21 de definiții pentru chibzui

din care

Explicative DEX

CHIBZUI, chibzuiesc, vb. IV. Tranz. și intranz. A reflecta asupra unei situații cumpănind toate eventualitățile; a se gândi, a medita. ♦ Refl. recipr. A se sfătui unul cu altul înainte de a lua o hotărâre. ♦ Tranz. A pune ceva la cale; a plănui. – Din magh. képezni „a forma”. Cf. magh. képzelni „a-și imagina”.

chibzui [At:...

CHIBZUI (-uesc)...

CHIBZUI, chibzuiesc, vb. IV. Tranz. și intranz. A judeca o situație cumpănind toate eventualitățile; a se gândi, a reflecta, a medita. ♦ Refl. recipr. A se sfătui unul cu altul înainte de a lua o hotărâre. ♦ Tranz. A pune ceva la cale; a plănui. – Din magh. képezni „a forma”. Cf. magh. képzelni „a-și imagina”.

CHIBZUI, $chibzui...

CHIBZUI, $chibzui...

@A CHIBZUI ~iesc 1...

@A SE CHIBZUI mă ~i...

chibzuì v. a refle...

chipzui v #...

CHIBZUIT adj 1 ...

chibzuĭésc v. tr. ...

Ortografice DOOM

chibzui (a ~) #vb...

chibzui (a ~) #...

chibzui vb., ind....

chibzui (ind. #p...

chibzuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Etimologice

@chibzui (-uesc, c...

Sinonime

CHIBZUI vb. 1. ...

CHIBZUI vb. v. $b...

chibzui vb. #v....

CHIBZUI vb. @1....

Intrare: chibzui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chibzui
  • chibzuire
  • chibzuit
  • chibzuitu‑
  • chibzuind
  • chibzuindu‑
singular plural
  • chibzuiește
  • chibzuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • chibzuiesc
(să)
  • chibzuiesc
  • chibzuiam
  • chibzuii
  • chibzuisem
a II-a (tu)
  • chibzuiești
(să)
  • chibzuiești
  • chibzuiai
  • chibzuiși
  • chibzuiseși
a III-a (el, ea)
  • chibzuiește
(să)
  • chibzuiască
  • chibzuia
  • chibzui
  • chibzuise
plural I (noi)
  • chibzuim
(să)
  • chibzuim
  • chibzuiam
  • chibzuirăm
  • chibzuiserăm
  • chibzuisem
a II-a (voi)
  • chibzuiți
(să)
  • chibzuiți
  • chibzuiați
  • chibzuirăți
  • chibzuiserăți
  • chibzuiseți
a III-a (ei, ele)
  • chibzuiesc
(să)
  • chibzuiască
  • chibzuiau
  • chibzui
  • chibzuiseră
chipzui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chibzui, chibzuiescverb

  • 1. A reflecta asupra unei situații cumpănind toate eventualitățile; a se gândi. DEX '09 DLRLC
    • format_quote A chibzuit că tu ești mai cuminte decît băiatul lui. PAS, Z. I 165. DLRLC
    • format_quote Arendașul chibzui că la despărțire trebuie să știi cu cine ai călătorit. REBREANU, R. I 14. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Unii s-au învoit, alții au mai chibzuit, cum i-a mînat mintea și simțirea pe fiecare! REBREANU, R. II 12. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Le-au făgăduit că va chibzui... va lua măsuri... dar nu le-au zis nimic hotărîtor. ALECSANDRI, T. 1429. DLRLC
    • format_quote Chibzuiește la cele ce ți-am spus. A luat o hotărâre fără să chibzuiască asupra urmărilor ei. DLRLC
    • 1.1. reflexiv rar A se gândi la..., a se îngriji de..., a avea grijă. DLRLC
      • format_quote El, care era deprins a gîndi la fiică-sa, acum cu atît mai mult trebuia să se chibzuiască de soarta ei. SLAVICI, N. II 25. DLRLC
    • 1.2. reflexiv reciproc A se sfătui unul cu altul înainte de a lua o hotărâre. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: sfătui
      • format_quote Amîndoi se chibzuiră ca să facă o primire frumoasă, ca unui părinte bun ce le era. ISPIRESCU, L. 277. DLRLC
      • format_quote Boierii țării... să chibzuiră a trămite o deputațiune. ODOBESCU, S. I 265. DLRLC
      • format_quote Așa se mai chibzuiră Și se găsiră Alți vînători, Mai cunoscători, Și ziseră că-i urmă de căprioară. TEODORESCU, P. P. 174. DLRLC
    • 1.3. tranzitiv A pune ceva la cale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Și tot șuvoiul a mînat Balaurul, cu care chibzuisem să mă bat. BENIUC, V. 20. DLRLC
      • format_quote Orice fac, ce chibzuiesc, El desface și preschimbă. DAVILA, V. V. 69. DLRLC
      • format_quote Aceștia chibzuiau cu ce moarte să-l omoare. ISPIRESCU, L. 142. DLRLC
      • format_quote Așa am chibzuit treaba cu bărbatu-meu. ALECSANDRI, T. I 176. DLRLC
    • 1.4. regional A-și da cu socoteala, a-și închipui. DLRLC
      • format_quote (Atestat în forma chipzui) De acolo știau merge acasă și pe nimerite, că oamenii începuseră a aprinde luminile și chipzuiau ei unde trage casa lor. RETEGANUL, P. I 44. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.