opțiuni
  • info

21 de definiții pentru năbădaie

din care

Explicative DEX

NĂBĂDAIE, năbădăi, s. f. (Pop.) 1. Acces de furie, de mânie. ◊ Loc. adj. Cu năbădăi = năbădăios (1). ◊ Expr. A băga (pe cineva) în năbădăi = a) a înspăimânta; b) a face să-și piardă calmul, stăpânirea de sine. 2. (Pop.) Criză epileptică. – Et. nec.

năbădaie sf... corectat(ă)

NĂBĂDAIE, @NĂBĂD'...

năbădaie f. (între...

NĂBĂDĂI1 s. f. pl. 1. (Pop. și fam.) Acces de furie, de mânie. ◊ Loc. adj. Cu năbădăi = năbădăios (1). ◊ Expr. A băga (pe cineva) în năbădăi = a) a înspăimânta; b) a face să-și piardă calmul, stăpânirea de sine. 2. (Pop.) Criză epileptică. – Et. nec.

NĂBĂDĂI1 s. f....

NĂBĂDĂI $f. pl. p...

năbădăĭ f., pl. (...

Ortografice DOOM

năbădaie (pop.)...

năbădaie (pop.)...

năbădaie s. f., p...

năbădaie, pl. nă...

năbădaie, -dăi.

Etimologice

@năbădaie (năbădăi...

Argou

năbădăi $s. f. #...

Sinonime

NĂBĂDAIE s. v. $c...

năbădaie s. #v....

NĂBĂDĂI s. pl. v. ...

năbădăi s. #pl....

Regionalisme / arhaisme

năbădáie, $năbădăi...

năbădaie, $năbădă...

Tezaur

NĂBĂDAIE s. f. ...

Intrare: năbădaie
năbădaie substantiv feminin
substantiv feminin (F131)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năbădaie
  • năbădaia
plural
  • năbădăi
  • năbădăile
genitiv-dativ singular
  • năbădăi
  • năbădăii
plural
  • năbădăi
  • năbădăilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năbădaie, năbădăisubstantiv feminin

    • chat_bubble locuțiune adjectivală Cu năbădăi = năbădăios. DEX '09
      sinonime: năbădăios
    • chat_bubble A băga (pe cineva) în năbădăi = înfricoșa, înspăimânta. DEX '09 DLRLC
      sinonime: înfricoșa înspăimânta
      • chat_bubble prin extensiune A face să-și piardă mințile, să înnebunească. DLRLC
        • format_quote Lelea cu făptura ei M-a băgat în năbădăi. ȘEZ. VIII 26. DLRLC
    • chat_bubble A băga (pe cineva) în năbădăi = a face să-și piardă calmul, stăpânirea de sine. DEX '09
    • chat_bubble A-l apuca (sau a-l găsi) pe cineva (toate) năbădăile = a se supăra foarte tare, a se mânia. DLRLC
      sinonime: mânia
      • format_quote Cînd o văz pe nevasta asta a mea că vine cu vadra... tocmai din vale... mă găsesc năbădăile! PREDA, Î. 158. DLRLC
      • format_quote Cum s-a arătat Negoiță, domnița a stat din cap și a început să țipe, apucată de toate năbădăile. CARAGIALE, O. III 46. DLRLC
    • chat_bubble A-l apuca (sau a-l găsi) pe cineva (toate) năbădăile = a se înfricoșa, a se înspăimțnta. DLRLC
      sinonime: înfricoșa înspăimânta
      • chat_bubble prin extensiune A-și pierde mințile. DLRLC
        • format_quote Cîți se amureza de dînsa, unul se înnebunea, pe altul îl găsea năbădăile. GORJAN, H. II 98. DLRLC
    • chat_bubble A-l apuca (sau a-l găsi) pe cineva (toate) năbădăile = a avea o criză de epilepsie. DLRLC
      • format_quote Tremură de parcă îl găsesc toate năbădăile. PANN, P. V. III 52. DLRLC
  • 2. popular Criză epileptică. DEX '09
    sinonime: epilepsie
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.