opțiuni
  • info

26 de definiții pentru judeca

din care

Explicative DEX

JUDECA, judec, vb. I. 1. Tranz. A-și forma o opinie despre cineva sau ceva, examinând argumentele, luând în considerare împrejurările, urmările etc.; a discerne, a chibzui. 2. Tranz. A aprecia, a prețui, a califica. ♦ A considera, a socoti drept... 3. Tranz. și refl. (recipr.) A (se) critica, a (se) condamna, a (se) mustra. 4. Tranz. A examina o cauză sau o persoană în calitate de judecător și a da o hotărâre judiciară; p. ext. a hotărî, a decide ca arbitru, a soluționa un litigiu. ◊ Lucru judecat = caz asupra căruia s-a dat o hotărâre judiciară definitivă. ♦ Refl. recipr. A fi în proces, în litigiu cu cineva. – Lat. judicare.

JUDECA, judec, vb. I. 1. Tranz. A-și forma o opinie despre cineva sau ceva, examinând argumentele, luând în considerare împrejurările, urmările etc.; a discerne, a chibzui. 2. Tranz. A aprecia, a prețui, a califica. ♦ A considera, a socoti drept... 3. Tranz. și refl. (recipr.) A (se) critica, a (se) condamna, a (se) mustra. 4. Tranz. A examina o cauză sau o persoană în calitate de judecător și a da o hotărâre judiciară; p. ext. a hotărî, a decide ca arbitru, a soluționa un litigiu. ◊ Lucru judecat = caz asupra căruia s-a dat o hotărâre judiciară definitivă. ♦ Refl. recipr. A fi în proces, în litigiu cu cineva. – Lat. judicare.

judeca [At: ...

JUDECA, judec,...

@A JUDECA judec 1....

@A SE JUDECA mă ju...

judecà v. a decide...

judica vt #vz...

AB UNO DISCE OMNES...

COGITO, ERGO SUM (...

@PĂCALĂ JUDECĂ PE TÎ...

2) júdec, a -á v...

Ortografice DOOM

judeca (a ~) vb....

judeca (a ~) #v...

judeca vb., ind. ...

Etimologice

@judeca (judec, ju...

Enciclopedice

@ET NUNC... ERUDIMIN...

@NAIVITÄT IST EIN BE...

Argou

a judeca la rece $...

@a ședea strâmb și a...

Sinonime

JUDECA vb. 1. v...

JUDECA vb. v. $co...

judeca vb. I. @...

JUDECA vb. 1....

judeca vb. v....

Expresii și citate

Ab uno disce omnes...

@II ne faut point ju...

Intrare: judeca
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • judeca
  • judecare
  • judecat
  • judecatu‑
  • judecând
  • judecându‑
 singular plural
  • judecă
  • judecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • judec
 (să)
  • judec
  • judecam
  • judecai
  • judecasem
a II-a (tu)
  • judeci
 (să)
  • judeci
  • judecai
  • judecași
  • judecaseși
a III-a (el, ea)
  • judecă
 (să)
  • judece
  • judeca
  • judecă
  • judecase
plural I (noi)
  • judecăm
 (să)
  • judecăm
  • judecam
  • judecarăm
  • judecaserăm
  • judecasem
a II-a (voi)
  • judecați
 (să)
  • judecați
  • judecați
  • judecarăți
  • judecaserăți
  • judecaseți
a III-a (ei, ele)
  • judecă
 (să)
  • judece
  • judecau
  • judecară
  • judecaseră
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • judica
  • judicare
  • judicat
  • judicatu‑
  • judicând
  • judicându‑
 singular plural
  • judică
  • judicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • judic
 (să)
  • judic
  • judicam
  • judicai
  • judicasem
a II-a (tu)
  • judici
 (să)
  • judici
  • judicai
  • judicași
  • judicaseși
a III-a (el, ea)
  • judică
 (să)
  • judice
  • judica
  • judică
  • judicase
plural I (noi)
  • judicăm
 (să)
  • judicăm
  • judicam
  • judicarăm
  • judicaserăm
  • judicasem
a II-a (voi)
  • judicați
 (să)
  • judicați
  • judicați
  • judicarăți
  • judicaserăți
  • judicaseți
a III-a (ei, ele)
  • judică
 (să)
  • judice
  • judicau
  • judicară
  • judicaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

judeca, judecverb

  • 1. tranzitiv A-și forma o opinie despre cineva sau ceva, examinând argumentele, luând în considerare împrejurările, urmările etc. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: chibzui discerne gândi reflecta socoti
    • format_quote Îl judecam drept un om cu totul deosebit. SADOVEANU, E. 101. DLRLC
    • format_quote Căuta să judece lucrurile de-a fir-a-păr. CREANGĂ, P. 223. DLRLC
    • format_quote Trebuie să ne împuternicim și să judecăm care sînt datoriile unui bun patriot. GOLESCU, Î. 108. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Așa se poate înșela omul de multe ori... dacă nu știe a judeca bine. CREANGĂ, A. 61. DLRLC
    • format_quote reflexiv rar Tot m-am judecat cu mine: Să dau bradului mai bine, Ori iubitei Crezămînt? COȘBUC, P. I 203. DLRLC
  • 2. tranzitiv A-și forma o părere, o judecată despre valoarea cuiva sau a ceva. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: aprecia califica estima evalua prețui
    • format_quote Tu să nu mă judeci după aparență. C. PETRESCU, C. V. 108. DLRLC
    • format_quote Ah! am strigat luînd un aer cît am putut mai melodramatic, poți a mă judeca acest fel? NEGRUZZI, S. I 49. DLRLC
    • format_quote Dar cînd avu toporul o coadă de lemn tare, Puteți judeca singuri ce tristă întîmplare. ALEXANDRESCU, P. 131. DLRLC
    • 2.1. A socoti drept... DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      sinonime: considera
      • format_quote Spune că mă iubește ca și cum m-ar întreba ce mai fac: veselă, zburdatecă, judecînd amorul o trecere de vreme. NEGRUZZI, S. I 55. DLRLC
    • 2.2. tranzitiv intranzitiv A (se) ajunge la concluzia că... MDA2
    • 2.3. intranzitiv Hotărî. MDA2
      sinonime: hotărî
    • 2.4. tranzitiv intranzitiv A-și exprima o opinie despre ceva. MDA2
    • 2.5. figurat Cenzura. MDA2
      sinonime: cenzura
    • chat_bubble A judeca pe alții după sine = a-i considera pe alții în funcție de propriul caracter. MDA2
    • chat_bubble A judeca bine despre sine = a avea o părere bună despre propria persoană. MDA2
  • 3. tranzitiv reflexiv reciproc A (se) critica, a (se) condamna, a (se) mustra. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: condamna critica mustra
    • format_quote Și cînd să-l judeci, întreabă-te cu ce l-ai ajutat să nu greșească. DAVIDOGLU, M. 63. DLRLC
    • format_quote La fîntîna cea de piatră Judecă-un fecior pe-o fată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 415. DLRLC
    • format_quote Spectator rece, obosit, mă judec azi ca pe-un străin. BART, E. 230. DLRLC
    • format_quote Mă judec și mă frămînt, Ca frunza galbenă-n vînt. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 189. DLRLC
    • 3.1. A avea o părere proastă despre ceva sau despre sine. MDA2
    • 3.2. A gândi într-un anume fel. MDA2
    • 3.3. A trage la răspundere pe cineva. MDA2
  • 4. tranzitiv A examina o cauză sau o persoană în calitate de judecător și a da o hotărâre judiciară. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională Frunză verde de negară, Pe Bujor mi-l giudecară. ALECSANDRI, P. P. 157. DLRLC
    • format_quote Judecă judecătorul procese. STANCU, D. 257. DLRLC
    • diferențiere A supune unei decizii judiciare. NODEX
    • 4.1. prin extensiune A decide ca arbitru, a soluționa un litigiu. DEX '09 MDA2 DEX '98
      sinonime: hotărî
    • 4.2. prin specializare (Despre Dumnezeu) A decide cine va intra în Rai și cine în Iad. MDA2
    • 4.3. tranzitiv intranzitiv A (se) pronunța în calitate de judecător sau arbitru. MDA2
    • 4.4. Lucru judecat = caz asupra căruia s-a dat o hotărâre judiciară definitivă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Autoritatea lucrului judecat. DLRLC
    • 4.5. reflexiv reciproc A fi în proces, în litigiu cu cineva. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Va trebui... să mă judec cu mama ta, cu rudele tale. CAMIL PETRESCU, U. N. 209. DLRLC
      • format_quote Haide să ne judecăm, și cum a zice judecata, așa să rămîie. CREANGĂ, A. 135. DLRLC
  • 5. tranzitiv A fi starostele unei cete de colindători. MDA2
  • 6. tranzitiv învechit A-i trage cuiva o bătaie. MDA2
  • 7. tranzitiv regional Conține. MDA2
    sinonime: conține
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.