMPOZIT ~e n. 1...

impozit n. 1. da...

*impózit n., pl. $...

Ortografice DOOM

impozit s. n....

impozit s. n., ...

impozit s. n., pl...

impozit, -te.

Enciclopedice

IMPÓZIT (< lat. ...

Sinonime

IMPOZIT s. bir....

IMPOZIT s. bir,...

IMPOZIT. Subst. ...

Intrare: impozit
impozit1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • impozit
  • impozitul
  • impozitu‑
plural
  • impozite
  • impozitele
genitiv-dativ singular
  • impozit
  • impozitului
plural
  • impozite
  • impozitelor
vocativ singular —
plural —
impozit2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • impozit
  • impozitul
  • impozitu‑
plural
  • impozituri
  • impoziturile
genitiv-dativ singular
  • impozit
  • impozitului
plural
  • impozituri
  • impoziturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

impozit, impozitesubstantiv neutru

  • 1. Prelevare obligatorie, fără prestație și nerambursabilă, efectuată de către administrația publică pentru satisfacerea necesităților de interes general. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: dare
    • 1.1. Impozit direct = impozit stabilit în mod nominal în sarcina persoanelor fizice și juridice, având ca bază de impozitare veniturile sau averea acestora. DEX '09
    • 1.2. Impozit indirect = impozit inclus în prețul de vânzare al unor bunuri materiale și servicii, vărsat la bugetul de stat de către agenții economici, dar suportat de consumatori. DEX '09
    • 1.3. Impozit în natură. DLRLC
    • 1.4. în trecut Bir. DEX '09 DEX '98
      sinonime: bir
etimologie:
  • limba latină impositum (cu sensul din limba franceză impôt). DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.